Moldova Noua – ” Clasa politică, în război cu alegătorii. Iată adevărata luptă de clasă! „

Moldova Noua –   primarul in razboi cu cetatenii… Patriei ! Tipic pentru PNL, politica ” pumnului in gura „. Agresivitatea, fie ea si doar verbala NU poate fi confundata cu inteligenta.

Presa din Caras-Severin relateaza – la  solicitarea  edilului orasului Moldova  Noua : 

Primarul Torma, agresat în plină stradă! Vezi motivul pentru care e admonestat edilul

NU e deloc prima altercatie pe care primarul Torma o are cu cetatenii orasului, evident ca nici ultima… Rasul-plansul atitudinea si comportamentul, limbajul acestui individ  ! Trist. Trista realitate…

Pe pagina   de FB a   primarului se comenteaza… Cativa aplaudaci si postaci de servici ii tin isonul..

Comentez si eu, nu intamplator ci pentru ca acest  fost birtas, actual primar, continua de luni de zile sa apostrofeze, jigneasca, eticheteze, umileasca si batjocoreasca cetatenii orasului : 

” Torma , INSTIGA, AMENINTA apoi tot el se da … lovit ! NU a fost lovit ci imbrancit ( asta se vede pe filmare ) si aceasta pentru ca el, Torma e instigatorul ! Chiar asa, in loc sa se comporte precum fatalaii, mai bine ar rezolva problema cainilor fara stapani – deocamdata, se tine de doar spectacole penibile, nu face nimic altceva decat sa pomeneasca ” greaua mostenire „…. Penibil acest Torma ! Stai toata ziulica in online si jignesti, ameninti cetatenii urbei pe care te lauzi ca ” o reprezinti „, ai bani de dat la presari sa-ti inchine ode si imnuri si sa te victimizeze, inteleg ca si fata de consilierii locali ai altor partide manifesta acelasi comportament intalnit des in cercul golanasilor si care NU face cinste statutului de primar al urbei… PENIBIL ! La munca, Torma, lasa gargara, renunta la instigari si amenintari, la munca ! Si NU mai folosi numele presedintelui CJ CS si al presedintelui PSD CS cand mai ameninti oamenii, acestia NU cunosc inca… faptul ca le folosesti numele in loc sa-ti faci treaba la care te-ai inhamat ! RUSINE ! Rau fac cetatenii si consilierii locali ca nu te inregistreaza ei pe tine cum instigi si ameninti, cum jignesti… sa vedem cate plangeri aduni la chimir si daca merge in instanta vreo personalitate pe care o toot invoci, in locul tau ! Maturizeaza-te primare !!! Ce-i cu atitudinea si comportamnentul acesta de prunc alintat ??!!! Cum iti permiti sa jignesti Oamenii sa-i etichetezi ca ar fi , citam ” animale cu doua picioarte ” ???!!! Ai bani de doar platit prietenii presari sau si de platit daune morale ?? RUSINE !!! LA MUNCA ! Esti primar sau operator imagini, esti primar sau ai ramas birtas – limbajul pe care-l folosesti la adresa cetatenilor din buzunarele carora esti platit spune multe…

NU esti demnitar Torma ! Habar NU ai ce inseamna :)) NU esti ! Esti reprezentant si in serviciul cetatenilor , comunitatii ! Nici macar atat NU cunosti ??!!!

DEMNITÁR, demnitari, s. m. Înalt funcționar al statului. – Din fr. dignitaire (după demn). ” 

ce urmeaza depaseste limitele decentei,  Torma isi da arama pe fata : 

Nervos foarte, iritat,  turat ca de obicei, primarul care isi tine audientele cu cetatenii pe care-i jigneste, eticheteaza si ameninta repetat, imi raspunde :

Scrie cineva, apropo de exprimarea asa zis ” primarelui ” :  ” Cum sa intocmesti un proiect ,ca sa obtii bani europeni cand tu la limba romana esti,,praf „…

Acest Torma NU cunoaste care ii sunt atributiile de primar,  altfel, ar fi apelat la fortele de ordine, ca mic exemplu…  

Prefera sa piarda timpul  pe retelele de socializare ” rezolvand problemele ” din.. taste si improscand cu invective greu de reprodus, pe oricine  are proasta inspiratie  a-l atentiona . 

cat sa solicit daune primarului Torma – Moldova Noua ?
Voi realizati ce limbaj foloseste in relatiile cu Oamenii … La adresa cetatenilor orasului Moldova Noua are mult mai grave ” etichete ” … Vrea respect dar NU respecta !

„M-am gândit adesea că politica este o treabă prea serioasă ca s-o încredinţăm politicienilor.”… – vorba mare spusa de Eugen Ionescu ! Sa nu insist, ca-i in stare primarele  Torma sa-l faca nebun si pe…

Cat sa solicit daune morale si de imagine acestui Torma, intreb …

Imi raspunde cineva :  ” Atât cât vă trebuie să amenajați un adăpost pentru câini fără stăpân de la Moldova Nouă. „

Numai ca … eu NU sunt primar ! nici consilier local ! sunt roman, mama, o mana de om , un simplu cetatean al Patriei ! e treaba lor, a tuturor, indiferent de coloratura ” penajului ” sa rezolve problema cainilor fara adapost  ! Ii dau ocazia sa-si revizuiasca limbajul, atitudinea, comportamentul fata de persoana mea, ii astept scuzele , sa le faca public ! Altfel, plateste ! Si dupa sa se ocupe de atributiile de primar care-i revin ! Ca NU e nici demnitar, nici operator imagini 😉 NU-i permit ! NU ma cunoaste, nimanui NU permit sa ma jigneasca in asemenea hal ! PLATESTE ! Si nadajduiesc sa-mi urmeze si alti cetateni exemplul !

Se va trezi la realitate  si acest personaj, Torma care manifesta comportament de  MITOCAN ! 

Primarul din Moldova Nouă a ajuns să îşi strige neputinţa… pe Facebook

” Clasa politică, în război cu alegătorii. Iată adevărata luptă de clasă! „

Iata ce spun locuitorii orasului Moldova Noua :

„o atitudine de golan, nu de om politic sau de primar”.

” Torma nu încetează să jignească cetățenii acestui oraș. Probleme de genul celor ridicate de unii cetățeni nu credem ca le poți cataloga drept „personale”. Dacă doar unul dintre cetățenii orașului are curajul sa spună că este o problemă cu parcarea si pe drept vorbind, atunci când te apuci de spart in 3 decembrie pentru a bloca accesul la parcări pana in aprilie, știind ca nu se poate lucra pe timp de iarna, asta nu înseamnă ca este „fără bun-simț”.
Sau daca un alt cetățean îți aduce aminte ca ai bătut gura intr-una ,in campanie , cu câinii vagabonzi iarăși nu înseamnă ca este nesimțit.
Și da… este cât se poate de democratic să îți spună că deși te-a votat, la următoarele alegeri, datorită dezamăgirilor pe care le-a avut din partea ta, nu te va mai vota.
Indiferent, ignorant și lipsit de caracter ești TU. Cetățenii nu au nimic, ei plătesc taxe și se așteaptă să rezolvi ce ai promis in campanie. Să îți aducem aminte ce spuneai despre problema câinilor? ” în prima săptămână voi rezolva problema câinilor”.
În această problemă au trecut 8 luni iar câini sunt de 8 ori mai mulți si mai mari.
Continuă cu jignirile. Îți fac muuuult bine. ” 

” Torma jignește și mai nou BATE concetățenii…
Tot postează acest primar imagini cu cetățeni care consumă semințe și aruncă cojile pe jos și îi jignește întrebând cum să îi numească. Oare cum ar putea să-l numească pe cetățeanul pe care l-a bătut joia trecută și care a fost adus cu salvarea la Urgențe? Săracul cetățean o fi mâncat și el semințe.
Vrem să îi aducem la cunoștiință acestui primar ca pentru orice faptă care contravine legii există o soluție legală. Nu este nevoie de jigniri sau bătaie.
Cetățeni ai orașului Moldova Nouă, nu vă mai lăsați jigniți! „

” Politica este agresivitatea luată ca inteligenţă. „

” Politica este un ou stricat; dacă s-a spart, miroase. „

” Politica e o dansatoare cu rochia din bancnote false. ” ..

DECLARATIE DE AVERE TORMA – PRIMAR MOLDOVA-NOUA 

IN LOC DE CONCLUZIE :

Doamne, fa-ma prost !
( versuri de : Anonim si Victor Socaciu )

De-ar fi sa-i luam pe toti la rand,
Si actualii, dar si fostii,
Cei mai destepti de pe Pamant
Au fost intotdeauna….PROSTII.
Nu te ruga la ursitoare
Sa-ti faca-n viata ta vreun rost,
Mai bine urla-n gura mare:
“Iubite Doamne, fa-ma….PROST!”
De ce sa tragi ca la galera,
Sa-nveti atatea fara rost,
De vrei sa faci o cariera
Ajunge numai sa fii….PROST.
In lumea asta cu de toate,
Unde se-nvata contra cost,
Pacat ca nici o facultate
Nu da si diploma de….PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar inotam in saracie
Si ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe…..PROSTIE…
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Sa nu-i jignesti, sa nu-i improsti!
O, Doamne, de ne-ar creste grâul
Cum cresc recoltele de …PROSTI.
Si-n lumea asta rasturnata,
Unde cei strambi sunt cei mai drepti,
Savantii nostri mor de foame
Si numai PROSTII sunt destepti.

” Politicienii urăsc istoria ce scrie adevărul. Iar istoria care conţine ade­vărul nu vorbeşte nici ea prea bine despre politicieni. „

” Grotescul din viaţa politică românească are virulenţe tragice. „

Amintesc vorbele lui Radu Herjeu, spre luare aminte VREMELNICULUI Torma : 

” Nu sunt un ipocrit, sunt conştient că toţi oamenii folosesc, mai ales în momente de tensiune sau surescitare, apelative dure sau adjective jignitoare. Asta nu înseamnă că un astfel de limbaj trebuie adus în faţa poporului, oricât de mult ar rezona cuvintele spuse pe scenă cu cele rostite de ei în propriile case. Pentru un simplu motiv: cei puşi să ne conducă sunt (sau ar trebui să fie) nu doar reprezentativi pentru cei care i-am trimis acolo, dar, odată ajunşi pe scenă, în lumina reflectoarelor, devin modele pentru cei de acasă. Modele de comportament, de decenţă, de atitudine, de caracter. Oricât li s-ar părea unora de caraghios sau de neveridic, vechii noştri înţelepţi descoperiseră deja că “peştele de la cap se-mpute”. Tragedia din şcolile româneşti, debusolarea, analfabetismul, grobianismul, lipsa de valori şi de scrupule, tupeul, incapactatea de a empatiza a unei mari părţi a tineretului vin din omniprezenţa, mai ales în ultimii ani, a unui model social de succes. „

Mai draga, Torma, sa fii primar NU e usor cum crezusi ! Inca ceva…. abia de azi nainte voi fi cu ochii pe orice ” misti „, crede-ma…

NU amenint. Promit ! Voi fi avertizor de integritate ;)..

p.s. inca ceva, mai draga Torma, problemele   DE REZOLVAT  in Moldova Noua, RAMAN, oricat  racnesti, jignesti…  ” Succesuri ” !  LA MUNCA !  Suntem  cu ochii pe absolut tot ce .. ” misti ” , ca daca insistasi..! Sunt unul din Oamenii pentru care ticalosii  / ticalosia NU au culoare politica !

 

Regia ” cea cereasca „

In loc de motto : „E multă frumusețe în lume, dar oamenii orbi nu o văd. Înclinarea spre a face răul e atât de puternică încât, pentru a o învinge, a fost nevoie de marea dragoste şi jertfă a Dumnezeului întrupat.” (Ernest Bernea)

THE HISTORY AND ARCHAEOLOGY INTERNATIONAL SYMPOSIUM
In memoriam CONSTANTIN DAICOVICIU ( The 43 edition )

Simpozionul Internaţional de Arheologie şi Istorie „In Memoriam Constantin Daicoviciu“, cu tema ”Granița în istorie din cele mai vechi timpuri până în perioada contemporană”
Eveniment organizat de catre Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi cu ajutorul Ministerului Culturii și Identității Naționale 

La Caransebeş se face istorie 

Caransebeș. Simpozion Internaţional de Arheologie şi Istorie 

Dezbateri, conferinte, comunicari si o excursie. 

– Participant din tara si strainatate ( Serbia, Croatia, Bulgaria, Italia, Austria, Franta, Polonia )
( participanti – cercetatori din 7 tari , profesori universitari, arheologi, de specialişti din muzee şi centre de cercetare din țară. pasionati si impatimiti ai istoriei, antichitatii )
( Program : conferinte, comunicari, expozitie , dezbateri, excursii tematice )
Miercuri au fost stabilite şantierele arheologice şi conducătorii şantierelor arheologice sistematice din România. Joi, membrii Comisiei naţionale de arheologie – vizită la complexul arheologic Tibiscum şi la Cetatea medievală a Caransebeşului.
Vineri , 24 february 2017
Excursion to Dacian fortresses on the route Caransebes – Zavoi – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – Santamaria Orlea – Costesti – Sarmizegetusa Regia ( Gradistea de Munte )

Impresii :

– am intalnit si cunoscut oameni extraordinari, modesti, dornici sa impartaseasca din cunostintele lor, deschisi si dedicati “ Misiunii “ lor. Oameni !

