Caraş-Severinul şi… amnezia sau, turism cărăşean cu… pipeta !

Caraş-Severinul şi… amnezia sau, turism cărăşean cu… pipeta !

Aflăm de pe surse, respectiv http://www.caononline, următoarele :

REŞIŢA – În perioada 19 – 22 martie 2009, la Complexul Expoziţional Romexpo din Bucureşti va avea loc a 21-a ediţie a Târgului de Turism al României, la care judeţul nostru va participa cu o ofertă turistică complexă în cadrul unui stand de aproape 100 de metri pătraţi.

………………………………………………………………………………………………………

Bineînţeles că, nimeni nu s-a deranjat să pună ceva întrebări suplimentare, reporteri, jurnalişti, ţinuţi la ” respect ” ?

Ca de exemplu :

– cu ce anume ne prezentăm la acest Târg de Turism al României, care să reprezinte, să atragă niscaiva turişti în zone precum Naidăş-Lescoviţa, Lescoviţa-Baziaş, Lescoviţa- Moldova Nouă – Liubcova, etc. ?

– de ce nu participă cu spectacole şi ansamblurile de dansuri populare sârbeşti din Pojejena şi Moldova-Nouă, avem în vedere că în această zonă a Caraş-Severinului locuiesc şi etnicii sârbi, deci ?

– care este oferta turistică a Caraş-Severinului strict pe traseul Lescoviţa-Socol-Baziaş ?

– suntem conştienţi de faptul că Turismul chiar poate fi salvarea acestui judeţ… proiectele viitoare, vizează dezvoltarea infrastructurii, reabilitarea drumurilor, investiţii prin atragere de investitori nu prin fugărirea acestora pe diverse căi şi prin dubioase metode, ne vom trezi la realitate să acceptăm că judeţul Caraş-Severin e binecuvântat cu un potenţial natural şi turistic de invidiat şi e păcat să nu valorificăm acest potenţial ??

– monitorizarea râului Nera şi a fluviului Dunărea ( de către nişte ONG-uri, NU de către ceva autorităţi judeţene ! ) a scos în evidenţă faptul că apa prezintă o turbiditate îngrijorătoare, mediul este agresat de către diverşi agenţi economici privaţi, sunt zone la Dunăre unde se devarsă deşeuri petroliere, totuşi, interesul pentru găsirea unor soluţii, măsuri care să pună-n practică recomandările unor direcţii de acţiune privind implementarea politicilor de mediu, chiar şi prin accesarea unor fonduri europene, e… şi NU e …

– încurajarea activităţilor turistice, a investiţiilor în zonă, atragerea investitorilor, ecologizare … pe cine interesează ŞI în zonele mai sus menţionate, căci, convine au ba, SUNT parte a Caraş-Severinului şi nu de azi de ieri ci, aşa cum atestă documente şi descoperiri arheologice, Cavalerul Trac e strămoşul nostru, clar ?

parneaura_biserica_ortodoxa_sarbapreview

– puncte de atracţie turistică ar putea deveni şi Lescoviţa ( pescuitul pe Râul Nera, relaxare şi odihnă, drumeţii, amenajarea unor pensiuni tip ” Vacanţă la Stână ”, etc. ), Munţii Locvei, Clisura Dunării ( pensiuni, plimbări cu barca pe Dunăre, pescuit de agrement, peşteri, trasee turistice de-a lungul malului românesc al Dunării, organizarea unor Festivaluri de folclor cu participare internaţională, etc. ), Baziaş ( Mănăstirea de la Baziaş, schimburi culturale, promovarea portului, a folclorului, organizarea unor manifestări care să pună-n valoare buna vecinătate cu Srbija, etc. )…. se şi doreşte oare ?

Cu toată sinceritatea şi tristeţea, dar, o spun direct şi limpede, sunt dezamăgită de felul în care se ” exploatează ”, valorifică potenţialul turistic al judeţului Caraş-Severin în anumite zone ! E timpul să se intervină, implicarea şi atenţia factorilor decizionali ar fi de dorit, căci, până-n prezent, ” rezultatele ” spun altceva şi NU sunt onorabile şi nici în beneficiul dezvoltării judeţului, din nefericire !

