La Mulți Ani, Patria mea !!

La Mulți Ani, Patria mea !!

banner_zn

e felul meu de-a spune : La Mulți Ani, PATRIA mea, România !! La Mulți Ani, românilor de pretutindeni !

10489807_309997662543930_3129418830318690688_n 1-decembrie-1 1649 10390946_309921992551497_8132792408944997327_nnicoleta_1_432126863664342_511800304_402089193334776_1286332513035689234_n11811441_402089443334751_2144185096343897448_n11817164_402089923334703_7907300548863949934_n11822668_402089160001446_6578512817548190831_n1422360_164738910403140_87207670_n1468813_164737080403323_1432667786_n1474474_164751517068546_1601807881_n1476238_164751520401879_1015860835_n1479189_164726257071072_560177262_n12278729_434861190057576_3499511388503531511_n

Ştefan Hruşcă, Adrian Păunescu – Bat clopote cântând reîntregirea:

La mulţi ani, România PATRIA noastră !!! 

La multi ani, românilor de pretutindeni !!!

Basarabia – pământ românesc !!!

RIDICATI TRICOLORUL, IMBRACATI PORTUL NATIONAL, CINSTITI PATRIA SI EROII NEAMULUI!

Ridicaţi Tricolorul, îmbrăcaţi Portul Naţional, cinstiţi Patria şi Eroii Neamului, puneţi în toate casele şi grădinile, la porţi şi în toate răspântiile, aşezaţi în Sfintele Biserici şi în faţa Troiţelor, pictaţi în Sfintele Mânăstiri şi Calendare, chipurile sacre ale voievozilor şi cărturarilor noştri! Umpleţi cărţile copiilor şi visele lor, cu martirii Neamului Românesc! Aprindeţi candele în toate cimitirele şi tămâiaţi sufletele nevegheate ale strămoşilor, rostiţi rugăciuni şi jurăminte pentru Ţară, închinaţi-vă şi puneţi Crucea din vârful degetelor în adâncul pieptului, ca un nou duh!

Iubită Naţiune Română, eşti însăşi Învierea ta!

sursa : aici

poemele toamnei…

fotografii-de-toamna-multicolora

poemele toamnei…

ispite

nu mușcă vântul din cuvinte
nici ploaia nu mai ia aminte
că glezna toamnei e-un ecou…

numai poetul stă cuminte
adulmecând ce muza-l minte
să-i coase călimarei vreun sacou..
sibilla
………………………………………………

„Originalitatea nu constă în a spune ce nu a mai spus nimeni, ci în a spune exact ceea ce gândești tu însuți.”
„Fiecare vis începe cu un visător.”

tablouri_de_toamna_sisu_vicentiu_toamna_pe_ulita_2

și… totuși… vine toamna !

în șifonierul cu-anotimpuri, prin sertare

om mai găsi vreun pumn de nasturi, oare..?

să-i coasem laolaltă și să nu mai zboare

din cartea vieții, filă după filă de mirare..( ? )

…….

din fiecare nor s-ar naște-o încă floare..

îmbrățișarea toamnei.. cum mai doare..

sibilla

” Uneori, după mult zbucium în lume, te întorci la tine cu înduioşarea cu care întâlneşti un vechi prieten. ”

” Când te oprești să alergi după lucrurile greșite, le dai lucrurilor bune șansa de a te găsi ”…

Pictura in ulei pe panza, peisaje de toamna, Toamna castanilor

Povasta toamnei ( fiica îndărătnică )

Într-un ţinut îndepărtat trăia Bătrânul Anotimpurilor, cu cele patru fiice ale sale – Primăvara, Vara, Toamna şi Iarna. Fiecare era de o frumuseţe aparte, iar bătrânul le iubea pe fiecare la fel de mult, erau lumina ochilor săi. La vremea potrivită, marele Ceas al Timpului, care guverna acea împărăţie, a arătat că era momentul ca cea de-a treia fiică să-şi înceapă călătoria spre ţinuturile locuite de oameni. Urma să le aducă acestora multe şi bogate daruri, pe care le pregătise din timp – culori din cele mai blânde şi luminoase luate de la Pictorul magic, flori delicate şi înmiresmate de la Florarul împărăţiei, ploi mănoase şi bogate din Cămara cerului, roade gustoase de la Grădinarul Şef şi multe, multe altele.

