Cernobîl…

: visualrian.ru

Чернобыльской

‘Cetatenii trebuie sa fie informati corect despre avantajele si dezavantajele energiei nucleare”.

*******

libymax.ru/

In noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986… Cernobîl… o explozie violenta a distrus reactorul 4 al centralei. Timp de noua zile, reactorul a emis radiatii de 400 de ori mai intense, decat bomba atomica de la Hiroshima.

La 26 aprilie se împlinesc 24 de ani de la una dintre cele mai mari avarii tehnogene din istoria umană, care a afectat, pe termen lung, milioane de persoane din mai multe ţări europene.

Specialiştii susţin că, după ce explozia centralei, aflată în Ucraina la graniţa cu Belarus, a fost eliberat un nor puternic radioactiv care a contaminat o mare parte a Europei. În consecinţă, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a crescut incidenţa la leucemie, cancere infantile ale tiroidei, precum şi efecte psihologice nedatorate radiaţiilor, cum ar fi tulburări neuropsihologice, digestive, cardio-vasculare sau bronşitele cronice.

Regiuni intinse din Ucraina, Rusia, Belarus si Moldova au fost afectate. Au avut insa de suferit insa si alte peste 20 de tari europene, intre care si Romania. Parti ale norului radioactiv au ajuns si in Statele Unite.De-a lungul anilor, 25.000 de lichidatori au murit din cauza efectelor exploziei.

http://www.time4news.ro

http://media.realitatea.net/

Dintre cei peste 40 de compusi si elemente radioactive eliberate in aer (circa 50 tone in total) cei mai activi si mai periculosi sunt dioxidul de uraniu (combustibil nuclear) si produsii de fisiune puternic radioactivi (iod 131 – care este absorbit la nivelul glandei tiroide, putand genera cancerul tiroidian; plutoniu 239, cesiu 134 si 137 – care inhalat sau ingerat poate afecta organele interne, ducand la cazuri de cancer pulmonar, leucemie sau mutatii genetice; strontiu 89 si 90 – care se acumuleaza in oase producand tumori si leucemie)

www.cronicaromana.ro/

Pentru a opri emisiile radioactive, zona activa a reactorului a fost acoperita cu un ”sarcofag” de beton, care ecraneaza radiatiile. Din aprilie 1986, de la evacuarea in graba, in orasul Cernobil si suburbia sa Pripiat, aflate in vecinatatea complexului energo-nuclear, timpul s-a oprit in loc iar orasul a devenit o fantoma. Singurele instrumente de masura utile sunt cele care indica nivelul radiatiei. Orasul nu va mai fi probabil locuit niciodata, considerandu-se ca radioactivitatea va scadea la un nivel acceptabil abia in jurul anul 2525. ( … )

http://www.gradinamea.ro/

http://www.terramagazin.ro/

„Iresponsabilitate împinsă până la cinism“

Experţii în activităţi nucleare critică modul în care autorităţile române au gestionat criza nucleară din 1986.
„Exista o concentraţie maximă admisă de radiaţii, stabilită prin norme internaţionale, pentru aer, apă şi sol. Acea concentraţie a fost în mod cert depăşită, iar situaţia cea mai gravă s-a înregistrat în România în 7 – 8 mai, când s-a atins cel mai mare nivel de radiaţii. Oricum, şi între 30 aprilie şi 6 mai nivelul radiaţiilor în România a depăşit nivelul de alarmă. Problema este că liderii comunişti doar au remarcat faptul că s-a depăşit nivelul de alarmă, dar nu au anunţat populaţia cât de gravă era situaţia“,

: polymathtoday.wordpress.com/.