– personal : m vizitat Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş , expozitia Radu Florescu, m-au atras dezbaterile si m-a impresionat in mod deosebit discutia initiata de Alexandru Diaconescu ( Cluj ) care ne-a povestit despre originile localitatii Gradistea de Munte ; discutii cu doamna
Carmen Neumann muzeograf – etnografie , etc

– o “ observatie “ ce ne-a tinut zambitori : vizitand Sarmizegetusa Regia am constatat ca eram “ dacii “ si “ romanii “, interesul, discutiile s-au axat pe pasiunea fiecaruia, romanii s-au lasat asteptati la plecare iar noi, dacii, am rostit la poza de grup NU “ cheese “ ci… : viezure, varza … Ne-am descurcat la urcus pe zapada si gheta – 3 km , bravo noua !

Meniul dacic de la Pensiunea Popasul Dacilor a fost… de neratat .

Multumiri organizatorilor, dir Adrian Ardet si prietenelor Ninetta Ardelean, Florina Fara si doamnei Carmen Neumann!

Excursia cu tematica la Sarmizegetusa Regia ( Gradistea de Munte ) a fost la inaltimea asteptarilor tuturor participantilor. Si-a fost de Dragobete. Dragobete, zeu al tineretii in Panteonul autohton, patron al dragostei si al bunei dispozitii.

Etimologia cuvantului Dragobete

Una din ipoteze este ca Dragobete ar putea proveni din slava veche: dragu biti – a fi drag. O alta ipoteza spune ca numele provine din cuvintele dacice trago – tap si bete – picioare (pedes, in latina). Pierzandu-se limba daca, trago a devenit drago, iar pede – bete (cum se numesc cingatoriile inguste, fasiile tesute). Tapul simbolizeaza puterea de procreare, forta vitala, fecunditatea.

Mihai Vinereanu, în ,,Dicţionarul Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică” arată că Dragobete provine de la ,,drag”. p.329
Radicalul din cuvântul ,,drag” există şi în alte limbi indo-europene, spre exemplu, în letonă ,,dargts”, în vechea prusacă ,,Darge”, ,,Dargel”, în irlandeză ,,dir”, în engleză ,,dear” etc. Cercetătorii străini consideră că aceste cuvinte provin dintr-o rădăcina proto-indo-europeană: dhegu ,,a încălzi”.
,,Probabil nu este de origine slavă, întrucât în tradiţia românească există sărbătorile Drăgaica şi Dragobetele cu forme ce vin din acelaşi radical, sărbători străvechi pre-creştine, de origine dacică. După tradiţiile româneşti, Dragobetele este fiul Babei Dochia”. pp. 328-329

foto : arhiva personala

si cateva foto de la Muzeul Caransebes :

„Daci montibus inhaerent”
„Nu pot să înţeleg la români mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani, ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi, românii, sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască românii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”

„Românii , în decursul acestui lung interval , au dăinuit refugiaţi în munţi la adăpost de şuvoiul invaziilor . (…) Timpul n-a avut darul să ştirbească forţa , nici să slăbească speranţa daco-românilor . Rămăsese aceeaşi rasă rezistentă , răbdătoare , întrucât se considera nemuritoare” . ( Abdolonyme Ubicini , 1886 )

“Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei” – REGIA “ cea cereasca “

 Andre Armad: “Într-adevăr acesta este unul din cele mai vechi popoare din Europa (… fie că este vorba de traci, de geţi sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate unic în istoria lumii continuitatea unui neam”

Daniel Ruzo (1968): “Am cercetat munţi din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”

Paul Mac Kendrick: “Burebista şi Decebal au creat în Dacia o cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”.

G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: “Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.

 

(Din păcate nu se cunoaște pronunția dacică, dar nici sensul cert al cuvântului „Sarmisegetuza”. Se presupune însă faptul că numele ar fi compus din două elemente : zermi ( în traducere – stâncă ) și zeget ( cetate ). Numele final tradus ar putea însemna astfel „Cetatea de pe stâncă” sau ”Cetatea înaltă”.  )

Secretele Sarmizegetusei Regia, capitala regatului dac

sursa : aici 

CETATILE DACICE 

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de razboaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oras antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanta fiindu-i astfel recunoscuta pe plan mondial.

Sarmizegetusa Regia este este considerata „perla” Parcului Natural Gradistea Muncelului Cioclovina, rezervatia naturala întinsa pe aproape 40.000 de hectare în Muntii Sureanu. Sarmizegetusa a fost cea mai importanta si cea mai mare asezare din istoria Daciei, iar în prezent este unul dintre siturile istorice principale din România. Este, de asemenea, monument UNESCO, alaturi de alte cinci foste cetati dacice din Muntii Orastiei.

 

 De unde provine numele Sarmizegetusa?

 

Toponimul Sarmizegetusa a aparut în inscriptiile antice si la autorii antici sub diferite forme Zarmizeghéthousa, Sarmireg, Sarmizge, Zarmitz, Sarmazege, Sarmizege. Potrivit istoricilor, numele este compus din doua parti zermi (stânca, înaltime) si zeget (palisada, cetate), iar între date sunt „cetatea de pe stânca”, „Cetatea înalta”, „Cetate de palisade”.

 

secretele sarmizegetusei regia capitala regatului dac

 

Istoricul Vasile Pârvan arata ca numele asezarii indica sacralitatea acesteia, faptul ca Sarmizegetusa era o cetate a regilor.

 

 Cum arata Sarmizegetusa Regia în Antichitate ?

sanctuarul mare circular de la sarmizegetusa regia

Izvor acoperit la Sarmizegetusa Regia

 

sursa foto : aici

Asezarea Sarmizegetusa Regia, de pe Dealul Gradistii, era formata din trei parti dinstincte: cetatea, incinta sacra si cartierele unde se aflau constructiile civile. Potrivit istoricilor, întreaga asezare a Sarmizegetusei era dotata cu instalatii de captare si de transport a apei potabile si de drenare a apei de ploaie. În Sarmizegetusa Regia au functionat la un moment dat sapte temple, afirma Cristina Bodo, în lucrarea „Muntii Orastiei, centrul regatului Dac”, publicata în Monografia judetului Hunedoara.

 

Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa era si un loc de refugiu al dacilor. „Asezarea avea si o cetate, cuprinzând o suprafata de circa trei hectare între zidurile ei cu plan neregulat.

 

Sarmizegetusa n-avea în primul rând însemnatate strategica; spre deosebire de celelalte cetati care domina tinutul dimprejur, aceasta, desi se afla la 1200 metri înaltime, este ea însasi dominata de înaltimile înconjuratoare mai mari. E, prin urmare, o cetate de refugiu, menita sa adaposteasca numeroasa populatie din împrejurimi.

 

La Sarmizegetusa, locuintele asezarii civile se întindeau în afara zidurilor cetatii pe distanta de vreo trei kilometri, însirându-se pe terasele Dealului Gradistii si lasând, pare-se, între ele adevarate strazi”, scria Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat în 1965.

 

 Capitala Daciei aparata de un lant de cetati

 

secretele sarmizegetusei

 

Capitala Daciei era bine protejata în fata invadatorilor, de un sistem de fortificatii unitar. „O simpla privire pe harta arata ca fortificatiile de la Costesti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Rosie, Banita, ca si numeroasele elemente defensive de mai mica însemnatate, au fost concepute în vederea unui scop limpede: protejarea marelui centru economic, politic si religios-cultural de la Sarmizegetusa (Dealul Gradistii). Cetatile mentionate nu sunt simple centre tribale întarite. Ele sunt construite în astfel de locuri, încât se vad si se sprijina reciproc”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat pentru prima data în 1965, la Editura Stiintifica.

 

Din aceste fortificatii erau supravegheate caile de acces spre Sarmizegetusa Regia, iar în jurul lor erau asezari civile. În prezent, în jurul Sarmizegetusei din Muntii Orastiei mai sunt câteva sate risipite pe vaile si pe culmile muntilor, locuri unde traieste o populatie mult mai mica decât în trecut.

 

Cine sunt cei care au domnit la Sarmizegetusa?

 

Potrivit istoricilor, Sarmizegetusa a devenit capitala politica a Daciei în vremea lui Deceneu, urmasul lui Burebista la conducerea poporului. „Deceneu este cel care muta capitala politica a Regatului Dac de la Costesti – Cetatuie (unde a functionat în timpul lui Burebista) la Sarmizegetusa Regia (Dealul Gradistii), unde se afla si centrul religios.

 

Astfel, din aceasta perioada functiile de rege si mare preot sunt reunite, iar indicii privind separarea celor doua functii pâna la finalul existentei Regatului Dac nu exista”, relata cercetatorul stiintific Cristina Bodo, în studiul publicat în Monografia judetului Hunedoara „Opera târzie a lui Iordanes ne ajuta, asadar, sa stabilim urmatoarea succesiune la tronul de la Sarmizegetusa: Deceneu, Comosicus, Coryllus, Dorpaneus, Decebal.

 

Deceneu, primul rege al Daciei transilvanene dupa asasinarea lui Burebista, nu e un personaj necunoscut si succesiunea lui la tron apare foarte fireasca daca ne gândim ca tocmai el fusese colaboratorul cel mai apropiat al defunctului rege”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii. Alti istorici sustin ca si regele Koson ar fi domnit la Sarmizegetusa Regia.

 

secretele sarmizegetusei regia,capitala regatului dac

Reconstituirea Sarmizegetusei

Misterul inscriptiei Decebalvs Per Scorilo

 

Una dintre cele mai importante descoperiri înregistrate la Sarmizegetusa Regia a fost un vas înalt de un metru si cu un diametru asemanator, care i-a facut pe istorici sa sustina ca dacii cunosteau scrisul.

 

Vasul, probabil unul de cult, potrivit cercetatorului Hadrian Daicoviciu, era stantat cu inscriptiile Decebalvs Per Scorilo, scrise cu litere latine. „Cu multa dreptate acad. C. Daicoviciu a interpretat inscriptia de pe vasul de la Sarmizegetusa ca o inscriptie în limba dacilor, traducând-o prin: Decebal fiul lui Scorilo; într-adevar, cuvântul per (înrudit cu latinescul puer) are în limba traco-dacilor întelesul de „fiu”, ca, de pilda, în numele Zuper.

 

Alfabetul grecesc e înlocuit cu cel latin; pe marele vas de cult descoperit la Sarmizegetusa inscriptia DECEBALVS PER SCORILO e redactata în limba dacilor, dar cu litere latine. În latineste sau macar cu litere latinesti a fost redactat mesajul trimis lui Traian pe o ciuperca. Tot asa va fi scrisa si epistola lui Decebal catre Domitian, semn ca la cancelaria regeasca de la Sarmizegetusa limba puternicului Imperiu roman era cunoscuta si folosita.

 

Asadar, dacii cunosteau scrierea. Fireste, ea n-a devenit niciodata accesibila tuturor dacilor. Exemplele de folosire a scrierii sunt rare”, constata Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii (1965).

 

Ce rol aveau sanctuarele Sarmizegetusei?

 

Constructiile religioase din Sarmizegetusa Regia sunt impresionante. Au fost dispuse pe doua terase, iar istoricii au stabilit ca au fost ridicate unele din vremea regelui Burebista, iar altele în vremea lui Decebal, în care Sarmizegetusa s-a aflat în apogeul dezvoltarii ei.

 

Soarele de andezit este unul dintre cele mai misterioase astfel de constructii. ”În imediata apropiere a marelui sanctuar rotund, despartit de el prin canalul deschis ce venea dinspre piateta pavata, se afla unul din cele mai interesante monumente ale incintei sacre: un pavaj de lespezi de andezit asezate în forma de raze în jurul unei lespezi rotunde din aceeasi roca.

 

Datorita formei sale, acest pavaj circular de aproape sapte metri în diametru, asezat pe o temelie de blocuri calcaroase, îsi merita pe deplin numele de „soare de piatra” care i-a fost dat. El servea ca altar de jertfa; sub el se afla un bloc cioplit în forma de lighean, care da în canalul de scurgere: pe aici curgea apa folosita la ceremonii sau chiar sângele jertfelor.

 

Daca rostul „soarelui de piatra” a fost lamurit, enigmatica ramâne menirea unui coridor nu prea lung acoperit cu lespezi de calcar, aflat în apropiere. Presupunerea cea mai plauzibila este ca el a servit ca „depozit” de ofrande”, scria Hadrian Daicoviciu. Potrivit istoricului, marele sanctuar rotund din Sarmizegetusa Regia era folosit si la efectuarea unor observatii ceresti.

 

SarmizegetusaRegia

 

„Rostul acestui sanctuar n-a putut fi înca deslusit, dar nu încape îndoiala ca si în constructia lui se oglindesc anumite observatii astronomice. Legatura dintre calendarul dacic si religia dacilor e evidenta. O subliniaza însasi prezenta calendarului de piatra în incinta sacra, alaturi de alte sanctuare, o subliniaza spusele lui Iordanes despre rolul hotarâtor al lui Deceneu în dezvoltarea preocuparilor astronomice la daci. Natural, astronomi erau preotii. Prin cunostintele lor despre miscarea corpurilor ceresti, prin reglementarea calendarului, atât de necesara agriculturii de exemplu, ei îsi sporeau autoritatea asupra maselor, aparând în fata acestora nu ca niste simpli carturari, ci ca posesori ai unor puteri misterioase si supranaturale”, scria Daicoviciu.

 

Descoperirile din Sarmizegetusa

 

Din anul 1990, Sarmizegetusa Regia a devenit unul din locurile preferate ale cautatorilor de comori. Cele mai importante descoperiri au fost facute în urma unor acte de braconaj, iar piesele valoroase de patrimoniu au ajuns pe piata neagra a antichitatilor.

 

Cele mai importante bijuterii din vremea dacilor aflate pe teritoriul României sunt cele 13 bratari spiralice din aur masiv descoperite în Sarmizegetusa Regia. Tezaurul cântareste aproape 13 kilograme si a fost scos la iveala de braconieri în perioada anilor 1990 – 2000, alaturi de alte obiecte valoroase. Comorile au fost traficate pe piata neagra a antichitatilor, iar din 2007 autoritatile române au reusit treptat recuperarea lor. Potrivit anchetatorilor din dosarele comorilor dacice, exista alte 11 bratari spiralice din aur, scoase ilegal din tara de braconieri, care sunt pe cale de a fi repatriate.