Dar Toamna nu prea era mulţumită, şi-ar fi dorit şi altceva – ceva care să o facă şi mai frumoasă şi iubită de oameni.
– Dar eşti minunată, îi spuse tatăl, ce ţi-ai putea dori mai mult?
– Aş vrea, se gândi îndelung fata……ca Soarele să strălucească doar pentru mine.
– Dar acest lucru nu e posibil, Soarele e prietenul vostru, deci şi al surorilor tale. Lumina sa nepreţuită vă însoţeşte pe fiecare în călătoria voastră.
– Dar eu vreau ca Soarele să fie doar al meu, de fapt… să fiu chiar eu Soarele.
– Ce gând mai e şi acesta? întrebă mirat Bătrânul Anotimpurilor. Ţi-am explicat, frumuseţea ta e dată de veşmintele deosebite pe care le porţi şi toate darurile cu care eşti împodobită.
– Dacă nu vrei să-mi faci pe plac şi să porunceşti Soarelui ce ţi-am spus, atunci anul acesta nu mai plec în călătorie. Şi nu-mi pasă ce vor crede oamenii.
Văzând că fiica sa rămase îndărătnică în hotărârea sa şi nu mai putu să facă nimic pentru a o îndupleca, bătrânul se retrase pentru a cugeta. Fiica sa devenise mândră şi foarte aprigă în dorinţele ei. După un timp, o chemă la sine şi îi spuse:
– Dacă vei pleca la vremea potrivită, când te întorci te voi îmbrăca în cea mai frumoasă haină din câte au existat vreodată. E o haină cum nu există alta pe lume. Dar ai de făcut un singur lucru – să aduni în coşul tău toate razele de soare. Şi când le vei strânge pe toate vei străluci mai frumos ca niciodată, căci vei fi îmbrăcată în haina Soarelui.

Şi de atunci Toamna încearcă în fiecare an să adune cât mai multe raze de soare, pentru a primi de la tatăl său haina cea minunată. Dar, Soarele deseori se retrage în spatele norilor, se ascunde printre copaci, între ramurile şi frunzele lor, printre flori, aleargă mai iute ca vântul, nu se lasă prins defel.
Căci razele sale sunt doar pentru aceia care nu sunt mândri, iar frumuseţea pentru cei care nu au îndrăzneala de a se crede Soare.

*sursa http://psihointegrativa.ro/

 fotografii-de-toamna_intre-munti

dor..

vezi tu… se-mbujorează tot pământul,
se zboară frunzele cum gândul
golind ulciorul cu poesii
că-mi ești departe.. și.. nu știi…

sibilla

David-Dipnall_-Autumn.

„Dorul adie uneori. Poate sa parjoleasca, poate sa fragezeasca.”

„Cand ti-e dor de cineva, sa nu inchizi ochii. O sa-ti fie si mai dor.”

„Dorul, aceasta stare de betie a departarilor.”

” Dor – foc ce arde-ntr-un izvor! ”…

 

de prea mult dor… anume regăsire

de prea mult dor… anume regăsire

” Toţi avem un basm în noi, pe care nu ni-l putem citi singuri. Avem nevoie de cineva care, cu mirare şi încântare, să ni-l citească şi să ni-l povestească ” – Neruda

niciodată toamna n-a râs mai trufașă
dor să-mi îngenunche, gândurile-n fașă..
înc-un an se trece, eu… ca altădat..
și mă-mbrățișează verde-mbujorat…

sibilla

” Toamna: Ce mare pictor impresionist! ”

încheieturi de cer trosnesc
și pretutindeni risipesc
săruturi de aramă…

sibilla

” Melancolie – Dovedeşte că ai o simţire rară şi o minte nobilă. ” – Gustave Flaubert