Sibilla


Nera – Lacrima şi Surâsul Lescoviţei…

2756537280101292430mxtcrx_ph

Râul Nera are o lungime de 131 km, izvorăşte din Munţii Semenic, de sub Vârful Piatra Goznei (1447 m) şi se varsă în Dunăre.
„Situată în partea de sud-vest a judeţului Caraş-Severin, la frontiera cu R.F. Iugo-slavia, pe DJ 571C, localitatea Naidăş, reşedinţa comunei cu acelaşi nume, se află la o distanţă de 84 km de municipiul Reşiţa şi 21 km de Oraviţa, oraşul cel mai apropiat. Comuna Naidăş se întinde pe o suprafaţă de 6374 ha, din care 4572 ha reprezintă terenul agricol.
În componenţa acestui teritoriu administrativ se regăsesc localităţile: Naidăş şi Lescoviţa.

nera6-154488074bca84f1627a1_250_260_

Râul Nera, care are cursul orientat de la est spre vest, are ca afluenţi pe partea stângă, între alţii, Valea Zbagului, Vl. Călugăriei, Ogaşul lui Ţugui, Og. Gavrova, Og. lui Stancu, iar pe partea dreaptă Pârâul Năidăşel, Valea Uzumi, Ogaşul Lescoviţei.

481228560_51879cebf9

Climatul temperat-continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene, prezintă o valoare medie multianuală cuprinsă între 11,10C (staţia Oraviţa) şi 11,40C (staţia Moldova Veche), precipitaţiile înregistrând, în intervalul 1884-1994, o valoare medie multianuală de 895,0 mm (staţia Oraviţa).

Vegetaţia este alcătuită din păduri, tufărişuri, pajişti şi grupări ruderale, fiind dispusă în etaje specifice, condiţionate de particularităţile cadrului natural.

Pe versanţii sudici şi sud-vestici ai Munţilor Locvei, în condiţii de umiditate şi insolaţie ridicate se dezvoltă păduri de făgete şi gorunete, pure sau în amestec, la care se adaugă formaţiuni submediteraneene numite şibleac, între care Carpinus orientalis (cărpiniţă), Fraxinus ornus (mojdrean), Corylus colurna (alun turcesc), Syringa vulgaris (liliac).

picture-009

Descoperiri arheologice :

1. Vestigii medievale.

a) Punctul Săliştea Mare.

Punctul este situat la NE de vatra actuală a satului, pe malul din dreapta Nerei.

Aici s-au descoperit fragmente ceramice preistorice şi ceramică medievală (secolele XIV-XV d.Chr.)

Zona Clisurii Dunării, dar şi între Lescoviţa şi Baziaş, a fost locuită din cele mai vechi timpuri…

fotoveche1

Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar şi de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaş până la Gura Văii după unii sau până la ieşirea Dunării din aşa-zisele Cazane. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor.

Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete şi alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînţelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orşova.
Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar şi o importanţă strategică deosebită, oamenii de ştiinţă au fost atraşi în mod insistent şi variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur” a arheologiei.
Comunităţile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogăţiilor din zonă, dar şi însemnătăţii strategice. În localităţile riverane începând cu Baziaşul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea şi Liubcova au fost găsite urmele unor aşezări dacice.

baba_caia

Dovada cea mai certă sunt aşezarea dacică de la Berzasca şi o aşezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală.

Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune lângă localitatea Dubova unde există peştera Veterani, aceasta are o importanţă religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda şi o tradiţie precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul naţional al dacilor (Gino Lupi) .

Unul din cei mai apropiaţi cercetători ai Clisurii trebuie amintit învăţătorul Alexandru MOISI, care în „Monografia ţinutului Clisura” tipărită la Oraviţa în 1934 aduce unele argumente prin care menţionează continuitatea dacilor în acest spaţiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăţi dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât şi pentru viitorii cuceritori romani, dar şi alte cetăţi din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinţi inexistenţi la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. şi chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip şi Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaş arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa şi nu în cele româneşti unde ar trebui să le fie locul.

Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulţi istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul veneţian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunţit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenţia asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei.

Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuţii în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar şi predarea către Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a multor cărămizi purtând inscripţia legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât şi monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înţeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale.

clisura-dunarii-file-din-istorie1

În Atenţia autorităţilor judeţene…. ( pentru a câta oară? ) :

Divers: Care au fost prioritatile mandatului dumneavoastra?
Slavomir Gvozdenovici: Imbunatatirea prevederilor legislatiei romanesti privind invatamintul in limba materna, imbunatatirea conditiilor sociale in mai multe localitati de la granita tarii, scoaterea lor din izolare printr-o infrastructura mai buna (drumuri etc.).
Probleme sunt in multe localitati locuite de sirbi : Socol, Zlatita, Cimpia, Lescovita-jud. Caras-Severin; loc. Stanciova, Cralovit, Petrovasela, Rudna, Foeni – jud. Timis; loc. Satu -Mare – jud. Arad; loc. Svinita – jud. Mehedinti.
De mai multe ori, a existat mai multa intelegere la centru – Bucuresti, decit in administratiile judetene, mai ales la nivelul unor inspectorate scolare judetene.

nera_delta

ladislau

cavern

testudo

manastirea_ortodoxa_sarba_cusici_romaniapreview

Este situată pe raza comunei Zlatiţa din judeţul Caraş-Severin. Localitatea Cusici (Kusić) se află în Serbia, dincolo de râul Nera şi de frontiera de stat dintre România şi Serbia.

mehe002

Imagine găsită pe… un site nemţesc… sora bunicii mele, cejka Nata…

MIRKO KODIC – DEDA STOJANOVIC KOLO

Dansurile sârbeşti din Banat care s-au păstrat până astăzi în forma autentică sunt:

¨ malo kolo (hora mică)

¨ veliko kolo (hora mare)

¨ mađarac ( „dans maghiar”, în formaţie un băiat cu două fete)

¨ sitno (mărunta)

¨ kukunjica (coconeşte)

¨ šestica (de şase)

¨ đurđevka (Georgiana)

¨ Žikino kolo (hora lui Žika)

¨ vlaško kolo (hora românească)

¨ banaćansko kolo (horă bănăţeană)

¨ seljačica (ţărăncuţa)

Toate aceste dansuri se execută în ritm alert.

Acompaniamentul acestor dansuri se asigură de obicei prin melodii

executate la fluier, cimpoi, primiţă, vioară sau acordeon. Muzica instrumentală şi vocală autentică, specifică a sârbilor din Banat s-a păstrat mai puţin.

MIRKO KODIC – UZICKO KOLO

3315031922_145558eec9_m

MIRKO KODIC – VLASKI MERAK

sarbi_400

Mirko Kodic-Pozarevacko

fbztkb107882-02

MORAVAC

Turismul cărăşean în zona Clisurii Dunării NU ar trebui să se rezume la… contrabanda cu ţigări, avem resurse, de ce nu le valorificăm, poate ne vor răspunde factorii de decizie, prin… fapte, că de vorbe şi de promisiuni ne e lehamite. Nu doar unele microregiuni sunt cărăşene, apropo de… turism ! Şi, mi-am adus aminte ” brusc ” de strigăturile şi răcnetele unei ” dive ” care-mi făcea nişte ziceri de genul : ” da de când e şi-asta bănăţancă, că ea-i dă prin Klisură… ”… i-auzi !

Ne dorim interes, implicare, profesionalism, dăruire… Oamenii sfinţesc locurile, ori, la noi, în Caraş-Severin, încă nu putem vorbi de turism, căci, atât de multe mai sunt de făcut… de vorbit, s-a tot vorbit, prea puţine s-au şi pus în practică !