 

În urma cu aproximatv doi ani în Sarmizegetusa Regia a fost descoperit un obiect de mare valoare, o matrita despre care se presupune ca a fost folosita la fabricarea bijuteriilor.

 

sarmizegetusa regia-bratarile de aur

 

Din asezarea dacica provin si numeroase unelte agricole: coase, seceri, sape, sapaligi, greble, târnacoape, cosoare pentru vie, cutite si brazdare de plug. Au fost desoperite, de asemenea, pumnale curbe (sicae), sabii drepte sau curbe, vârfuri si calcâie de lanci si sulite (câlcâiele îmbracau capatul de lemn al armei care putea fi astfel înfipta mai usor în pamânt), scuturi, vase dacice si chiar o trusa de medicina antica. „Într-o locuinta de la Sarmizegetusa, a fost descoperita o adevarata trusa medicala continând un bisturiu, o penseta, mai multe vascioare pentru pastrarea substantelor medicamentoase si o placa mica de cenusa vulcanica, materie care, presarata pe o rana, avea proprietatea de a grabi cicatrizarea.

 

Cu ajutorul instrumentelor chirurgicale, preotii-medici daci stiau sa execute operatii grele si complicate. Numeroasele cisterne si conducte aduse la lumina de sapaturile din Muntii Orastiei atesta existenta unor preocupari de igiena publica”, arata istoricul Hadrian Daicoviciu.

Cum a fost cucerita si distrusa Sarmizegetusa Regia

 

Cei mai multi dintre istoricii care au cercetat Sarmizegetusa au stabilit ca asezarea a fost cucerita si distrusa de romani în anul 106. Dupa înfrângerea dacilor, cetatea a fost devastata, iar templele ei au fost incendiate. „La fel ca în celelalte situatii, si în cazul Sarmizegetusei gestul a avut motivatii politice, economice, dar si religioase. Se pare ca rezistenta armata a dacilor s-a fundamentat pe sentimentul religios, astfel ca a fost distrus în totalitate centrul religios si politic al acestora”, afirma Cristina Bodo. Scenele asediului Sarmizegetusei sunt redate pe Columna lui Traian, constata istoricul Hadrian Daicoviciu. „Soldatii romani ataca cu îndârjire, constienti ca au în fata ultimul mare obstacol care-i desparte de victorie: se vad folosite masini de razboi si scari pentru urcarea pe ziduri. La rândul lor, dacii apara cu eroism cetatea, suferind pierderi grele. Lupta e însa inegala: romanilor le sosesc, desigur, întariri, în timp ce aparatorii închisi în cetate sufera nu numai din pricina armelor vrajmase, ci mai ales de sete.

 

Se pare ca Traian taiase conductele ce aduceau apa în cetatea de refugiu a Sarmizegetusei: asa s-ar explica dramatica scena în care aparatorii capitalei dacice, sleiti de puteri, îsi împart ultimele picaturi de apa. E preludiul capitularii cetatii care, dupa cum atesta descoperirile arheologice, va fi sistematic si cu salbaticie distrusa împreuna cu asezarea civila si cu monumentala incinta sacra”, scria Hadrian Daicoviciu. Regele Decebal se sinucide în timp ce era urmarit de un detasament de calareti romani, taindu-si gâtul cu o sabie încovoiata. Dupa cucerire, pe locul capitalei Regatului Dac a stationat o unitate militara romana, pentru aproximativ 11 ani.

 

 Cum a aparut “cealalta Sarmizegetusa”

 

Potrivit istoricilor, asezarea Upia Traiana Sarmizegetusa a fost întemeiata în anii urmatori razboaielor daco-romane si a primit la început numele de Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Ulterior, împaratul Hadrian i-a adaugat numele de Sarmizegetusa. „Numele dacic care se da capitalei romane e un element al actiunii de pacificare întreprinse de Hadrian. În conceptia împaratului, el avea valoarea unui simbol, subliniind continuitatea de guvernare dintre regatul lui Decebal si stapânirea romana”, arata istoricul Daicoviciu.

 

 Cum a ajuns Sarmizegetusa Regia sit UNESCO

 

În anul 1999, cetatile dacice din Muntii Orastiei au fost incluse în patrimoniul UNESCO (Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura). Le-a fost recunoscuta astfel, pe plan international, importanta istorica si culturala.

 

 

Conform standardelor UNESCO, asezarile istorice îndeplineau trei criterii necesare pentru a intra în Patrimoniul Mondial: “Cetatile dacice reprezinta sinteza unica a unor influente culturale externe si a unor traditii locale în privinta tehnicilor de constructie si a arhitecturii militare antice. Cetatile dacice sunt expresia concreta a nivelului de dezvoltare exceptional al civilizatiei regatelor dacice de la sfârsitul mileniului I, înainte de Hristos.

 

Cetatile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evolutiei de la centrele fortificate la aglomerarile proto-urbane, caracteristice sfârsitului Epocii fierului în Europa. Dintre cele sase cetati recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costesti Cetatuia, Piatra Rosie, Costesti Blidaru si Banita se afla pe teritoriul Parcului Natural Gradistea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Capâlna este în judetul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate”.

sursa : aici 

“ Raport        În anul 2010 campania arheologică de la Grădiştea de Munte a vizat continuarea cercetării în două puncte importante ale sitului. Primul este reprezentat de terasa a III-a, după cum este cunoscută în literatura de specialitate, aflată în interiorul fortificaţiei. Al doilea punct, numit convenţional Căprăreaţa II, se află în cartierul civil de E al Sarmizegetusei Regia.

Cercetările arheologice sistematice în cetate au început în perioada interbelică, prin sondajele efectuate de D. M. Teodorescu, şi au continuat prin săpăturile din anii ’50. În perioada recentă investigaţiile arheologice s-au derulat în conformitate cu un plan care are în vedere terasele menţionate pentru a clarifica problemele de stratigrafie, atât pentru faza dacică de locuire/amenajare a cetăţii, cât şi pentru cea romană.

În cetate a fost trasată SI/2010, dispusă în marginea estică a terasei a III-a şi orientată N – S. Ea a avut o lungime de 15,5 m şi o lăţime de 2 m. Totodată a fost finalizată cercetarea în SI/2009 care a măsurat 21 m lungime şi 2 m lăţime. În secţiunile trasate a fost observată următoarea stratigrafie generală (de sus în jos): strat vegetal, un nivel roman, un strat de pământ brun-cenuşiu cu sfărâmătură de micaşist, stânca nativă, îndreptată pe unele porţiuni.

Complexele lipsesc, dar situaţia este similară altor zone din perimetrul cetăţii, unde au fost identificate de-a lungul vremii foarte puţine complexe. Lucrările de nivelare romane au afectat construcţiile dacice şi, probabil, militarii care au stat pentru o vreme aici după anul 106 p.Chr. au dezafectat la plecare toate edificiile. Atât faza dacică, cât şi cea romană sunt reprezentate prin piesele descoperite: materiale de construcţie, numeroase fragmente ceramice, obiecte din fier şi din bronz etc.

În zona Căprăreaţa, cercetările au fost reluate în anul 2008 prin deschiderea unor secţiuni pe o terasă din vecinătatea locului atelierului metalurgic cercetat şi publicat în anii ’70, noul punct fiind denumit Căprăreaţa II. Pe teren erau vizibile trei „movile” aproximativ circulare cu un diametru cuprins între 14-25 m, iar cercetările din 2008 – 2009 au vizat-o pe cea dispusă în marginea vestică a terasei. Aici au fost găsite resturile unei construcţii de mari dimensiuni, al cărei plan nu a fost stabilit, încă, în întregime.

În anul 2010 a fost extinsă suprafaţa SPIII/2009 cu 2 m spre V şi cu 0,5 m spre N, rezultând o suprafaţă notată SPI/2010 cu o lungime de 9 m şi o lăţime de 4,5 m. Extinderile au avut rolul de a verifica dacă şirurile de gropi de stâlpi cu lespezi la bază, descoperite în anii interiori şi care ţin de construcţia de mari dimensiuni, continuă şi în direcţiile amintite. Profilul sudic din SPI/2010 a prezentat următoarea stratigrafie (de sus în jos): strat vegetal, nivel de pământ brun, strat de dărâmătură (pe cca. 2 m din lungimea profilului), strat de pământ galben amestecat cu pietre, strat de pământ maroniu cu pigmentaţie de cărbune, strat de pământ galben amestecat cu pietre, lut galben (sterilul), stânca nativă. S-a confirmat, astfel, că terasa a fost locuită în două etape. În cea mai veche dintre ele dacii au nivelat terenul (stratul nr. 6), iar faza de locuire propriu-zisă este reprezentată stratigrafic prin nivelul de pământ maroniu cu pigmentaţie de cărbune. Ulterior, dacii au nivelat din nou terasa (stratul de pământ galben amestecat cu pietre nr. 4) şi au ridicat o construcţie de mari dimensiuni. Planul său includea cel puţin 9 stâlpi de lemn cu un diametru de 40 cm şi dispuşi în trei şiruri. La baza stâlpilor se aflau lespezi mari din micaşist. Pereţii dărâmaţi acopereau o suprafaţă de cca. 20 m. Planul construcţiei este, încă, incert, existând posibilitatea ca şirurile de stâlpi să continue spre S. Inventarul său cuprindea numeroase fragmente de la vase ceramice, aproape toate reîntregibile, piese de fier, bronz, plumb şi din lut.

Pe aceeaşi terasă de la Căprăreaţa II a fost deschisă o nouă suprafaţă, SPIV/2010, la 2,5 m de SI/2009 şi perpendiculară pe ea. SP IV/2010, cu o lungime de 7,5 m şi o lăţime de 5 m, suprapune parţial a doua dintre cele trei „movile” existente în acest punct. Cercetarea nu a fost finalizată, adâncimea la care s-a ajuns în această campanie fiind de 0, 40-0,45 m. Aici au apărut două dintre laturile unei construcţii patrulatere. Ambele laturi intrau în profil, astfel că dimensiunile lor (una de 4 lungime, cealaltă de 2 m) vor fi determinate precis doar în campania viitoare. Laturile amintite, marcate prin şiruri de pietre, mărgineau o suprafaţă pe care a fost descoperită o cantitate impresionantă de ceramică. De remarcat că pe multe dintre fragmentele ceramice sunt vizibile semne grafice incizate după ardere.

Materialele arheologice au intrat în patrimoniul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

Pentru valorificarea informaţiilor arheologice, mai vechi sau rezultate în urma cercetărilor recente, a continuat înregistrarea unor puncte topografice de referinţă pentru sit, prin lucrarea Servicii informatice şi de cartografie digitală – Grădiştea de Munte – Sarmizegetusa Regia. “

Rezumat      

“ English Abstract The 2010 archaeological campaign from Grădiştea de Munte continued the previous excavation on the Terrace III, inside the fortification, and on the point called Căprăreaţa II, in the eastern civilian quarter. On Terrace III the exploration was completed in S I/2009, of 21 x 2 m, and a new trench, S I/2010, of 15.5 x 2 m, was started. In both trenches archaeological complexes were missing and the only material (pottery, bronze and iron objects) was discovered in the cultural layer. At Căprăreaţa II, the surface SPIII/2009 was enlarged becoming the surface SPI/2010, of 9 x 4.5 m, with the purpose of finding the limits of the construction identified in 2008-2009. The limits of the construction was identified to the west and probably north, but it may be continued to the south. On the same terrace, a new surface was open, SPIV/2010, of 7.5×5 m, where there were discovered two sides of a quadrilateral building, marked by rows of stones, which bordered an area with a huge amount of pottery. The research in SPIV/2010 was not finished. “

Sursa : aici 

„Confirmarea cea mai strălucită a spuselor lui Iordanes despre preocupările ştiinţifice (şi în special astronomice) la daci o constituie însă marele sanctuar rotund din incinta sacră a Sarmizegetusei. Considerat multă vreme ca o enigmă, lui i s-au atribuit, ipotetic, cele mai diverse destinaţii, de la aceea de circ până la aceea de necropolă sau de altar al zeului solar. Academicianul C. Daicoviciu a făcut un mare pas înainte afirmând legătura acestui sanctuar cu calendarul. În realitate e vorba nu numai de o simplă legătură; monumentul e un adevărat sanctuar-calendar al dacilor”, afirma Hadrian Daicoviciu, în volumul „Dacii” (1965, Editura Ştiinţifică).

Calendarul cu 360 de zile “Admiţând că numai stâlpii subţiri reprezintă zile calendaristice, sanctuarul mare rotund cuprinde 180 de zile, repartizate în 30 de grupuri de câte 6. Să facem acum încă un pas înainte, afirmând că numărul de 180 de zile ne duce la concluzia existenţei unui calendar în care anul era de 360 de zile”, explica istoricul Hadrian Daicoviciu. Potrivit acestuia, faptul că pe circumferinţa sanctuarului nu sunt plasaţi 360 de stâlpi-zile, ci numai jumătate din acest număr, nu este o piedică în calea acceptării ipotezei despre anul dacic de 360 de zile, deoarece sanctuarul rotund are un rol simbolic, de cult, şi nu un rol practic de calendar uzual aflat la îndemâna tuturor. “Ideea existenţei la daci a unui an calendaristic de 360 de zile nu are nimic surprinzător sau neverosimil, ţinând seama de drumul parcurs în domeniul astronomiei şi al calendarului de multe alte popoare din antichitate, ea apare, dimpotrivă, ca foarte posibilă şi chiar firească”, adăuga istoricul, care considera că dacii aveau un calendar original, însă cu timpul, pe măsură ce şi-au dat seama de inexactitatea lui, au fost nevoiţi să îl corecteze.

