DORINTA …
azi, cand ma plang de dor, descatusate-ti soapte primenite in margaritare,
zambesc secundelor, cuminte si ma-ndemn timid sa-mi scutur din mirare,
o lacrima de vis se-asterne peste coama gleznei, curios, uimirea ta nu doare,
sperasem sa ma simti tu om, pe mine, nimfa ce uitase ca e vie, ca tresare…
a fost sa fie, ori n-am inteles, aievea tu respiri sau jocul renascut in vers,
si-a frant culoarea langa teiul cu parfum de mugur de lumina prea intens,
raman izvoarele sa-mi cante baladele demult uitate de calatorii obositi,
ce-au adormit de dorul lor, candva in noapte, visandu-si setea osteniti,
si, ne vorbeste Ciuta, ne spune o poveste inecata-n tainica de-acum padure,
„pastrati clipa, secunda si ferecati-o-n fiece speranta, feriti-o-n rugaciune „…
tresar surasuri incremenite in ciorchinele de mure, zmeura si fragi, a zbor,
ne regasim in noi puterea blandei sanse, de-a accepta, ca visele si basmele nu mor…
Sibilla Poesis
leo
Sibilla
Sfinxul 
🙂 Niko, draga mea, de unde ti-a venit cu Dorinta asta asa dintr-o data?
Oricum, ca de obicei, plec mai senin dupa o vizita la tine.
ApreciazăApreciază
O oaza de frumos, altceva nu pot sa spun.
ApreciazăApreciază
E drept, nici viselele, nici basmele nu mor! De-ar fi aşa, cât de săraci am fi!
Dorinţa…
Este atât de efemeră, atunci când e împlinită!
Ca să dureze, trebuie să rămână în inimă, o taină… mereu o chemare, ceva depărtat, care ar fi minunat să fie…Nu să fi fost …
Să te trezeşti gândind la ea… îţi dă putere, îţi dă speranţă, îţi animă imaginaţia….Zâmbeşti uşurat! Dorinţa e acolo şi ziua este mai plină şi mult , mult mai uşoară.
E bine!
ApreciazăApreciază
Nu-i asa Sukarit? Povestile nu se termina niciodata, mereu si mereu o iau de la capat. Tu nu vrei blog?
ApreciazăApreciază
Oana, hm….Ce întrebare-mi pui!!! (Şi!) tu mă urăşti?! Ţţţ!
ApreciazăApreciază
Victor, te salut colegu` 🙂
Nu raspund la provocari, mai mult esti zis la tata borgo pentru incitare la violenta a unui suflet pasnic si acuzatii foarte grave ! Adica cum e aia ” mi-a venit dintr-o data „…..sa fiu sincera, mi-a venit odata cu zorile, semn ca tre sa merg la …. nani :))
O zi senina Victor 🙂
Sibilla
ApreciazăApreciază
forevergreen, multumesc mult 🙂
respecte,
Sibilla
ApreciazăApreciază
SuKaRiT, nici eu nu as fi zis asa de frumos…. 🙂
Te iau criticul meu si ocazional faci si pe psihologul, dar numai cand solicit 🙂
M-ai ” ghicit ” , multumesc 🙂
respecte,
Sibilla
ApreciazăApreciază
Oana, :)))
sssttt, sa nu zici secretele, dau stii tu ce, dar nu divulga nimic :))
zic sa-i faci blog, e prietenul nostru…. dar sigur fara necrolog???
il iau sub aripa mea protectoare… 🙂
respecte,
Sibilla
ApreciazăApreciază
Don’t give up! Bun indemn. Intotdeauna gasim puterea in vise ori basme. Ele sunt nemuritoare. De aceia e atata bogatie aici 🙂
ApreciazăApreciază
Satmareanco, roscata si patimasa ca mine, alta vina nu ai/avem, decat ca suntem optimiste, credem cu tarie in vise si realizarea lor, si da, eu mai sunt si jumate sarb, si zic, daca e musai, apoi cu placere cooperez.. :))
multumiri,
Sibilla
ApreciazăApreciază
si eu ma plangeam de dor.. :))
ApreciazăApreciază
Eu cred că-ţi doreşti (visezi) un pisoi mic.
ApreciazăApreciază
Sub cupola pădurii înfloreste inegalabilul dor românesc!
Unde ne sunt haiducii, au ramas doar in povesti ? 😛
ApreciazăApreciază
Ovidiu, al naibii dorul asta cum ne joaca el spre zambete… pe toti :))
ApreciazăApreciază
Vania, ramane cum as stabilit… Arkan, sa faca fata, nu de alta, dar sarboica e dezlantuita …spre visare.. 🙂
si vreau tigru, ce sa faca biet pisoi , nu prea are de ales, se va zamisli tigru..:))
ApreciazăApreciază
Cristal .. 🙂
bine ai revenit… si cum povestile si visele nu mor, inseamna ca si haiducii nostri pandesc ei pe undeva… 🙂
ramane sa ne lasam ademenite in codrii si sa-i amagim cu apa de izvor, daca se lasa cu fragute si mure… sa-ti tot fie dor de dor…:)
ApreciazăApreciază
Sibilla,
Ce ai ce te framanta?De unde „Dorinta” cu imagini ce ele sunt o poezie ca:Plansul de dor,/Lacrima de vis/Uimirea ta nu doare,/Parfum de mugur de lumina,/Feriti-o-n rugaciune,/Ne regasim in noi puterea blandei sanse.
Am cules aceste imagini din poezia postata „Dorinta” sa vezi si tu cum cum am „construit”o alta poezie,cu aceleasi imagini rare.Nimic nu-mi apartine decat faptul ca am „cules”imaginile ce comporta dorinta.Frumoasa postare si mai ales deosebita ca sens.O seara frumoasa ,Sibilla.tata Borgo.
ApreciazăApreciază
tata borgo…. esti singurul care a sesizat acel ceva…
o duminica senina tata, si….multumesc mult, pentru fiecare gand, un zambet si o imbratisare de recunostinta de la eleva zapacita si neascultatoare care sunt ;
si da, am un dor si o dorinta sa ma zamislesc vultur sacru, sa zbor, sa zbor…sa nu ma opresc… si atat, in rest, e undeva, in mine…
respecte si recunostinta,
Sibilla
ApreciazăApreciază
Să scriu ceva şi de pe noua adresă…
ApreciazăApreciază
Vania, o duminica placuta prietene 🙂
ApreciazăApreciază