Sibilla

muzika srpska – youtube şi trilulilu

imagini preluate de pe google

informaţii preluate de pe google.ro

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Atitudini, Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

18 răspunsuri la Caraş-Severinul şi… amnezia sau, turism cărăşean cu… pipeta !

  1. ionborgo42 zice:

    Niko!!!!!

    Eu cred ca tu poti obtine un post de director in Ministerul Turismului,dar unei ministrese blonde nu-i prieste concurenta.Adica nu vrea oameni destepti pe langa ea ca sa nu se vada ….Ei..poate sunt cam rau dar la anii mei se poarta.
    Am fost suferind si nu prea m-am miscat pe bloage.Am o nedumerire,Nu-l mai vad pe prietenul meu Dac.Tu???? Tot intr-o lupta??Pa si o seara frumoasa,cu drag tata Borgo 🙂

    Apreciază

  2. ionborgo42 zice:

    P.S.Frumoase poze,isteata prezentare 🙂

    Apreciază

  3. Nea Costache zice:

    Tata Borgo are perfecta dreptate: oricand poti ocupa un post in turism ,desi oamenii cu idei nu sunt prea agreati de sefi. Excelente idei de revigorare a turismului judetului, prezentarea istoriei zonei si nu mai putin, minunatele melodii sarbesti, selectate special pentru noi! Multumesc draga prietena de suflet si iti doresc o saptamana cu realizari!

    Apreciază

  4. Ovidiu zice:

    Sibilia draga,
    te invit la mine pe blog sa comentezi un nesaj postat de itoricul Alex Mihai Stoenescu, dar sa fie argumentat.
    Anticipat,
    Ovidiu.

    http://stirea.wordpress.com/2009/03/16/alex-mihai-stoenescu-istoria-loviturilor-de-stat-in-romania/

    Apreciază

  5. drlyana zice:

    Pacat ca atat de multi uita ca exista atatea locuri frumoase la noi in tara. Multumesc ca ne mai aduci aminte din cand in cand de ele.

    Apreciază

  6. Trexel zice:

    fain cuscra, fain
    acu sa te vaz cu proiectele sa vina banu
    baga mare!

    Apreciază

  7. leo zice:

    îi dus în transhumanţă, tata Borgo…
    undeva departe, cât mai departe de lumea piţifelnicilor şi a mutanţilor printre care ne e dat să trăim… pe gorjul propriei conştiinţe aluncând în derivă precum o moară pe Siret… o moară de cuvinte înecată într-un Siret de pelin… am şi uitat dacă vin-pelin ori doar pelin…

    Apreciază

  8. Sibilla zice:

    Vă mulţumesc frumos, tuturor !

    @tati Borgo,
    Mulţam fain ! Merit 😉 🙂
    La căutare-n România e incompetenţa, numirile se fac pe criterii politice, prostia şi ticăloşia sunt ridicate la rang de virtuţi, ce să se complice cineva cu Sibilina ?
    Păi la mine-n judeţul Twin Peakse, cineva, s-a jurat să mă , citez, termine financiar, acum îmi demonstrează că am toate uşile închise… numai că, eu n-am să cânt la năpârci ” nu nimeni nu mă vrea ”, ci, trecem la contraatac, muniţie este, au şi ei ” prieteni ”…. pe redute aşadar 😉
    În ce priveşte turismul cărăşan am fost foarte blândă, dar, voi mai scrie, că din zona me de baştină şi pe dracu-l ştiu şi nu eu sufăr de ” amnezie” şi chiar se poate face treabă !!!
    Dragul nostru Cavaler trac estem acilea, io nush ce-i faceţi tati, da vine cum îl apelaţi, e o taină cu iz dacic, hm…
    numai bine, sănătate şi… s-o găsi vreo minte luminată prin Caraş să nu mă scape, că n-oi face bine cu sila, dau ideile celor ce au deschidere, demnitate şi altceva-n tărtăcuţă decât dive, nah 🙂
    respecte,
    Sibilla