( doar copaci – și ce să faci..taci? )


ne dor ale toamnei timide poeme,
sărutu-i de-aramă ne arde și geme,
cu lâncede ploi…
miroase tunet cum fânul din pușcă,
a munților carne, se fulger și mușcă,
mirarea din noi…
se scutură nouri de temeri, sudoare,
sprânceana luminii se zbate, tresare,
culorii, alt croi…
sibilla


” Un vânt a aruncat departe ploaia, a luat cu el cerul şi frunzele, lasând în spate doar copacii. Cred că am ajuns să cunosc prea bine toamna.” – E. E. Cummings

lasă-mi încă mal ,să-mi ție,
dorurilor, pălărie
și îndură-mi încă soare
versului cel cu tălpi goale,
învoiește șapte șoapte
să nu frâng lacăte, toate…
sibilla


Bruma de poezie care, de bine, de rău, învăluie acest pământ emană din toamna veşnica a Creatorului şi dintr-un cer necopt pentru a-şi scutura stelele. -Emil Cioran

știi, ziua-ntreagă mi-e străină,
că dus-am dorul la fântână,
să-l ție stelele de mână,
în nopțile cu lună plină…
și… cine oare-l va dori… ( ?! )
sibilla


” Intrebarile singure sunt uneori o victorie partiala asupra limitelor … ”
” Poate simt mai multe decât înţeleg. Asta ar lămuri multe. Căci reprezint categoria cea mai expusă şi mai stupidă: omul cu sentimente. ”

parfumul verbelor târzii
suspină-n cuib de poesii..
și mor tăcerile în simfonii…
că nu mă pleci, dar nici nu vii..
sibilla

” Fiece răspuns pune o şi mai frumoasă întrebare. ” …

 

eliberare !

 eliberare !

în loc de motto:

În câteva rânduri, fiecare om se opreşte şi contemplă.

Constantin Noica în Matehesis sau bucuriile simple (1934)

#######

pași rătăciți zburlindu-se la garduri încruntate..
păreri de rău și ciori și viscol și.. mâhniri pudrate,
cărări spre nicăieri, culori trădate rând pe rând,
din călimară evadează greu și rareori vreun gând…

Surâd.

surâs – sibilla

Filozofia ca donjuanism. Pe lângă ea, oamenii de specialitate fac simple căsnicii burgheze. Esenţial e să cucereşti. Nu să accepţi. Nu să ştii. – Constantin Noica

Îmi plac curbele căilor ferate. Sunt îndeajuns de plecate pentru ca un tren în viteză să nu cadă în afară, dar şi îndeajuns de puţin plecate pentru ca un tren fără viteză să nu cadă înăuntru. Coexistenţa contrariilor. Ştiu şi inginerii ceva. Dar tot mai mult ştie viaţa. – Constantin Noica

Nu se poate cunoaşte fiinţa sufletească şi spirituală a omului fără de imposibilităţile de care s-a lovit el. – Constantin Noica în Sentimentul românesc al fiinţei (1978)

#######

și iarăși gânduri rânduri: râd.. un pas sau doi,
ferindu-mi călimara felinar zadarnic de noroi..
mai iert vreun verb deloc timid, zburdalnic,
amăgitor ori numai amplectiv și tainic,
poate și un atribut, o virgulă, un adjectiv..
cu rima nu-i ușor la danț, insinuant de sugestiv..
( mă caut, mă strig, mă regăsesc, m-adun, încă.. timid… )
regăsire – sibilla