Lista neagră a erei nucleare

Iulie 1945 – la New Mexico, SUA, a avut loc prima explozie nucleară.
August 1945 – atacul nuclear de la Hiroshima şi Nagasaki.
1948-1951 – la Celiabinsk, URSS, au avut loc deversări de material radioactiv de la instalaţiile de producere a plutoniului în rîul Teka.
Decembrie 1952 – la Chalik River, Canada, accident la un reactor, soldat cu deversarea de material radioactiv în apa de răcire.
Octombrie 1957 – la Kistim, URSS, la instalaţiile de producere a plutoniului are loc o explozie a unui tanc cu deşeuri, explozie ce a afectat mediul.
1954-1963 – în poligoanele de testare a armelor nucleare din URSS, SUA şi Oceanul Pacific au avut loc programe intense de explozii nucleare, aproximativ 500 de teste.
1960-1990 – în oceanele Atlantic, Pacific, în mările Kara şi Barentz sînt aruncate deşeuri radioactive şi reactori nucleari cu sau fără combustibil.
1965-1985 – la Sellafield, Marea Britanie, la uzinele de reprocesare sînt deversate deşeuri radioactive în Marea Irlandei.
1976 – la Palomares, Spania, un avion B-52 cu încărcătură nucleară suferă o ciocnire soldată cu împrăştierea în mediu a plutoniului de la două bombe cu hidrogen.
1976 – Canada. Satelitul Cosmos 954 avînd un reactor nuclear, aparţinînd URSS, cade pe pămînt şi contaminează peste 100.000 de kilometri pătraţi.
1979 – Three Mile Island, SUA. Accident la un reactor nuclear energetic.
1980 – Lop Nor, China. Ultima explozie nucleară atmosferică din emisfera nordică.
1986 – Cernobîl. Accident la reactorul nr. 4 soldat cu explozie şi incendiu.
1992 – Sankt Petersburg. Accident la o centrală nucleară electrică.
Aprilie 1993 – Tomsk, Rusia. Explozia unui tanc cu deşeuri la o uzină de reprocesare a combustibilului.

de: » Ioana BADEA

www.monitorulexpres.ro/

Începând cu anul 2015, pe platforma de la Măgurele va intra în funcţiune cea mai puternică instalaţie de lasere din lume

România va avea începând cu anul 2015 cel mai puternic laser din lume, cu ajutorul căruia cercetătorii vor face experimente atomice, folosind energii atât de înalte, încât este de aşteptat ca rezultatele să depăşească legile relativităţii. Proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), comparabil cu celebrul CERN de la Geneva, va reprezenta cea mai mare infrastructură de cercetare din spaţiul ex-comunist, punând, practic, România pe harta lumii ştiinţifice.

Aceasta este partea bună pentru o ţară al cărui nivel ştiinţific este comparabil cu cel al statelor africane. Partea proastă este că pe platforma de la Măgurele, unde va fi construită infrastructura, se va încerca, în premieră, neutralizarea deşeurilor nucleare, ceea ce în termeni ştiinţifici se numeşte transmutarea prin iradiere. Astfel, la o distanţă de trei kilometri de Bucureşti ar putea fi adus combustibilul nuclear uzat de atomocentrala de la Cernavodă şi de la instalaţiile est-europene.

www.cernobilturkiye.com/.

În urma folosirii centralelor nucleare, avem deşeuri radioactive. A depozita aceste materiale radioactive undeva este un lucru extrem de complicat. Asta înseamnă probleme de securitate, pentru că pot fi folosite la fabricarea de arme nucleare, dar cea mai mare problemă e că au o viaţă foarte lungă. Aceste deşeuri trăiesc mii şi milioane de ani. Pot să le ascund într-o peşteră, dar peste milioane de ani vor continua să emită radiaţii, să fie un fel de Cernobâl. E o problemă extraordinar de gravă. SUA nu reuşesc să stabilească unde să depoziteze deşeurile, pentru că nimeni nu-şi doreşte să le aibă în vecinătatea lor şi prin vecinătate înţelegem mii de kilometri. Cu sistemul ELI le putem iradia şi le scurtăm viaţa astfel încât, după câteva zeci de minute, să nu mai iradieze. Din decembrie 2015 vor fi aduse deşeuri de la Cernavodă şi din ţări vecine precum Bulgaria şi Ucraina, deşeuri care vor fi bombardate cu raze laser”, explică Marius Enăchescu, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS).

„Vorbim despre tratarea deşeurilor radioactive în perspectivă, în niciun caz în viitorii cinci ani. Vorbim de câteva zeci de ani. E un lucru complet nou şi nu există încă o interacţiune între radiaţia laser cu nucleul atomului. Nu ştim acum dacă metoda merge. Vorbim de predicţii. În momentul în care vii cu o putere atât de mare, nu se ştie ce se poate întâmpla. Puterea transmutaţiei nu e rezolvată nici de acceleratoarele existente. Ştii unde dai, dar nu ştii unde crapă”.

Ecologistii de la Greenpeace  ataca decizia statului roman de a construi inca doua reactoare nucleare la Cernavoda.

1986: Accidentul nuclear de la centrala atomică de la Cernobîl (Ucraina de astăzi, atunci în URSS); în Rusia se marchează „Ziua victimelor catastrofelor şi accidentelor nucleare” (decretată de Prezidiul Parlamentului rus la 22.IV.1993)

www.srr.ro/