    @Nea Costache,
    Hvala Lepo ! 🙂
    Există o problemă, sârboaicele nu-s agreate de gugulance, deci, musai să apelez la sârbii mei, că-i iubesc, dar, ca şi ei, nu uit nu iert, nimic 😉
    E o zonă cu un peisaj fabulos oltene, musai vizitată, da ? Legendele le voi posta curând, le ştiu de la majka Darinka şi deda Marko, unele sunt cuprinse-n ” Monografia Lescoviţei ” 🙂
    Mulţumesc frumos pentru sârba oltenească 🙂
    numai bine, zâmbete şi împliniri,
    Sibilla

    @drlyana,
    Eu vă mulţumesc din suflet tuturor, vă găsiţi timp să mă citiţi, curând mă revanşez, sunt mereu pe drumuri, caut servici, dar, vă voi citi, promit !
    Da, Clisura Dunării, satele de la frontiera cu Srbija au povestea lor, lacrima lor, peisajele sunt mirifice, oamenii ospitalieri, majoritatea familii mixte , românii convieţuiesc paşnic cu etnicii sârbi dintotdeauna … păcat că turismul lipseşte, mare păcat, sper din suflet să plătească cei vinovaţi !
    Nici măcar Cheile Nerei nu aduc bani la bugetul judeţului… sigur că-mi vine să urlu…
    numai bine, sănătate şi, dacă ai ocazia , să faci o plimbare peDunăre la Apusul soarelui la Baziaş, să nu pierzi răsăritul la Lescoviţa…e ceva, de vis , ca-n basme, promit 😉
    Sibilla

    @Ovidiu,
    Mulţumesc frumos.
    Am vizitat, am citit, dar … făcurăţi ghiveci acolo :))
    Întrebare : nu e timpul să privim înainte ?
    Ce-ar fi ca şi tu Ovidiu să-ţi iei raniţa, ortul şi, să te pregăteşti de-o baie-n Nera, apoi să-nveţi să prinzi somnul cu mânba de sub salcă, sunt şi ştiuci, scobari, etc, apa e limpede şi ştie poveşti … Mure ca-n Munţii Locvei n-ai să găseşti nicăieri !
    Sunt de acord cu tati Borgo şi … cu Domnul Preşedinte, singura mea completare e că Măgureanu e un cameleon de trei parale, aşa a fost, aşa va crăpa, pe limba sa de şarpe, un mincinos, trădător de neam şi ţară… ăsta şi pe el se dezinformează şi se mai şi crede !
    numai bine,
    Sibilla

    @Trexel,
    Kuskre, ciuciu proiecte-n Caraş-Severin, te ucid cu birocraţia şi plimbările pe arături şi mirişti şi tot te fac ei să renunţi şi să îţi bagi minţile-n cap … 😦
    Fug investitorii de judeţul ăsta ca de dracu şi e PĂCAT !
    Mai marii în afara de benzină şi fabrika duvana, contrabandă şi cerut dijmă, nimik, uită pe unde curge şi Nera şi Dunărea… Şi-mi pare rău, cu sârbii s-ar face treaba bună, ar avea de câştigat şi locuitorii şi bugetul judeţului, dar … vor bani numai peste nopte şi fără efort stimabilii factori de decizie, şi lovesc mişeleşte orice sârb mai deştept ca ei, cunosc câteva cazuri… mă rog, presa le ştie mai bine şi ” drăgălşa ” conştiinţă a uner beneficiari de sume-n valută şi mai bine. Că n-au făcut sârbii mei nimik fără de ştirea lor, mama lor de trântori ! Măkar sârbii mei au transpirat pt fiecare dolar…..
    În Carş-Severin proiectele nu se implementează, sunt doar vaci de muls bani, de unde-o fi…. s-a cam dus pe râpă judeţul, adio industrie, adio … atât de multe… Dumnezeu e sus şi vede, măcar să plătească ei, nu copiii lor, că n-au vină !
    Cunosc foarte bine şiLescoviţa şi Radimna şi Pojejena şi Moldova Nouă, am neamuri peste tot, bleastămă bieţii oameni şi speră… să-şi aducă aminte cineva şi de ei .
    Turism nu se face din birouri, dar cui buba să spui ? La surzi ? Doar foşnetul bacnotelor îl aud, sta-le-ar pe piept grămezi ! Iartă-mă Doamne că-i post, da mă ştii !
    numa bine kuskre, pupici nurorii mele, îmbrăţişări kuskrei şi … pregătiţi şi mie un grajd, că presimt again o prigonire şi cine ştie ce alte cele, că nu le place să li se zică şi, se răzbună, dacă nu ştiu eu, apoi cine altu-n Caraş….
    Sibilla