#######

am trimis pe adresa de (e)mail a tăcerii
tabloul jerpelit, diform, un unicorn..
am bătut la ușa-ncovoiată a răbdării
și s-a deschis… cum eu, trezindu-mă din somn !
echilibru – sibilla

insirație, studiu, meditație..
Lec­tura este pen­tru omul modern un viciu sau o osândă. Citim ca să tre­cem exa­me­nele, să ne infor­măm sau citim din pro­fe­siune. Mă gân­desc însă că lec­tura ar putea implica şi fun­cţii mai nobile, adică mai fireşti. – Mir­cea Eliade
imaginație, gândire, evadare, dezbatere, ” cărămizi ”, înțelepciune…
De învăţat înveţi multe şi de la toţi. Dar profesor nu e decât cel care te învaţă să înveţi. – Constantin Noica în Carte de înţelepciune, Îndrumător pentru tineri (1993)

*******

S-a afirmat în repetate rânduri: fiinţa este. Gândul nostru românesc spune nu numai este, dar şi este să fie.
Constantin Noica în Sentimentul românesc al fiinţei (1978)

#######

și peste toate câte fost-au, sunt, se curg,
își face dorul cărăruie, să nu uit, să plâng…
eliberare – sibilla

tablou…

tablou…

gândurile se strănută,
înspre zări neprăfuite..
se aștern, pe rând ,tăcute,
parfumând necunoscute…

albul se zâmbește-n doruri,
adorm lacrimile slute..
și ne par de ceară, ciute,
în tabloul iernii ciunte..
sibilla

” Cinstea si iubirea de adevar stau foarte bine una langa alta, cinstea este adevar, iar adevarul este cinste. ”

” Un neam trăieşte în veşnicie prin concepţia de viaţă sănătoasă şi curată, prin onoarea şi cultura lui. Prin urmare, nu pâine cu orice preţ, ci onoare cu orice preţ, onoare apreciată după scara valorilor dată nouă de Dumnezeu. ” – IUSTIN PÂRVU

semn

pe fruntea munților, se sângeră tăcut,  poeme,
cu împărați din ceară și dezlegări de Iele…
despre ce va să fie, cândva, ori niciodată,
să mângâie tristețea din lacrimă și daltă..
s.

An Nou cu sănătate, Bine, bucurie și împliniri alături de cei dragi, tuturor celor ce pășesc pragul ” casei ” Sfinxului care veghează ! Doamne Ajută !!

” a fost odată… ”

” a fost odată… ”

 

 10565146_827675987250644_6815769572209219720_n

” Am stat cu mine însumi, trudindu-mă să desleg întrebările fără răspuns. E nevoie pentru asta de tăcere şi singurătate. Desfăcându-mă de tot ce atârnă şi întunecă, m-am dus să văd numai cu duhul. ”

 

” a fost odată… ”

…….
si nourii au obosit trudind
iar eu privirea mi-o întind
aceluiași, departe…

păreri de rău se risipesc alene
uitarea-n ierburi nalte somnul și-l așterne
cum șarpele, aparte…


în ploi de vară brațu-l înfășori
cât să mă râzi, cât să mă dori
și-apoi dispari, în noapte…


legenda lui ” a fost odată… ”
pare că nici nu-i întâmplată
stă scrisă-n fiecare carte…


sibilla

*******

” Nebunia Iubirii este cea mai mare binecuvantare a Cerurilor. ” 

Jurnal de călătorii : Herculane, Valea Cernei, Ponoare, Orșova, Cazanele Dunării, Klisura Dunării

Jurnal de călătorii : Herculane, Valea Cernei, Ponoare,  Orșova, Cazanele Dunării, Klisura Dunării

best

în loc de motto:

” Am descoperit, odată cu vremea, că toată luma vrea să-şi ducă viaţa pe vârful unui munte fără a cunoaşte că veritabila fericire constă în modul cum urci pantele abrupte către culmile munţilor. ”

*******

Suntem călători. Călătoriile nu se doar fac, ele  se cer adulmecate, simțite, trăite, gustate , că au parfum de neuitare și de mereu ” va urma.. ”, iar buchetul de amintiri blajine  e și ispită și dureros de îmbietor. Impresiile, amintirile,  emoțiile și trăirile trecerii noastre prin ungherele și porțile lumii rămân impregnate cu sărutul adierii lui ” pe curând ”…

Frumoasa noastră patrie are un zâmbet dulce-amărui.  Spun mulți : ” păcat că-i locuită ”, pesemne și pe bună dreptate cu gândul la  prădători, jefuitori și vânzătorii dornici de doar îmbogățire cu orice preț. Și totuși….