Anul dacic – 47 sau 60 de săptămâni Ştefan Bobancu, Cornel Samoilă şi Emil Poenaru au publicat, în 1980, un volum dedicat calendarului dacilor. Lucrarea “Calendarul de la Sarmizegetusa Regia” a apărul la Editura Academiei Republicii Socialiste Române şi susţine, printre altele, ipoteza că dacii aveau un sistem calendaristic complex. “Acest sistem era structurat pe baza ciclului de 13 ani. Anii dintr-un ciclu erau de patru tipuri, ca valoare în zile de 364, 365, 366 şi 367, care aveau o succesiune fixă. Un an din calendarul civil dacic avea 47 de săptămâni. Săptămânile erau de trei tipuri, de şase, şapte şi opt zile. Un an din calendarul ritualic dacic avea 60 de săptămâni, toate având câte şase zile, iar fiecare an se corecta la sfârşit, cu ajutorul unei structuri anume construite, cu 4,5, 6 sau 7 zile, pentru a se alinia calendarului civil. Sistemul calendaristic dacic (atât civil, cât şi ritualic) avea proprietatea remarcabilă de a situa prima zi a Anului Nou, de fiecare dată, în prima zi a unei săptămâni”, susţineau autorii volumului editat de Academia RSR. Evidenţa timpului era ţinută foarte uşor, adăugau cercetătorii.

Dacii îşi corectau calendarul o dată la doi ani Un alt studiu asupra calendarului dacic a fost publicat de Sebastian Vârtosu şi Anişoara Munteanu, în 2013, şi a fost bazat pe cercetarea ansamblului de sanctuare din Sarmizegetusa Regia. Cei doi cercetători stabileau că un an dacic conţine 52 săptămâni, ceea ce înseamnă 364 zile (52×7=364 sau 13 luni egale a câte 28 zile fiecare 13×28=364). “Să ne orientăm atenţia la marele sanctuar circular. Cercul exterior din piatră este format din 104 piese. La prima vedere pare neobişnuit acest număr, dar dacă ne gândim că acesta reprezintă de două ori numărul 52, dintr-o dată, totul capătă sens. 52 reprezintă numărul de săptămâni dintr-un an, iar dacă vrem să vedem câte zile are anul acela, înmulţim 52 cu 7 şi avem răspunsul, 364 de zile. Aşadar, o rotaţie completă a cercului exterior de piatră din Marele Sanctuar Circular se efectua la o dată la doi ani. Atunci dacii efectuau corecţiile necesare. De ce nu după un an? Pentru că ar fi stricat simetria anului perfect. Toate lunile egale, cu câte 28 de zile fiecare, anotimpurile egale a câte 13 săptămâni fiecare (91 zile). Măcar un an trebuia păstrată această „perfecţiune”, altfel lumea pierea în haos (asta spune multe şi despre religia lor şi despre psihologia şi mentalităţile lor). Dar de ce nu făceau corecţia după trei, patru, cinci ani sau mai mulţi? Răspunsul este simplu – dacii erau oameni simpli, cu simţ practic, înţelepţi şi extrem de inteligenţi, contrar părerii istoricilor care îi consideră barbari. .Dacă treceau prea mulţi ani până să se facă corecţia, decalajul între anul tropic şi cel dacic ar fi fost prea mare”, susţineau autorii volumului “Calendarul dacic din ansamblul de sanctuare de la Sarmisegetuza Regia” (2013).

Sursa : aici 

Urbanismul dacic depăşeşte orice închipuire

1. Alexan­dru Diaco­nes­cu, arheolog de epocă ro­mană şi confe­ren­ţiar în cadrul Facultăţii de Istorie a Univer­sităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, să structureze o cura­joasă teorie legată de ca­pitala regatului dac. „Viziunea noastră până acum era că Grădiştea de Munte va fi fost o cetăţuie ca toate celelalte, o cetăţuie în care lo­cuiau câteva zeci de oameni, aşeza­rea civilă întinzându-se pe platourile secun­dare şi la poalele dealului. Or, Grădiş­tea e altceva! Sarmizegetusa dacică a fost, de fapt, un oraş, ceea ce nu ne vine prea uşor să credem, după ce am tot citit că între ziduri nu erau decât câteva sanctuare şi cam atât. S-a găsit acolo, în două-trei clădiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depăşeşte cantitativ tot fierul din Europa aşa-zis barbară. Ai, la Sarmi­zegetusa, cea mai mare producţie indus­trială din Europa, după Grecia şi Roma! Recent, Simion Ştefan, în cartea sa de­dicată războaie­lor lui Domiţian şi Traian cu dacii, re­dactată în franceză, arăta că la Sarmi­zegetusa Regia a existat o locuire foar­te mare, pe care o plasează aproxi­mativ pe toată culmea dealului Grădiştei. În plus, el intuieşte că incinta cetăţii daci­ce trebuie să fi fost mult mai extinsă, însă, fără date suplimentare, planurile propuse de Simion Ştefan sunt inexacte… Dar acum, iată, intervin aceste fotografii plătite de englezii de la BBC: iar imaginile LIDAR arată că, în afara unui castru roman cunoscut, se mai văd urmele încă unui castru, precum şi numeroase alte con­strucţii. Se dis­ting detaliile unui urbanism dacic care depăşeşte orice închipuire”, spune, entuziast, dr. Ale­xandru Dia­conescu, în timp ce îmi arată fotografiile surprinse de avionul echipat cu tehnologia LIDAR.

În 102, când, după primul război cu regele Dece­bal, împăratul Traian a impus condiţiile pentru înche­ierea păcii, prima dintre ele a fost expulzarea din Da­cia a arhitecţilor, a inginerilor şi a instructorilor mili­tari, îmi spune Alexandru Diaconescu. „Asta îl durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori militari care îi ajutaseră pe daci să lupte bine contra romanilor şi erau ingineri şi arhitecţi pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot ceea ce însemnau arhitectura şi fortificaţiile vremii”. „Având monopol pe metalele preţioase, Decebal era atât de bogat că nici nu avea nevoie de monedă proprie. Ce să facă el cu o monedă pe care să scrie «Decebalus per Scorilo»? Dacii copiau la perfecţie moneda romană şi, astfel, practic, ei îi plăteau în «valută forte» pe aceşti specialişti străini, despre care vorbeşte punctul 1 al tratatului de pace din 102. Când se întorceau acasă, specialiş­tii angajaţi de regii daci mergeau cu bani frumoşi «şi fără miros», câştigaţi peste Dunăre. Unde mai pui că monedele dacilor erau făcute din metale de calitate, din argint mai bun decât cel de la Roma…”, îşi con­tinuă raţionamentul Alexandru Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte strânse cu cetăţile pontice şi cu lumea greacă şi s-au folosit din plin de experţi şi specialişti din cetăţile prietene. „Elitele dacilor nu erau străine de principiile urbanismului clasic. Recent descoperitul oraş getic, datând din se­colul III înainte de Hristos, de la Sboryanovo, în Bulgaria, este posibilul predecesor al Sarmizegetusei dacice. Întreg situl, inclusiv celebra necropolă de la Sveştari, ocupă aproape 100 de hectare şi este situat imediat la sud de Ruse”, argumentează profesorul Diaconescu.

 

„Totul are o anvergură incredibilă faţă de ceea ce ştiam anterior”

„Fotografiile aeriene deschid o nouă perspectivă în înţelegerea lumii dacice, pentru că avem de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre construcţii pe terase cu un amplu sistem de canalizare şi despre ziduri cu corecţie optică, pen­tru care s-au folosit însemne greceşti. Pe fotografii se văd clădiri dincolo de zona cunoscută până acum. Totul are o anvergură incredibilă faţă de ceea ce ştiam anterior”, consideră Alexandru Diaconescu.

„Noile fotografii arată că sunt două castre romane şi o incintă dacică, mult mai mare, care cuprinde o acropolă rectangulară şi o agora, unde sunt sanctua­rele. Apoi, foarte spectaculos este faptul că marele drum procesional continuă mult spre vest, pe sute de metri. Către vest se văd, de altfel, mai multe clădiri monumentale de piatră de o parte şi de alta a dru­mului, despre care nu ştiam nimic înainte”, remarcă profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de la BBC. „E un drum neobişnuit, pentru că este de o lă­ţime impresionantă, în comparaţie cu drumurile ro­mane normale, care erau foarte înguste, cât să treacă un car, doar cele principale atingând 12 metri lăţime. Plus că drumul dacic era pavat cu blocuri de piatră atât de fină, că parcă ar fi fost calupuri de lut tăiate cu sabia. Nu poate fi decât un drum ritualic, căci nu­mai la ceremoniile religioase mergi cu două sau trei care unul lângă celălalt. Către sud-est, din marele drum procesional porneşte, perpendicular, un drum, probabil paralel cu cel care ducea la una dintre porţile cetăţii dacice. Aceste căi, care se încrucişează în unghi drept, sunt specifice urbanismului ele­nistic. De altfel, şi poarta de sud-est a incintei dacice, şi turnul hexagonal de curtină au fost construite, conform cercetărilor ar­heologice, din blocuri fasonate conform teh­nicilor edilitare elenistice. Această in­cintă ar trebui urmărită de arheologi pas cu pas, căci nu pare să fi avut un traiect regulat”.

Ca orice oraş construit în stil ele­nistic, Sarmizegetusa trebuie să fi avut o parte înconjurată de zid, cu edificii publice şi reşedinte de lux, „oraşul de sus”, şi alta mult mai largă, „oraşul de jos”, spune Alexandru Diaconescu. Un bun exemplu de astfel de oraş, ridicat pe terase susţi­nute cu ziduri, este Pergamon, în Asia Mică. „Sus erau re­şe­dinţa regală şi tem­plele, apoi, pe terasele următoare, sunt ampla­sate pieţe publice şi edificii de cult, iar mai jos, începe locuirea civilă”, îşi imaginează profesorul Diaco­nes­cu fru­moasa capitală a dacilor. Cu doar un an în urmă, îna­inte de documentarul celor de la BBC, un astfel de vis ar fi părut curată nebunie…

Sursa : aici 

O zi în prima capitală a neamului face cât o săptămână de concediu. Aerul bun al locurilor e kerosen pentru sufletul de orăşean. E de înţeles de ce o mulţime de turişti străbat sute de kilometri pentru a ajunge la Sarmizegetusa Regia, în Munţii Orăştiei.

sursa : aici 

Istoricul cercetărilor

 

Sarmizegetusa Regia – Istoricul cercetarilorCele dintâi informaţii pe care le avem despre ruinele de la Grădiştea de Munte datează de la începutul secolului al XIX-lea. Atunci, administraţia austriacă şi-a trimis reprezentaţii pentru a cerceta fenomenul apariţiei unor tezaure din metale preţioase în zonă. Trimişii imperiali au consemnat în rapoartele lor oficiale existenţa fortificaţiei şi a mai multor construcţii din piatră, pe lângă numeroasele piese descoperite.

 

Pe parcursul secolului al XIX-lea, Grădiştea de Munte s-a aflat în atenţia cărturarilor şi a colecţionarilor de antichităţi. Unii dintre ei au şi săpat în diferite puncte ale aşezării antice.

 

Primele săpături sistematice au debutat după primul război mondial, în 1922-1924, când profesorul clujean D. M. Teodorescu a investigat fortificaţia şi templul mare circular. În anul 1950 a demarat proiectul de cercetare arheologică de amploare a sitului, sub conducerea profesorului Constantin Daicoviciu. De atunci şi până în prezent au fost scoase la lumină elemente de fortificare, edificii de cult, ateliere metalurgice, instalaţii de captare şi de distribuţie a apei, locuinţe şi anexe ale lor.

Obiective arheologice – aici 

Artefacte – abundenţa materialelor arheologice a fost remarcată anterior cercetărilor sistematice şi a fost consemnată în diverse studii mai vechi. După începerea cercetărilor sistematice s-a constatat că materialul arheologic este nu doar bogat, ci şi foarte variat, multe piese păstrate între resturile locuinţelor şi atelierelor mistuite în incendiile din războaiele cu romanii devenind preţioase repere pentru cercetarea civilizaţiei dacice.

Bratarile radionice ale dacilor 

„murus dacicus”

Zidul dacic (murus dacicus) apare pentru prima dată în Munţii Orăştiei în secolul I î.Chr. odată cu extinderea puterii lui Burebista asupra cetăţilor greceşti de la Marea Neagră. Aceasta se întâmpla cel mai probabil undeva în jurul anului 55 î.Chr. De aici Burebista, îşi aduce meşteşugari şi constructori care contribuie decisiv la ridicarea cetăţilor Costeşti-Cetăţuia, Blidaru, Piatra Roşie, Sarmizegetusa s.a. Aşa se explică cel mai bine şi prezenţa a numeroase litere greceşti incizate pe blocurile de piatră la Grădiştea Muncelului, nicidecum prin faptul că dacii vorbeau şi scriau în limba greacă. Zidurile construite cu ajutorul meşterilor de la Pontus Euxin erau ziduri de inspiraţie elenistică asemeni celor de la Histria, în acea perioadă cel mai important port de la noi şi locul în care s-au bătut şi cele dintâi monede. Dar care este diferenţa dintre zidul elenistic şi zidul dacic (murus dacicus) din munţii Orăştiei?

Zidul elenistic este compus din două feţe exterioare sau paramenţi (în limbajul de specialitate) realizate din blocuri de piatră rectangulare fasonate. Din loc in loc blocurile de piatră alternau cu altele dispuse transversal (denumite şi butişe) Între cele două rânduri de blocuri se tasa pământ (cel mai probabil un pământ cleios) şi pietriş (aşa numitul emplecton) şi nu se folosea mortar. Pentru ca să se realizeze o priză mai bună şi să nu existe riscul surpării, în piatră se scobeau şanţuri în „coadă de rândunică”, în care se aşezau bârne din lemn care uneau cele două feţe exterioare. Zidul dacic (murus dacicus) este identic cu o singură mică deosebire: nu are acele butişe care fixau zidul mai bine.