    @duşo Leo,
    Şi noi dară, tot aşe, io urlu, am senzaţia că la Lună şi la stele …
    Poate s-o-ndura Doamne, Doamne de amărâtă ţărişoară, că niciodată n-a fost anarhia şi haosul ce domnesc acum …
    Şi-mi vine să dau cu ei de nouri, la politicieni mă refer, da nu poci singură 😦
    Ştii f bine că eu n-am afinităţi pentru vreunul din partidele existente la acest moment, iubesc şi respect principii, valori, Oamenii în care cred, cameleoni sunt pretutindeni, prin toate ogrăzile, dar, tot nu renunţ, nici la speranţă şi nici la luptă ! Simt că mă crezi, deşi ştii mai bine ca oricine că obosesc şi eu, şi iar mă ridic, n-am de ales, nu-i aşa ? 🙂
    zdravo dacule Sânzâian,
    Sibilla

    Apreciază

  9. codeus zice:

    Sibilla eu am avut sansa de a fi in Oravitza pt o saptamana si ceva anul trecut in primavara.am ramas foarte impresionat de partea veche a orasului.m-am plimbat intr-o duminica prin vreo patru sute de ani de istorie prin cladirile care le-am vazut.nu stiu cine e ‘vinovat”dar bravo lor ca au stiut sa fereasca orasul vechi de tavalugul demolarilor comuniste.

    Apreciază

  10. Si cand te gandesti ca vorbim deste minuni si locuri minunate…
    O zi de suflet iti doresc

    Apreciază

  11. Pingback: Relatare “realistă” a unei vizite la Bruxelles (IX) « Gabriela Savitsky

  12. Sibilla zice:

    Vă mulţumesc frumos, mă bucură tare mult vizitele pe Sfinx. Iertare pentru întârzierea răspunsurilor !

    @codeus,
    Da, ai dreptate 🙂
    Înţeleg că arhitectura surâde sufletului tău… dar natura, hm ?
    Ce-mi zici despre evadarea-n lumea munţilor, a izvoarelor, a peşterilor … ? Mi-o laşi mie, toată, toată .. 🙂
    numai bine, calde îmbrăţişări sibiline,
    Sibilla

    @James Crissilv,
    Mulţumesc din suflet, prieten drag.
    Împliniri, bucurii, Senin, le meriţi !
    respecte şi preţuire, om minunat,
    Sibilla

    @Gabriela Savitsky,
    Hvala lepo !
    Un sfârşit de săptămână agreabil îţi doresc şi, linişte sufletească ! Avem timp pentru toate …
    calde îmbrăţişări,
    Sibilla

    Apreciază

  13. mihaella1 zice:

    Frumoase poze…. Week-end placut !!

    Apreciază

  14. Sibilla zice:

    @mihaela1,
    Sunt puţine pozele faţă de bogăţia de privelişti cărăşene, promit să revin cu mai multe informaţii şi poze curând. Merită să promovăm cu adevărat turismul, dar mai întâi să punem ceva pe picioare, altfel, păcat de tot ce se va distruge din lipsă de interes real, implicare…
    Mulţumesc frumos şi-ţi doresc la rându-mi un sfârşit de săptămână agreabil .
    Sibilla

    Apreciază

  15. Pingback: Monumentele nepăsării. Nesimţirea la… putere! « Sfinxul

  16. Pingback: Liliacul şi calităţile sale

  17. Interesant postul tau. Zilele urmatoare o sa parcurg mai multe posturi.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s