Solstiţiul de vară – ” soarele stă ”…

La data de 21 iunie, ora 08h 45m , longitudinea astronomica a Soarelui este de 90 grade , el intrind in semnul zodiacal Racul. Este momentul solstitiului de vara, ce marcheaza inceputul verii astronomice .

………………………………………………………………………………………………………..

Denumirea de solstitiu („Soarele sta”) este data de faptul ca la data respectiva are loc schimbarea gradientului miscarii Soarelui in raport cu declinatiile acestuia. Soarele aflindu-se la culminatie (pentru latitudinea medie a tarii noastre) la 67 grade si 52minute deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata noptii fiind de numai 8h 28m. Din acelasi motiv, si crepusculul are durata maxima din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeste toata noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopti albe”.

Dupa momentul solstitiului de vara, durata zilei va incepe sa scada, iar a noptii sa creasca, timp de 6 luni, pina la 21 decembrie, momentul solstitiului de iarna. Evident, in emisfera sudica a Pamintului fenomenul se deruleaza in sens invers.

http://www.astro-urseanu.ro/

Traditia si superstitiile au radacini stravechi, fiindca cea mai lunga zi a anului a fost considerata punct de balanta, de rascruce, de schimbare a anului, cand exista un anume moment in care toate stihiile stau in cumpana, o zi a absolutului inscrisa sub semnul focului care este simbolul soarelui.

Vechii celti serbau intre 20 si 23 iunie solstitiul, aducand in acest fel multumiri zeitei Litha care asigura fertilitate, bogatie, putere si ordine. Vechii germani, aprindeau focuri pe munte si rostogoleau la vale roti aprinse care simbolizau soarele si pe zeul lor Wotan, in acelasi timp ele avand rolul sa puna pe fuga spiritele rele.

http://www.emaramures.ro/

In vechea Irlandă, sărbătoarea solstiţiului de vară era dedicată reginei zânelor din South Munster – Aina, considerată cea mai mare zeiţă din mitologia ţării. Se credea că ea bântuia pe colinele Knockainy Hill, din sud-vestul insulei sub forma unei fantome ce reprezenta o iapă roşie, numită Lair Derg.

In cinstea ei ţăranii făceau făclii din împletituri de paie şi într-un ritual asemănător retragerii cu torţe, înconjurau colinele Knockainy, pentru ca astfel vitele şi holdele să fie apărate de duhurile rele şi zeiţa să asigure protecţie şi fertilitate.

La populaţia Samen din zona Arctică există credinţa că, atunci când zeiţa soarelui Beiwe, împreună cu fiica ei Neida, iese la plimbare pe bolta cerului într-o sanie trasă de reni albi, ea goneşte iarna şi aduce din nou vegetaţia primăverii. In cinstea ei, la solstiţiu de vară, pentru ca să-i mulţumească şi s-o facă să mai revină şi în anul următor, populaţia împleteşte din ierburi diferite, coroane denumite „inelele soarelui”pe care le atârnă de uşi şi ferestre şi aprind focuri pe culmi.

Kupalo era zeiţa rusă a solstiţiului de vară şi este reprezentată printr-o păpuşă din paie îmbrăcată în haine de femeie.În cinstea ei se făceau mari focuri, pentru ca ea să fie darnică şi binevoitoare.

In Balcani, aceeaşi păpuşă Kupalo era alcătuită dintr-un mesteacăn, căruia i se tăiau toate crăcile de jos, lăsându-se doar coroana cu frunze care reprezenta capul. Kupalo lua parte în fiecare an la ritualul focului. Femei şi bărbaţi, fete şi băieţi săreau peste un mare foc „al prieteniei” trăgând fiecare în urma lor această păpuşă ce reprezenta zeiţa solstiţiului. A doua zi urma ritualul spălării la care participau toţi locuitorii din satul respectiv. Cu mare alai, păpuşa era dusă până la malul unui râu şi lăsată să fie purtată de ape, credinţa fiind că o dată cu ea vor pleca toate lucrurile rele, boli, necazuri, secetă, neînţelegeri, iar anul care va urma va fi îmbelşugat şi fericit.

http://www.treiursuleti.ro/

Vara. Fructul ce se coace al tuturor anotimpurilor, al toamnei ce-n sămânţă şi-n culcuş de frunză ruginie ea adoarme, iarna ce-n tăceri de alb crează, primăvara ce prin lumina florilor ea fericită ne spune că renaşte.   ( Viorel Muha )

Soarele s-ar stinge dacă n-ar mai iubi nimeni.    ( Victor Hugo )

Sibilla

informaţii preluate de pe surse – google.ro

imagini preluate de pe google.ro

citate – citapedia.ro