La fortificaţiile dacilor din munţii Orăştiei zidul elenistic este combinat cu alte sisteme de apărare tradiţionale: valul de pământ şi palisada. Materialul care compune zidurile era adus de la zeci de kilometri de pe Dealul Măgura, la est de Călan, deoarece roca existentă în zonă se sfărâma uşor fiind dificil de fasonat. Murus dacicus ajungea la 3-4 metri grosime având o înalţime de 10 metri şi putând absorbi cu uşurinţă loviturile date de maşinile de război romane. O altă particularitate a lui murus dacicus este aceea că partea de sus a zidurilor (crenelurile) nu era din piatră ci era o palisadă din lemn. Asta îl făcea desigur mai vulnerabil în faţa focului dar trebuie ţinut cont şi de faptul că acestea au fost realizate în grabă între cele două războaie daco-romane din 101-102 şi 105-106. Construcţia unui asemenea sistem defensiv precum cel din munţii Orăştiei necesita mult timp şi multă mână de lucru. La sfârşitul primei confruntări cu Traian, Decebal fusese nevoit să oprească reconstrucţia fortăreţelor distruse, procesul de reclădire al zidurilor începand abia din 103-104.

Murus dacicus este aşadar nu o creaţie originală ci rezultatul adaptării zidului elenistic particularităţilor existente în munţii Orăştiei şi a lipsei de timp care a făcut să se apeleze la mijloace de fortificare mai puţin costisitoare şi mai rapid de executat.

„Mai întâi Dacia era un mare regat cu o bază etnică perfect omogenă, cu tradiţii istorice seculare, cu structura socială şi economică bine definită, cu o cultură înaintată de formă mai întâi influenţată de către civilizaţia celtică, apoi, timp de două veacuri înainte de Traian, de către civilizaţia romană”. (Vasile Pârvan; Dacia; Editura Ştiinţifică; Bucureşti, 1972, p.150).

O construcţie defensivă originală de acest tip din spaţiul european şi dinafara lumii greco-romane este, spre exemplu, murus gallicus sau zidul gal. Există destule similitudini şi între zidul galic şi murus dacicus: emplectonul, prezenţa bârnelor ca parte a structurii de rezistenţă şi palisada în partea superioară a zidului.

sursa : aici 

Templul lui Dumnezeu din Cogaion / Sarmizegetusa (construit īn vremea lui Burebista, 82 – 44 ī. H., din andezit roşu).

De la clădirile cu potcoavă (absidă) din spaţiul Daciei, la Īnalta Şcoală de Cavaleri Zalmoxieni din Histria. După cum se ştie (cf. TIrel-LXXXIV, 1096), clădirile rectangulare „cu potcoavă“ aparţineau Cavalerilor Zalmoxianismului, servind instrucţiei / educaţiei, cadrului misteric / iniţiatic, ştiinţei pelasgo-dacului de a se face nemuritor. Īn clădirile absidate se formau şi se exercitau – „pānă la epopţie“ – tinerii Daciei, spre a urma calea-spirală planetară īntru Dumnezeul Cogaionului / Sarmizegetusei, după cum s-a mai accentuat, fie īn calitate de Sol, sau Mesager Celest, fie īn calitate de Cavaler Zalmoxian (Thrac, Dunărean / Danubian, Cabir etc.), „īnsoţitor-de-Sol“ pe teluric-celestele căi

Justiţiarii Cavaleri ai Zalmoxianismului erau pregătiţi īn cadru misteric / iniţiatic, īn şcoli speciale, īn dave care ofereau condiţii aparte de studiu, de antrenament zilnic etc., toate clădirile destinate acestui scop avānd o arhitectură uraniană, simbolic-solară, cu obārşii multimilenare īn Cultul „Soarelui-Moş“ / Tatălui-Cer, ori al Soarelui-Tānăr-Războinic (So-Ares), din panoul central de credinţe al Cogaionului, arhitectură moştenită de Zalmoxianism (din orizontul anului 1600 ī. H.), excelānd īn ridicarea clădirilor cu potcoavă / „absidă“ (legată, desigur, de „potcoava solară“ din Marele Templu Rotund de la Sarmizegetusa).

 

Nenumărate sunt ruinele unor astfel de clădiri cu potcoavă din spaţiul Daciei (lui Burebista / Regalian), clădiri īn care au funcţionat misterioasele Īnalte Şcoli ale Cavalerilor Zalmoxianismului īn mulţimea atātor secole īncāt aproape că umplu două milenii, dacă se are īn vedere, cel puţin, segmentul temporal dintre orizontul anului 1380 ī. H. – al Analelor lui Suppiluliuma – şi orizontul anului 466 d. H. – al Cosmografiei lui Aethicus Donares (Ister). Arhitectura dacică absidată a Zalmoxianismului (fără funcţiile iniţiatice / misterice şi fără simbolica ei din Dacia) a fost moştenită de Creştinism, majoritatea clădirilor-biserici ale Ortodoxiei lumii preluānd de la pelasgo-daci solara potcoavă. ( … )

Sursa : aici 

Ce este senzațional aici

Aici , la Regia “ cea cereasca “ mai aproape de „rădăcini”, mai aproape de cer, de natură. Aici bei Apa Vie – apa provine dintr-un filon de argint, pura. Aici, la Regia, privesti spre Cer la fel  ca Burebista, Deceneu, Decebal, dacii liberi, cu mii de ani in urma.. Calci apasat pe urmele stramosilor. Te incarci cu energie pozitiva.

Asadar – Visează, iubește, călătorește.

 

sanctuarul mare circular de la sarmizegetusa regia

Ce a fost înainte de Sarmizegetusa Regia?

Unul dintre misterele care încă nu au fost clarificate prin dovezi arheologice priveşte existenţa pe amplasamentul viitoarei Sarmizegetusa Regia a unei fortificaţii mai vechi. „Cercetătorii sitului consideră că pe viitorul amplasament al Sarmizegetusei regale era un loc de cult, devenit Muntele sacru al dacilor (Kogaionon), în prima jumătate a sec. I a.Chr., când Deceneu primeşte titlul de mare preot. Un argument în acest sens este faptul că Strabon cunoştea existenţa muntelui Kogaionon, dar nu cunoştea Sarmizegetusa, care va fi menţionată mai târziu de Ptolemeu, cu epitetul regală”, informează autorii studiului „Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei”, publicat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

“Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Ele sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa”. Acestea au fost criteriile pentru care au fost incluse în patrimoniul UNESCO.

sursa : aici 

„hărțile cosmogonice ale dacilor” : aici

 

lectura recomandata :

Asociaţia Română de Arheologie 

Revista Studii de Preistorie 

ULBS 

Institutul national al patrimoniului

Daicoviciu, Constantin, Ferenczi, Alexandru, Aşezările dacice din Munţii Orăştiei, în seria Cercetări de istorie veche, Editura Academiei R.P. Romîne, 1951.

Daicoviciu, C., Cetatea dacică de la Piatra Roşie. Monografie arheologică, în seria Cercetări privind istoria veche a R.P.R., Editura Academiei R.P. Romîne, Bucuresti, 1954.

Daicoviciu, Constantin, Worownia dacka w Piatra Roşie, în Postepy Archeologi, (Warsyawa), 1956, nr. 5, p. 43-63.

Daicoviciu, C., Daicoviciu, H., Sarmizegetusa – Cetăţile şi aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Editura Meridiane, Bucureşti, 1962, 72 p. + VI planşe.

Daicoviciu, C., şi colab., Studiul traiului dacilor în Munţii Orăştiei (şantierul arheologic de al Grădiştea de Munte), în SCIV, II, 1, 1951, p. p. 95-126.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, SCIV, III, 1952, p. 281-310.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, SCIV, IV, 1953, p. 153-219.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, SCIV, V, 1-2, 1954, p. 123-159.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului – Blidaru, SCIV, VI, 1-2, 1955, p. 195-238.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, Materiale şi cercetări arheologice, III, 1957, p. 255-277.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, Materiale şi cercetări arheologice, V, 1959, p. 379-402.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, Materiale şi cercetări arheologice, VI, 1960, p. 331-358.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, Materiale şi cercetări arheologice, VII, 1961, p. 301-320.

Daicoviciu, C., şi colab., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, Materiale şi cercetări arheologice, VIII, 1962, p. 463-476.

Daicoviciu, H., Ferenczi Şt., Glodariu, I., Cetăţi şi aşezări dacice în sud-vestul Transilvaniei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989.

Florea, G., Consideraţii privind unele aspecte ale locuirii dacice în Munţii Orăştiei, Sargetia, XX, 1986-1987, p. 81-92.

Florea, G., Ceramica dacică pictată cu motive vegetale şi zoomorfe din Muzeul de Istorie al Transilvaniei, Acta Musei Napocensis, XXIV-XXV, 1987-1988, p. 1095-1117.

Florea, G., Ceramica pictată. Artă meşteşug şi societate în Dacia preromană (sec. I a. Chr. – I p. Chr.), Cluj-Napoca, 1998.

Gheorghiu, G., Dacii pe cursul mijlociu al Mureşului, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005

Glodariu, I., Sarmizegetusa dacică în timpul stăpânirii romane, Acta Musei Napocensis, II, 1965, p. 667-668.

Glodariu, I., Importuri romane în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Apulum,VII, 1, 1968, p. 353-367.

Glodariu, I., Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj, 1974.

Glodariu, I., Un atelier de făurărie la Sarmizegetusa dacică, Acta Musei Napocensis, XII, 1975, p. 107-134.

Glodariu, I., Arhitectura dacilor, civilă şi militară, (sec. II î.e.n. – I e.n.), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983

Glodariu, I., Blocuri cu marcaje în construcţiile dacice din Munţii Şureanului, Ephemeris Napocensis, VII, 1997, p. 65-87.

Glodariu, I., La zone de Sarmizegetusa Regia et les guerres de Trajan, în Studia Antiqua et Archaeologica, VII, 2000, p. 363-376.

Glodariu, I., Sarmizegetusa Regia – capitale du royaume dace, în Transylvanian Review, X, 2, 2001, p. 3-15.

Glodariu, I., Infrastructura sectorului de nord al terasei a XI-a de la Sarmizegetusa Regia (I), în vol. Daco-Geţii, Deva, 2004, p. 39-46.

Glodariu, I., The destruction of sanctuaries in Sarmizegetusa Regia, în vol. Studia Historiae Religions Daco – Romane. In honorem Silvii Sanie, Editura Academiei Române, 2006, p. 113-126.

Glodariu, I., Iaroslavschi E., Civilizaţia fierului la daci, Cluj-Napoca, 1979.

Glodariu, I., Iaroslavschi, E., Rusu, A., Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1988.

Glodariu, I., Iaroslavschi, E., Rusu, A., Die Münzstätte von Sarmizegetusa Regia, Ephemeris Napocensis, II, 1992, p. 75-58.

Iaroslavschi, E., Conduits et citernes d’eau chez les daces des Monts d’Orăştie, Acta Musei Napocensis, 32, I, 1995, p. 135-143.

Iaroslavschi, E., Vases daciques en feraux anses en forme d’oiseaux, Acta Musei Napocensis, 34, I, 1997, p. 511-519.

Iaroslavschi, E., Tehnica la daci, Cluj-Napoca, 1997.

Jakó, S., Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804, Acta Musei Napocensis, III, 1966, p. 103-120.

Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804- 1806 Acta Musei Napocensis, V – 1968, p 433-444.

Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804- 1806 Acta Musei Napocensis, VIII – 1971, p. 439-457.

Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804- 1806 Acta Musei Napocensis, IX – 1972, p. 587-603.

Jakó, S., Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anii 1803-1804- 1806 Acta Musei Napocensis, X- 1973, p. 615-640.

Teodorescu, D.M., Cetatea dacă de la Grădiştea Muncelului (jud. Hunedoara), Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, Secţia pentru Transilvania, Cluj, 1931-1932, p. 45-68.

Constantin Daicoviciu, Sistemi e tecnica di costruzione militare e civile presso I Daci nella Transilvania, Dacica, Cluj, 1969, p.101-105;

Dinu Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor, Bucureşti,1984;

Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Cluj, 1972;

Hadrian Daicoviciu, Ştefan Ferenczi, Ioan Glodariu, Cetăţi şi aşezări dacice în sud vestul Transilvaniei, 1989;

Ioan Glodariu, Arhitectura dacilor civilă şi militară, Cluj-Napoca, 1983.

 

” matriţă din bronz folosită în antichitate la realizarea tiparelor pentru turnat piese decorative din metale preţioase, fiind singura piesă de acest fel descoperită până acum pe întreg teritoriul fostei Dacii”

 

 

Eminescu – profet..

DE ZIUA POETULUI NAȚIONAL AL ROMÂNILOR. CARE A FOST SOARTA BIBLIOTECII ”MIHAI EMINESCU” DIN SIBIU 

” Nu ți-e rușine, impostorule și ipocritule? Ești un antiromân care urăște neamul nostru!

Repet: În urmă cu 16 ani, Klaus Iohannis, membru în masoneria austriacă, evacua sfidător librăria „Mihai Eminescu” din Sibiu, în 15 ianuarie 2001, chiar de ziua poetului național, din imobilul obținut prin uz de fals de primarul de atunci al Sibiului! Data evacuării nu a fost o coincidență fiindcă Klaus Werner Iohannis, ca orice mason, ține mult la simbolistică si a vrut efectiv să umilească un reper identitar al neamului românesc!

Acel imobil situat în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu, nr. 29, l-a pierdut definitiv și irevocabil la Curtea de Apel Brașov, dar a depus cere de contestație în anulare, urmată de altă cerere pentru strămutarea procesului. Are termen de judecată peste trei zile, în 18 ianuarie 2017, la Curtea de Apel Pitești (Dosar nr. 645/64/2015)

Spațiul în care fusese librăria „Mihai Eminescu” a fost închiriat de către soții Iohannis băncii austriece „Raiffeisen”, imobilul respectiv, luat cu japca, umplându-i astfel de bani pe cei doi Iohannis, în fond niște escroci și proprietari-impostori ai unei case furate prin fals în acte publice și uz de fals! ” – Marius Albin Marinescu

Mihai Eminescu și biserica ortodoxă

Mihai Eminescu, la fel de actual: „Netrebnicii care ne conduc” 

Eminescu trăiește prin noi! 

Familia Eminescu si Ortodoxia – cu fotografii rare ale tatalui, mamei, fratilor si surorilor, a matusii sale calugarite si a unchiului sau staret 

CASA MEMORIALA ,, MIHAI EMINESCU” IPOTESTI- BOTOSANI 

Copilăria și adolescența lui Mihai Eminescu 

” Dupa rezistentele pe care le-a intampinat in timpul scurtei si chinuitei lui vieti, opera lui Mihai Eminescu s-a impus fulgerator, neamul intreg, iar nu numai paturei culte. Nustiu daca s-a facut vreodata socoteala exemplarelor tiparite din Poeziile lui Eminescu. Dar in mai putin de o jumatate de veac, poeziile acestea au fost reproduse in multe zeci de editii, de la modestele tiparituri populare pana la admirabila editie critica a Fundatiilor Regale, ingrijita de Perpessicius. Astazi, dupa ce-au cunoscut atatea culmi si atatea onoruri, Poeziile lui Eminescu, cenzurate in tara, apar asa cum le vedeti, in haina sfioasa a pribegiei.Gloria lui Mihai Eminescu ar fi fost poate mai putin semnificativa, daca n-ar fi luat si el parte, de peste veac, la tragedia neamului romanesc.

Ce inseamna pentru noi toti, poezia, literatura si gandirea politica a lui Eminescu, o stim, si ar fi zadarnic s-o amintim inca o data. Tot ce s-a creat dupa el, de la Nicolae Iorga si Tudor Arghezi pana la Vasile Parvan, Nae Ionescu si Lucian Blaga, poarta pecetea geniului sau macar a limbii eminesciene. Rareori un neam intreg s-a regasit intr-un poet cu atata spontaineitate si atata fervoare cu care neamul romanesc s-a regasit in opera lui Eminescu. Il iubim cu toti pe Creanga, il admiram pe Hasdeu, invatam sa scriem de la odobescu, il respectam pe Titu Maiorescu si anevoie putem lasa sa treaca mult timp fara sa-l recitim pe Caragiale. Dar Eminescu este, pentru fiecare din noi, altceva. El ne-a relevat alte zari si ne-a facut sa cunoastem altfel de lacrimi.

El si numai el, ne-a ajutat sa intelegem bataia inimii. El ne-a luminat intelesul si bucuria nenorocului de a fi roman.

Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru si cel mai stralucit geniu pe care l-a zamislit pamantul, apele si cerul romanesc. El este, intr-un anumit fel, intruparea insasi a acestui cer si a acestui pamant, cu toate frumusetile, durerile si nadejdile crescute din ele. Noi cei de aici, rupti de pamant si de neam, regasim in tot ce-am lasat in urma, de la vazduhul muntilor nostri si de la melancolia marii noastre, pana la cerul noptii romanesti si teiul inflorit al copilariei noastre. Recitindu-l pe Eminescu, ne reintoarcemm ca intr-un dulce somn, la noi acasa.

Intreg Universul nostru il avem in aceste cateva zeci de pagini pe care o mana harnica le-a tiparit si le imparte astazi in cele patru colturi ale lumii, peste tot unde ne-a imprastiat pribegia. Pastrati-le bine; este tot ce ne-a mai ramas neintinat din apele, din cerul si din pamantul nostru romanesc. „

MIRCEA ELIADE

Paris, septembrie 1949

Grindeanu, de Ziua Culturii: Cultura este vie și este viață; să nu treacă ziua fără să permitem Frumosului să ne încânte 

” Pescuita ” din  online – de lecturat :

am primit si mi-a placut:
Dragii mei prieteni,
Acum 128 de ani si jumatate, cam pe la ora asta se stingea, tacut si parasit,cel care ne-a lasat mostenire cea mai frumoasa poezie, mai ales de dragoste in cea mai frumoasa si aleasa limba romaneasca , Mihai Eminescu.
Cinci zeci de zile mai tarziu se stingea , tot pe la ora asta si din propria ei vointa, cea care l-a iubit si l-a inspirat , ingerul blond, Veronica Micle.
Pentru ca serbam ZIUA CULTURII ROMANE, se cuvine sa facem o reverenta in fata iubirii absolute si a inestimabilei contributii aduse de cei doi, IMPREUNA la POEZIA ROMANEASCA, ce prin Mihai Eminescu a devenit UNIVERSALA.

In incheiere am sa va spun o poveste!Acum 167 de ani ,cum ar fi in seara asta, pe o iarna la fel de cumplita ca aceasta, Dumnezeu si Sfantul Petru strabateau plaiurile si dealurile Botosanilor in cautarea unui adapost.Intr-un satuc pitulat la marginea unui codru falnic ce adapostea si un lacusor inghetat bocna, au zarit o casa cu fereastra luminata.
Au batut in poarta , gospodarul a iesit si le-A deschis ,i-A poftit in casa incalzita ce mirosea a gutui coapte, le-a turnat sa se spele, i-A hranit cu lapte cald si mamaliga si le-A asternut sa se odihneasca in cea mai frumoasa incapere .
A doua zi dimineata, le-A pus ceva merinde in straita si le-A urat drum bun!
Ajungand in culmea dealului Sfantul Petre a privit lung inapoi la casuta troienita si a grait asa -Doamne, fa ceva pentru oamenii astia buni ca prea ne-au primit frumos!
Dumnezeu a cumpanit o clipa si a zis- Bine Petre, am sa-i fac sa-si vada sufletul!
Si, in acea zi s-a nascut la Ipotesti, Mihai Eminescu. Era 15 ianuarie 1850.
Pentru conformitate, DAN NOVAC. „

15 ianuarie 2017 Ziua lui Mihai Eminescu , Ziua Culturii Nationale 

 

 

 

Eu voi vota duminica 11 Decembrie cu PSD🌹🌹🌹! Pentru Caras-Severin , pentru România !!

Un  Guvern PSD  –  GARANTIA dezvoltarii judetului Caras-Severin !!

De ce PSD ?

Pentru ca PSD ARE  Program de guvernare, pentru ca PSD  E pregatit de guvernare, pentru ca PSD  E aproape de oameni pentru ca NE PASA ! 

PSD vrea si  POATE să facă: oamenii să trăiască mai bine, în condițiile date de economie, de contextul intern și extern în care ne aflăm. Cred că a dori o societate cât mai echitabilă este un program suficient de „stânga” pentru România, în care solidaritatea socială, statul social și redistributiv sunt anatemizate și demonizate.

Lectura  RECOMANDATA   – argumente :

6 pe Stânga. Ionuț Vulpescu (PSD): „E ușor să faci dușman din stat și din angajații săi, din pensionari și asistați.” 

SA ” DETONAM ” MINCIUNILE SI DEZINFORMARILE PROPAGANDEI ANTINATIONALE pnl/usr-MIZERIE !!

NOI VOTAM PATRIOTI : PSD-ALDE-PRU !!

NU votam lacheii lui Soros ( pnl-usr-mizerie ) !

George Cosofret : 

” Ca politiolog si absolvent de stiinte politice nu mai pot accepta manipularea potrivit careia PSD a guvernat si este responsabil pentru toate nenorocirile cazute pe capul romanilor, in ultimii 26 de ani!
Aveti mai jos analiza asupra tuturor guvernelor postdecembriste!

1990- 1991- guvern FSN, condus de Petre Roman (actualmente politician PNL).

1991- 1992- guvern de coaliţie, condus de tehnocratul Stolojan (actualmente politician PNL), cu participarea PNL la guvernare.

1992- 1996- guvern PDSR, condus de Nicolae Văcăroiu, acum tehnocrat la Curtea de Conturi, apreciat şi de guvernările „de dreapta”.

1996- 2000- guverne „de dreapta”, cu participare liberală: Ciorbea, Radu Vasile, Isărescu.

2000- 2004- guvernarea PSD, Năstase.

2004- 2008- guvernarea PNL- PDL (actualmente PNL) Tăriceanu

2008- 2012- guvernarea PDL (actualmente PNL) Boc cu 9 luni de prezenţă a PSD în guvern.

2012- 2014- guvernarea PSD – PNL , condusă de Ponta.

2014- 2015- guvernarea PSD, Ponta

2015- 2016- guvernarea „tehnocrată”, asumată de PNL, Cioloş.

Cifrele nu mint!!!!!

PNL a guvernat Romania timp de 17 ani din 26 (13 ani singur, 4 in coalitie cu stanga).

PSD a guvernat 8 ani in total (6 ani singur, 2 in coalitie).

Romania a avut 9 premieri „de dreapta” şi 3 premieri pesedişti.

Cat despre Presedintia Romaniei, aceasta a fost condusa 10 ani de PSD si 16 de PNL/PDL/CDR (dreapta)

Dar cum ne sperie cifrele, preferăm lozincile, nu? 😉 „

Liviu Pleșoianu are o „Scrisoare către TINERII CU ADEVĂRAT TINERI” 

#votezpentruRomania! ; contra lui Klaus/Julien/Soros si restul celor care vad Romania doar ca pe o mosie personala pe care iobagii trebuie doar sa munceasca pentru stapanii lor!

NU votam grofi, vatafi, lacheii lui Soros, ANTINATIONALII !

Victor Ponta : Eu voi vota duminica 11 Decembrie cu PSD🌹🌹🌹!

Ion Mocioalca : ” PSD va aduce din nou speranța în inimile romănilor. PSD trebuie să conducă România în următorii patru ani, pentru a schimba în bine viața fiecărui român.

Parlamentarii sunt reprezentanții națiunii dar și ai comunităților locale din județul Caraș-Severin. Ei asigură formarea unei noi majorități, care va acorda, prin vot, încrederea Guvernului, dar contribuie și la bunăstarea locuitorilor pe care îi reprezintă. Alegerile parlamentare din 11 decemmbrie vor fi momentul în care localitățile din județul Caraș–Severin se vor integra în programele de dezvoltare asigurate de PSD pentru următorii patru ani.

Dragi prieteni,

Nu vreau ca actualul Premier Dacian Cioloș să ne conducă cu declarata lui onestitate spre alţi patru ani de austeritate, inghetări de salarii și pensii.

Ştiu că voi, concetățenii mei, sunteti oameni demni. Aşa vă cunosc eu. Şi mai ştiu un lucru: că având demnitate, înţelepciune şi curaj putem să ne reînscriem pe linia corectă trasată în cei trei ani de Guvernare Ponta. Am pierdut un an, dar împreună putem să câştigăm alegerile, să corectăm gravele erori şi să pornim pe calea adevăratei reconstrucţii a României.

Cât de pasivi trebuie să fim ca să ajungem la concluzia că actualul Guvern mai poate rămâne în funcţie? Ne sunt călcate în picioare identitatea şi demnitatea. Mai jos nu putem coborâ. Vom reinstala în această țară valorile umane reale, singurele care pot reintroduce legea, credinţa, munca şi răspunderea, ca principii fundamentale, în afara cărora nici un gest administrativ nu poate fi încununat de succes. Românii trebuie să recâştige acea benefică stare de spirit a solidarităţii, a muncii cinstite, a demnităţii. „

Colegii mei:

Ioan Narcis Chisalita – candidat Senatul Romaniei la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Cărăsenii votează IOAN NARCIS CHISĂLIȚĂ pentru Senatul României ! Pentru Caraș-Severin !!

Ion Spanu – candidat Camera Deputatilor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Suntem pregătiți să guvernăm ! Pentru români, pentru România ! 

Veniți la vot ! Viitorul românilor este aici, ACASĂ ! 

Ion Mocioalca –  presedintele PSD Caras-Severin, candidat Camera Deputatilor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Cred în România pentru că văd în români puterea de a reconstrui această ţară! 

ÎMPREUNĂ, UNIȚI, VOM ÎNVINGE !!

Luminita Jivan – candidat Camera Deputatilor la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016

Sunt Luminița Jivan și candidez pentru Caraș-Severin ! MERITĂ !

Votăm pentru prosperitate NU pentru austeritate ! 

Împreună suntem puternici ! Pentru Caraș-Severin, pentru România !

Caraș-Severin are o tradiție a prosperității: Uzinele Reșița, Băile Herculane sau Intreprinderea Oțelul Roșu. Împreună, astăzi putem reda strălucirea județului nostru. Putem, prin votul nostru, să reîncepem dezvoltarea turismului și a industriei. Să dăm cărășenilor șansa de a se realiza la ei acasă, de a-și crește copiii aici și nu în alte țări.
Pe 11 decembrie îndrăznește să crezi în Caraș Severin! Îndrăznește să crezi în România!

NU votam lacheii strainilor ! Noi votam pentru Romania , votam PSD-ALDE-PRU !
pnl&usr = troaca cu mizerie !

PONTA : ” Eu voi vota duminica 11 Decembrie cu PSD🌹🌹🌹! Si am facut campanie si ii rog pe cat mai multi romani sa voteze PSD!

Dar am tot respectul si prietenia pentru toti cei care vor vota PRU sau ALDE! Cred ca toti acestia vor binele Romaniei si al romanilor! ”

EXPLOZIV !!!!!!! INCENDIAR !!!!!!! Marcel Vela e cam.. “pa ?! “, Valeria Schelean, curand, asisderea ?! ( DOCUMENTE )

( imagine pescuită de pe net – facebook )

Se va retrage din cursa pentru parlamentare  pierzatorul  Marcel VELA ? Dar fata lui tata, Valeria  SCHELEAN Somfelean ? Deocamdata, DNA prin LASCU Kovesi e complice  – prin tacere !! ( DOCUMENTE ! )

Pe feuda carasana, se zvoneste ca tovarasul Marcel Vela – PNL ar fi dat si recent cu subsemnatu pe la DNA Timisoara,  fiind chemat la audieri in  cine sa mai stie care din spete… Dupa audieri, l-au lasat sa zburde liber.  SI bine mersic ! La fel ca alti turturei de neatins, deh..

De era  in PSD, ai ai ai ce circoteca televizata urma… NU e cazul. N-o va auzii careva pe Oana Zamfir ( Stancu ) ” dezvoltand ” subiectul drone, terenuri si alte matrapazlacuri. Colegii de partid ai soțului NU fac obiectul vreunei anchete jurnalistice, deh ..

  Despre   zisa presa carasana , nici nu mai pomenim,  e concurs de curatat scame de pe reverul  micului ayatollah, alintat fooarte de presarii nostri ” timizi ” cand  vine vorba de … sprijinitorul condeielor inaltatoare de imnuri, ode si bezele  😛

”Micul ayatollah” Marcel Vela, se fălește pe unde poa că ar avea relații cu  tovarășul  Eduard Hellvig ! Aista bag seama pen ca să se afle că ar fi de neatins… Așa și pare, deocamdată.

Pentru că de la duduia  LASCU kovesi NU  aflarăm încă de vreun deznodământ, apropo  de : Parchetul de pe langa ICCJ , DNA – sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, DOSAR PENAL nr. 538/P/2015 …

Pe la colțuri, gura târgului dă-n bobi de  cafea : o fi având grade sau stele, tovarășul zis ” dronă ” … Nici noi nu mai știm câți suntem, n-așe… 😉

ANCHETA JURNALISTICA

A  declarații avere cu cântec:

a.)  declarația de avere nr. 2 / 8.06.2011

• înstrăinează autoturism BMW an fabricație 2003 , contra sumei de 116 000  euro, mașina valorând maxim 12 000 euro, cumpărător Fodor Ioan, tatăl  prietenei sale – numita Gabriela Pleșa născută Fodor.

• în 2011, mașina trece pe la încă 2 proprietari, la fel de apropiați lui Marcel Vela,  anume, Bojin Florin, șoferul lui Marcel Vela care ulterior a devenit … șeful Poliției Locale; și Stepanescu Cristian Alexandru (  STAUBER  ),  gura târgului îl numește pe cel din urmă ca fiind ” omul cel mai de încredere al lui Marcel Vela ” .

• mașina NU l-a părăsit niciodată pe Marcel Vela, lucru confirmat de existența poliței de asigurare EuroIns, valabilă din data de 05.10.2012 – 04.10.2013 , la utilizator fiind trecut…. Marcel Vela ,  zice gura târgului )!

• suma de 116 000 euro NU se regăsește în declarația de avere, ceea ce demonstrează că vânzarea a fost una FICTIVĂ !??!! Așa s-ar zice… de verificat !

b.) altă ilegalitate ??!!  – de verificat :

• în declarația de avere cu nr. 39 / 27.10.2010, în declarația de interese, Marcel Vela este trecut ca fiind acționar la SC ENERGYWELAND SRL , acționar cu 20%.  FALS !!!

  Pentru că, la Registrul Comerțului, firma este înregistrată în data de 26.05.2009, firmă la care acționari sunt : 1. – Marcel Vela cu 25 % și 2. ENERGYSTE SRL cu  75%.

• în data de 26.09.2010, în apartamentul din Timișoara, str. 1 decembrie 94, ap. 1, Marcel Vela înființează  GUGULANIA ENERGY la care asociați sunt … ce să vezi  ( ! ) : Consiliul Local Caransebeș 15% și BORIS 4 SRL 85%.

• În  ambele firme, asociat este… TAYITI PAUL ALBERT prietenul primarului Municipiului Caransebeș la acea dată, Marcel Vela ( creierul afacerilor cu energie ! )

• după mai multe modificări la Registrul Comerțului, Marcel Vela ajunge într-un final la firma ENERGYWELAND SRL ca fiind acționar cu 99,57% ( majorând capitalul ) astfel încât TAYITI PAUL ALBERT rămâne cu… 0,4% !

• Imediat după majorarea capitalului, în data de 13.08.2015, prin Notificarea cu nr. 47141/22.07.2015, Marcel Vela vânde lui Chelemen Cristina ( fata sau soția lui Chelemen Francisc, cel arestat în afacerea mafia imobiliară cu Ionelaș Cârpaci  din Timișoara ) toate acțiunile cu suma de 34 700 ron.

• În perioada 2009 – 2014, din datele de la Registrul Comerțului, firma a avut angajați – 0 ( zero ) și datorii de 188 000 ron, iar în 2014, în sumă de 249 000 ron

• practic, GUGULANIA ENERGY înființată în asociere cu Consiliul Local Caransebeș, nu a fost decât un PARAVAN pentru … afacerea lui Marcel Vela??!!?! NU acuzăm, întrebăm și zicem că-i de VERIFICAT !

c.) în declarația de avere din 16.01.2014,

Marcel Vela apare acționar cu 510 părți sociale, cu o valoare de 51 000 ron la SC ALSET ENERGY SRL, cu sediul în Oțelu Roșu, Bulevardul Libertății, sc. A, ap.2, sediul deputatei Valeria Schelean ( actualmente Schelean  Șomfelean ), inițial și  aceasta fiind asociată în SC ALSET ENERGY SRL.

Curios este faptul că ȘI SC ALSET ENERGY SRL. a fost înființată tot în 2009, tot în Timișoara, în același apartament de pe strada 1 Decembrie nr. 94, ap.1 !!

Marcel Vela vinde rapid acțiunile la nimeni alta decât … Pleșa Gabriela, prietena sa și fata celui ce a ajutat la ”spălarea sumei de 116 000 euro – afacerea BMW”, după cum se șușotește pe la colțuri..

d.) Fiind primar în funcție al Municipiului Caransebeș, în declarația de avere cu nr. 39 / 27.10.2010, apare că a dat împrumut ca persoană fizică Episcopiei Caransebeșului doua sume de bani, respectiv 27 000 euro și 8000 ron. Subliniem că era primar în funcție, deci ordonator principal de credite ( !! ). În această calitate, de primar, ordonator principal de credite, Marcel Vela alocă Episcopiei Caransebeșului fonduri, aceasta ( Episcopia ) începând restituirea sumei din 2010 – INCOMPATIBILITATE !!!

 

B. CASE / TERENURI – de verificat  !!!

 

În anul 1998, Marcel Vela achiziționează o casă pe strada Dacilor nr. 2 A din Municipiul Caransebeș – fostă în proprietatea Regiei de gospodărie locală – la un preț derizoriu și încă nu se cunoaște prin ce  modalitate.

 

Achiziționează prin repartiție  un alt apartament pe strada Ștefan Herce, însă, neavând dreptul legal de repartizare locuință, trece apartamentul pe numele bunicii, Dorca Maria , care niciodată nu a locuit în Caransebeș, ea având domiciliul în comuna Slatina  Timiș, jud. Caraș-Severin.  Marcel Vela a locuit tot timpul în acest apartament deși avea domiciliul pe strada Dacilor nr. 2A , Caransebeș. La această adresă, dintotdeauna a locuit sora primarului Marcel Vela, doamna Iacobici Maria născută Vela.

 

Pe parcursul celor 3 mandate de primar al Municipiului Caransebeș, Marcel Vela modernizează casa de pe strada Dacilor, cumpărând ILEGAL ( ??!!? )  o suprafață de 178 metri pătrați teren curte, alipit casei. Aceste suprafețe de teren, în declarațiile de avere, se modifică tot timpul, fiind foarte greu de stabilit suprafața reală a terenurilor.

 

În 4.03.2013 vinde casa de pe strada Dacilor nr. 2A, surorii sale Iacobici  Maria ( născută Vela ) cu suma de 60 000 euro. De menționat că doamna Iacobici Maria este o femeie simplă care nu are venituri pentru asemenea achiziții.  Totuși, Marcel Vela face ca acest lucru să fie posibil !

 

In anul 2007 , Marcel Vela, la solicitarea Episcopiei Caransebeșului, alocă drept reconstituire, suprafața de 130 250  m², înscrisă în C.F. 15364, top cadastral 2059.  Episcopia Caransebeșului, vinde această suprafață către cumpărătorul ARMAȘU Adina.

În același timp,  Primăria Municipiului Caransebeș vinde încă 3 suprafețe teren, C.F. nr. 15365, top cadastral nr. 2060, suprafață 395 693  m², pășune în Cărbunari și Țigănești ( ieșirea din caransebeș,  zona Centurii de ocolire ! ) ; C.F. nr. 15366 top cadastral 2061, suprafață 27 115  m² în aceiași zonă și, C.F. nr. 15 367  top cadastral 2062 în suprafață de 126 942  m². În total, suprafața cumpărată de către numita  ARMAȘU ADINA   a fost de 679 550  m² ( 67,95 ha ).  Din această suprafață, prin  Contractul de vânzare cu nr. 752 / 03.03.2008,  Armașu Adina vinde 1/2 unei apropiate, Șimonea Cristina.  Interesant este că pe cealaltă jumătate, apare ca fiind coproprietar împreună cu Armașu Adina, nimeni alta decât … IACOBICI MARIA ( născută Vela ), sora primarului pe atunci în funcție, Marcel Vela.

 

Marcel Vela să fie de fapt proprietarul acestei suprafețe de teren ?!!

 

Întreaga suprafață de teren se află in zona de construire a  Centurii de ocolire a Municipiului Caransebeș. Drept dovadă,   IACOBICI MARIA ȘI ARMAȘU ADINA  au beneficiat conform tabelului cu suprafețe expuse exproprierii, de bani de la CNADR, aproximativ 4000 euro.

 

Afacerea cea mare a primarului pe atunci în funcție, Marcel Vela, prin sora sa, Iacobici Maria, a fost aceea că, în data de 1.11.2010, prin Contractul nr.13,  ARMAȘU VALENTIN ȘI IACOBICI ION  ( soțul lui Iacobici Maria născută Vela ) se încheie un contract închiriere cu EUROCAR IMPEX SRL  pe o perioadă de 2 ani pentru un preț de 1000 / lună –  NESPECIFICÂNDU-SE MONEDA !

 

O lună mai târziu, respectivul contract se transformă în contract decomodat, pe … termen nelimitat.

 

De fapt, acest teren înscris în C.F. nr. 32627 top cadastral nr. 33 867 în suprafață de 117 350  m², conform actului de dezmembrare și act de împărțeală voluntară nr. 2624 din 20.10.2010, a fost folosit ca groapă de împrumut a materialului necesar umpluturii de la Centura de ocolire a Municipiului Caransebeș. Este vorba de sute de mii de  m³    material excavat ce au fost vânduți către firma COPISA, constructorul Centurii de ocolire a Municipiului Caransebeș.

 

De fapt, cei 60 000 euro pe care Iacobici Maria ( născută Vela ) i-a dat pe casa de pe strada Dacilor  nr. 2A erau tot banii lui Marcel Vela. ( ?!!?? ). Numai procurorii pot spune, noi doar  întrebăm.

 

Marcel Vela a achiziționat încă un apartament în Caransebeș, zonă centrală, pe strada Nicolae Bălcescu nr. 1, apartament care a fost închiriat pe perioada executării Centurii, aceleiași firme COPISA ( constructor centură ) pe o sumă mare de bani.

Aflăm că :

Pe finalul mandatului, Marcel Vela , pentru a-și ”  curăța ” declarațiile de avere, primește cu uzufruct  viager de la bunica sa, doamna Dorca Maria , apartamentul de pe strada Ștefan Herce , vinde casa surorii lui, doamna Iacobici Maria ( născută Vela )  și donează fetei sale apartamentul de pe strada Nicolae Bălcescu iar nepotului său, terenul de pe strada Dacilor nr. 2A, deasemeni nepoatei sale o suprafață de teren de 3629  m² în localitatea Feneș. Să fie adevărat, oare… ??!!!?!

 

De verificat, zic !!

 dar, Directia Nationala Anticoruptie , prin  duduia LASCU Kovesi, NU deranjeaza oamenii lui Coldea, ce sa vezi…

C. – DOSAR 931/P/2015

Martorii DECLARA – DENUNTA TUNURILE DATE :

In perioada 2007-2008 m-a contactat Vela Marcel, primarul orasului Caransebes m-a intrebat daca sunt in anturajul lui Iosif Armas spunand ca are un grup de investitori si doreste sa cumpere actiuni la Aeroporul Caransebes si ma roaga sa ma intalnesc cu el. M-am intalnit cu el la primarie, persoanele fiind Dunca si inca o persoana.

Atunci am mers la Armas si –i-am spus sa cesioneze o parte din actiunile de la caransebes , mi le-a cesionat si i-a, spus lui Vela Marcel ca putem discuta afacerea.

Doresc sa mentionez ca in anul 2015 V. Valeriu m-a contactat, m-am intalnit cu el la restaurantul Armando din Caransebes unde mi-a propus sa ii vand actiunile de la Sc. Aeroport S.A, am spus ca nu se poate si a spus sa ii vand creanta de la Excav Prod. A spus ca primarul Vela Marcel il sustine sa duca planul la sfarsit. Pentru sustinerea lui Vela Marcel V. Valeriu a spus ca i-a dat cladirea IBTH lui Vela Marcel, cand l-am intrebat pretul, acesta afirmand ” i-am dat asa. Vela a dorit sa ii vand eu cladirea IBTH care initial era a mea insa nu am afost de acord la pret”. Am mai avut o intalnire cu V. Valeriu iar atunci l-a sunat Marcel Vela care i-a spus sa plece de acolo. ” Ulterior Verbistchi Valeriu l-a intalnit pe Vela Marcel la hotel Imperial la iesirea din Caransebes, eu i-am vazut!

Verbischi mi-a spus ca nu va mai negocia nimic cu minepentru ca va avea aeroportul cu ajutorul lui Vela Marcel. Pentru acest ajutor Verbitchi a zis ca i-a dat cladirea IBTH 1811.

In sedinta extraordinara di 28.12.2015 Vela propune CL preluarea investitiilor in valoare de 5.934.013,49 lei de la Aeroportul Caransebes care conform dosarului deschis pe numele lui Camacho. sunt fictive. Adresa 33899/28.12.15 firma de Caransebes.

Tabugan: In 2009 am fost contactat de Tabugan Ion, m-am intalnit cu el la benzinaria Rompetrol din Caransebes si mi-a solicitat sa ii vand Grota Haiducilor. I-am spus ca nu si a spus cand vreau, sa il anunt ca o va cumpara el.

In luna mai dupa decesul tatalui meu l-am sunat pe Tabugan Ion si i-am spus ca vreau sa vand cladirea Grota Haiducilor. I-am cerut lui Tabugan Ion 250.000 euro, iar Tabugan Ion a va plati intre 300.000-900.000 lei. Am batut palma si urma sa mergem la notar. Inainte de a intra la notar a spus sa fac actele cu Adamescu Gavril, care este omul lui si va cumpara pentru el. Tabugan a spus sa trec in acte doar aproximativ 250.000 lei. Am fost de accord si am trecut doar 250.000 lei, desi Ion Tabugan mi-a dat personal aprox. 900.000 lei. Actele le-a semnat Adamescu Gavril desi cumparatorul a fost Tabugan Ion.

Tabugan – canditat dator vandut dupa 2 mandate de deputat

Conform declaratiei de avere nr.39/01.07.2015 Tabugan are imprumuturi in valoare de 109.400 Euro din care 70.000 euro de la Ervin Dita – fost director Enel, 50.000 euro si Grozavescu Petru – samsar imobiliar – controversa in Baile Herculane.

––––––––––––––––––

6 octombrie 2015 – a cultivat p[orumb pe Aeroportul din Caransebes.

– Smenuri cu subventii APIA pentru investitii la pista de aterizare.

– 30 decembrie 2015 pe Aeroportul din Caransebes sa poata ateriza in turnul de control (Expres de Banat) – aici

Cărăsenii votează IOAN NARCIS CHISĂLIȚĂ pentru Senatul României ! Pentru Caraș-Severin !!

Ionut Chisăliță MERITĂ votul cărășenilor !

Ionuț e creștin, e familist, e ambițios și muncitor, dar mai întâi de toate  e un model, pentru că Ionuț e  un LUPTĂTOR ! ”  SĂ NU RENUNȚI NICIODATĂ ! SĂ CREZI ÎN TINE ! NICIODATĂ SĂ NU RENUNȚI ! ”  spune mereu Ionuț  .

Spre deosebire de contracandidații săi de la celelalte partide, Ionuț Chisăliță a fost, este și va fi mereu aproape de semenii săi nu doar declarativ, căci faptele o dovedesc. Numele lui Ionuț Chisăliță NU e legat de afaceri cu iz penal !

Ionuț  a găsit mereu o vorbă bună pentru oameni, a căutat să ajute lucrând până la epuizare, a rezistat și a doua zi a luat-o de la capăt. A luptat pentru tineri, i-a promovat mereu și i-a învățat să lupte, să nu cedeze, să fie combativi dar echilibrați.

Nu e ușor de lucrat cu Ionuț, dar nici plictisitor, e motivant, impune respect. Reușește mereu să mobilizeze mase prin exemplu personal și aceasta pentru că are reale  și de necontestat calități de lider. LIDER  nu șef…

Place au ba,  Ionuț e mai bun decât orice alt contracandidat și  ESTE O ȘANSĂ PENTRU  CARAȘ-SEVERIN !  Pentru că îi pasă ! ÎI PASĂ DE OAMENI și de soarta județului !

Ceilalți, marcel vela  zis ” dronă ” ș.a. e timpul să dea cu subsemnatul pe la instituțiile abilitate, să facă un pas înapoi pentru că numele lor e cunoscut în media care informează nu în media care dezinformează și manipulează contra cost. ( ex. Parchetul de pe langa ICCJ , DNA – sectia de combatere a infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, DOSAR PENAL nr. 538/P/2015 … ).. sau   aici  … La fel alte nume ” sonore ” și amintesc spre trezirea conștiinței un refren al unui cunoscut cântec din Banatul de  munte Ș ” care frunză cagie jios , NU mai suie ungi-o fost … ” ..

Ionuț Chisăliță e  generația aceasta bătăioasă și convingătoare a patrioților care-și asumă, a tinerilor responsabili și promițători, a deschizătorilor de drumuri senine și amintim pe  Victor Ponta, Ionuț Vulpescu, Sorin Grindeanu, Silviu Hurduzeu etc Cât timp există astfel de luptători, nimic NU e pierdut ! Patria are șansa de a zâmbi din ou, MERITĂ ! Caraș-Severinul are modele de urmat și e timpul să se scuture ” haina ” județului nostru de impostori, de păcălicii care au făcut averi și-au uitat de oamenii față de care nu și-au onorat promisiunile. Așadar,  cărășenii vor  vota  Ionuț Chisăliță ! E timpul schimbării în BINE ! CU IOAN NARCIS CHISĂLIȚĂ  Caraș-Severinul are șansa reala de-a merge în direcția bună !

Votul meu și-al familiei mele, al prietenilor mei și-al cărășenilor care mă cunosc, nu doar știu ,  merge spre Ionuț  Chisăliță !  MERITĂ !

 

Un accident nefericit l-a imobilizat în scaunul cu rotile pe social-democratul Ionuț Chisăliță, deputat al României la acea vreme, dar acesta continue să lupte pentru crezurile și proiectele sale politice. În prezent e consilier local la Reșița, dar candidează în 11 decembrie pentru un mandat de senator, postură din care ar putea veni în sprijinul mult mai multor oameni!

Să NU uităm :

Ionuț Chisăliță a venit în scaunul cu rotile la Parlament 

” Deputatul PSD Ion Chisăliţă care în urmă cu un an a suferit un grav accident de circulaţie a venit vineri la Parlament în scaunul cu rotile. El a fost aplaudat în momentul în care a intrat în sala de plan de parlamentarii USL. ” ( sursa : aici )

Chisăliţă a declarat că a venit să voteze moţiunea de cenzură şi să dea astfel un exemplu colegilor de Parlament.

Deputatul imobilizat în scaun cu rotile, un exemplu demn de urmat 

Victor PONTA la Reșița:
” Dacă aș putea mi-aș face buletin de Caraș – Severin ca să-l VOTEZ pe prietenul meu Ionuț CHISĂLIȚĂ ! „

Ion Mocioalcă: „Avem o echipă de campanie redutabilă la PSD Caraș-Severin!“ 

Ionuț Chisăliță, șansa persoanelor cu dizabilități!

” Suntem singurul partid care are pe un loc super eligibil o persoană cu dizabilități. Mă bucur că am fost în asentimentul colegilor să îl propunem pe Ionuț Chisăliță, pentru că suntem și singurul județ din țară cu o astfel de opțiune, care nu ne face campania mai ușoară, din contră, ne-o îngreunează, dar cauza lui Ionuț, a persoanelor cu dizabilități, ne motivează și mai tare să-i batem pe liberali” – Ion Mocioalcă, președintele PSD caras-Severin

Ionut Chisalita – candidat la Senat 

Sunt un om de echipă, cu rădăcini adânci în comunitatea cărăşeană. Îmi doresc ca judeţul Caraş Severin să aibă parte de o reprezentare corectă la București, îmi doresc să văd un alt tip de politicieni care vor lua deciziile pentru orașul și județul nostru. Fac parte din acest partid din 1999 și una dintre primele, și poate cele mai esențiale lecții pe care le-am învățat a fost faptul că dacă nu pui suflet în ceea ce faci și dacă munca pe care o depui nu conține nici un gram de pasiune…atunci mai bine stai deoparte.

Ionuț Chisăliță: „Creşterea salariului cu 56% și acordarea tichetelor de vacanţă sunt măsuri de bun simț!” 

„În primul rând, Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru familia mea. Sunt un om tradiţionalist, creştin-ortodox şi văd familia formată dintr-un bărbat şi femeie. Familia este locul unde orice om trebuie să evolueze. În exterior, tindem să fim zâmbitori, dar în familie suntem noi înşine. Nu cred în familii perfecte, în oameni perfecţi sau în copii perfecţi. Cred în ajutorul reciproc al soţilor, în rugăciunea unuia pentru celălalt. Familia este ca o biserică. Cu cât omul este mai aproape de Dumnezeu, cu atât va dărui în jurul său mai multă armonie şi pace. Imaginați-vă că sunteți din nou copil. Părinţii vă iubesc enorm. Aveți acel sentiment de armonie și de bucurie care nu poate fi înlocuit de nimeni şi de nimic. Dacă acest sentiment este unul pe care doriți ca și generațiile viitoare de copii să îl trăiască, ajutați și sprijiniți pe toți aceia care se luptă ca familia tradiţională să nu dispară niciodată!”

Ionuț Chisăliță: „Şi eu sunt un fanatic religios!” 

Programul de guvernare este expresia unei viziuni privind viitorul României ca stat puternic şi va fi susţinut de o strategie naţională de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

Propunem aşadar o bună guvernare, care să redea românilor speranţa, demnitatea şi mândria de a trăi în ţara lor.

Guvernul Ponta – Un guvern care a lucrat pentru oameni 

„Sunt un om de echipă, cu rădăcini adânci în comunitatea cărăşeană. Îmi doresc ca judeţul Caraş-Severin să aibă parte de o reprezentare corectă la București și îmi doresc să văd un alt tip de politicieni care să ia deciziile pentru orașul și județul nostru. Fac parte din acest partid din 1999 și una dintre primele, și poate cele mai esențiale lecții pe care le-am învățat, a fost faptul că dacă nu pui suflet în ceea ce faci și dacă munca pe care o depui nu conține niciun gram de pasiune, atunci mai bine stai deoparte.

Cred că în tot acest timp am demonstrat că politica și administrația, pentru mine, înseamnă mai mult decât o carieră, un drum spre succesul personal.  Este momentul să fim mai uniţi ca niciodată. Şi, dincolo de ce înseamnă proiectul politic, viziunea pe care o împărtăşim şi soluţiile economice, cred că ne uneşte în primul rând încrederea în viitorul României.

Partidul Social Democrat propune ca statul condus de o echipă competentă să respecte contractul încheiat cu fiecare dintre dumneavoastră, cu fiecare cetăţean. Voi lupta pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Libertatea de expresie este un bun preţios, valoros şi câştigat. Voi trata cu multă seriozitate acest lucru, dincolo de eventualele divergenţe sau nuanţe de opinie, pentru că libertatea de expresie este un bun pentru care merită să ne batem cu cei care au încercat să zdrobească, să strivească drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţeanului. Şi aceasta este o datorie de onoare pentru noi toţi. Eu îmi doresc să fac lucruri bune CU OAMENI, PENTRU OAMENI”

Ionuț Chisăliță, candidatul PSD pentru Senat: „Îmi doresc să fac lucruri bune cu oameni, pentru oameni” 

Ionuț Chisăliță, către tineri: „Știu că vă doriți locuri de muncă bine plătite”! PSD promite 2.500 de lei salariu de încadrare 

Cum e întâmpinat de către cetățeni, Ionuț Chisăliță : cu speranță, căldură, admirație !

La alegerile din 11 decembrie avem de ales intre prosperitate si austeritate. Cu sprijinul dumneavoastra, o vom face din nou, incepand cu anul 2017.

Caraș-Severin este un județ cu un potențial de dezvoltarea foarte mare, dar pentru a atinge aceste obiective este nevoie de o politică națională. PSD este singurul partid care a demonstrat că știe și poate să crească România.

VOTĂM IOAN NARCIS CHISĂLIȚĂ PENTRU CARAȘ-SEVERIN !

 

La mulți ani, Patria mea !!

Johannis NU uita! Romania NU-i a ta! Romania-i Tara Noastra! Romania-i tara Romanilor!!!

” Un bun patriot nu doreste si nici nu provoaca neîntelegeri cetatenesti ci, dimpotriva, prin exemplul si puterea sa de convingere, trebuie sa contribuie la moderarea, pe cât se poate, a celor care exagereaza si sa fie un factor de întelegere si de pace. Nu înceteaza sa fie blând decât atunci când patria, în pericol, are nevoie sa fie aparata. Atunci devine leu, luptând sa învinga sau sa moara. ”

Johannis !!! tu NU ești patriot !!! Comportamentul tău de grof o spune…

” Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor. ” – Tudor Vladimirescu

” Patria este nucleul însuşi al tuturor formelor noastre de existenţă. Ea este determinanta majoră a inspiraţiei noastre şi nu poate lipsi din nici o manifestare. Ea aduce cu sine momentele cardinale ale existenţei. ”

” Patria se sprijină pe fiii ei precum coroana unui pom pe tulpina şi rădăcina lui. ”

SUNT ROMÂN ȘI ÎMI IUBESC PATRIA! CRED ÎN PATRIA MEA!