Zic că merită să pășești, să te încumeți, să renunți la renunțare, să te lași îmbrățișat de parfumul călătoriilor. Ai șansa să vezi, să cugeți, să te trezești ! Primești un dar anume : motivul, motivația care să te mobilizeze să lupți pentru țara ta, pentru patria mumă căreia-i datorăm atât de multe.

Am ales un traseu spectaculos : Valea Cernei, Cazanele Dunării,  Klisura Dunării. A meritat fiecare secundă petrecută sub mângâierile naturii îndelung dăruitoare cu aceste meleaguri greu încercate  dar tânjind cu  speranță a… izbăvire, continuitate, dăinuire. Poate că Dumnezeu se va îndura și va Lumina cumva Calea măcar  celor ce am păstrat o brumă de demnitate națională și care refuzăm să ne plecăm , să îngenunchem la Porți apusene, răsăritene ori de peste ocean. Au nu se spune și că ” ei, visătorii vor fi mântuitorii lumii ” ? Nimeni, absolut nimeni NU ne poate fura visele,  speranțele, gândurile, Demnitatea. Nimeni.

” Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii – Roma. Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi, iar nu de disperare, iar a fi descendentul unui popor de eroi, plin de nobleţe, de amor de patrie şi libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată. ” – EMINESCU

Să NU uitați : ” Cu cât credinţa e mai mare, muntele devine mai mic. ”

sibilla

Dar, să lăsăm imaginile  să grăiască :

 

– Herculane ( a fost odată o stațiune de renume… )

herculane77 herculane 11 herculane 22 herculane 55 herculane 66 herculane 88 herculane33

herczorysefu herc

– o bucățică de Valea Cernei…

888 11 22 777boss

– Ponoare ( peștera și Podul lui Dumnezeu ) :

„Lui  Dumnezeu i s-a făcut milă de oamenii din Ponoarele care nu puteau trece Valea Pragului şi l-a alungat pe diavol care se adăpostea în peştera de la Pod. Dracul a fugit şi atunci tavanul peşterii s-a prăbuşit, iar Dumnezeu a făcut podul pentru oameni. Dracul a ieşit la Zătonul Mare zgârâind cu ghiarele stâncile din Dealul Peşterii.  Acolo s-a aşezat pe o piatră care-i poartă şi acum numele (Stânca Dracului)”.

turtaba 33 44 55 77 88 99 podul lu Dumnezeu

– Orșova ( parc,  Dunăre, Mănăstirea Sf Ana ):

manastirea sf ana orsova sf ana 2 sf ana 3 sfanta ana

popas dunare orsova eminescu orsova

10492145_251740558369641_7762196478892219515_n

– Cazanele  Dunării ( statuia lui Decebal, Mănăstirea Mraconia ) :

mraconia captain cazane decebal 22 decebal decebal33 mrac1 mrac2

–  Clisura Dunării –  Klisura Dunave :

golubac baba caia coronini coronini2

golubac 10360537_251726561704374_3198034899802310334_n 10423821_251725931704437_3283357129414533227_n 10491189_251742275036136_570683675310144517_n baba kaja

Cum vă spuneam…  e CU ” va  urma ” dar și cu ” pe curând ”, pe cuvânt !

Oameni și locuri mi-s dragi deopotrivă. Cum dragi mi-s călătoriile, foarte, zic să vă împărtășesc impresii. Sigur că nu absolut întâmplător, ci, ca să vă instig să vă porniți la drum. Pentru că nicăieri în lume nu-i ca ACASĂ !

Băile Herculane, tratament şi relaxare

Valea Cernei

Podul lui Dumnezeu

Cazanele Dunării

Clisura Dunării

Klisura Dunave

Mănăstirea Sfânta Ana, Orşova, Mehedinţi

 

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 2,372 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: