Omagierea Poetului nepereche : Festivalul Național de Literatură „Eminescu la Oravița”, ediția XXX

26239127_1473812962717150_784435548078637532_n

La Oraviţa, pe urmele lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Române!

Festivalul Național de Literatură „Eminescu la Oravița”, ediția XXX

DECIZIA JURIULUI:

 

La Secțiunea I manuscrise poezie, câștigă premiul ediției XXX a Festivalului Național de Literatură „Eminescu la Oravița” și dreptul de a le fi tipărite poemele într-o carte de autor, fiecare volum însumând  un tiraj de 100 de exemplare

 

MARIUS GABRIEL VIOREL COMAN, București,

MAGDALENA HĂRĂBOR, Provița de Sus, Prahova,

ANISIA EVELYNE MORARIU, Ploiești

(ordine alabetică)

 

Obțin dreptul de a le fi tipărite poemele într-un volum-antologie dedicat ediției XXX a Festivalului Național de Literatură „Eminescu la Oravița”

 

Cosmin BOITOȘ,Sighișoara,

Petruț CĂMUI, București,

Roxana CLOPOTARU, Târgoviște,

Nicoleta CRĂETE, Motru, Gorj,

Oana Maria DAMIAN, Constanța,

Ioan GEORGESCU, Ploieşti,

Bianca Florentina LAZA, Liebling, Timiș,

Sabina Valentina MARC, Cluj-Napoca,

Andra Elena MÎRZA, Florești, Prahova,

Alexandru Valentin PETREA, Brăila,

Loredana Mirela STÎRCU, Oravița,

Nicoleta SURDEI, Reșița,

Georgeta-Andreea VĂDUVA,Băicoi

(ordine alfabetică)

 

JURIUL:

 

Ionel BOTA, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președintele juriului

Ion Gheorghe CHIRAN, publicist, secretar al juriului

Cristina Anișoara ZAINEA, poet, membru al juriului

Dorina ENUICĂ-TIMA, poet, prozator, membru al juriului

Cristian BISTRICEANU, poet, membru al juriului

Cristian Gabriel GHINEA, publicist, membru al juriului

Felicitari castigatorilor !!! Multumesc frumos intregului juriu, sunt pe drumul bun si aceasta ma obliga… 

26731702_762901843920174_846405686928827551_n

SECȚIUNEA i, MANUSCRISE PROZĂ

DECIZIA JURIULUI:

 

Numărul participanților la această ediție fiind sub cifra de 10 la secțiunea I manuscrise proză, am decis că toți cei șapte participanți, cu texte care, toate, au valențe literare originale, câștigă premiul ediției XXX a Festivalului Național de Literatură „Eminescu la Oravița” și dreptul de a le fi tipărite prozele într-o carte de autor, fiecare volum însumând  un tiraj de 100 de exemplare

 

Claudiu Nicolae ȘIMONAȚI, Orăștie,

Raluca Tamara POP, Reghin

Cornelius DRĂGAN, Vaslui,

Corina SARCHIZAN, Târgu Jiu,

Gheorghe ȘEITAN, Roșiori, Brăila,

Gela ENEA, Bistreț, Dolj,

Adriana Gabriela ALDEA,

(ordinea în care au fost expediate textele)

ea7de50bdfd87fe6ae34a0883c8dc034

trepte

 

nu-mi spune nimeni ce să fac..

și-atunci.. tăcerea o dezbrac

să-nceapă  ploaia…

se tună flori de tei în zare

păcatul pleoapei îmi tresare

a baba-gaia…

 

încălecate-s cifrele pe colți de sare

că s-ar topi în vânt de soare

cum pita coaptă…

îngenunchează șapte cai pe-o șoaptă

și munții mi  se fulger spadă,

mai urc o treaptă…

Sibilla

 

*********************************************

 

 

par-fum

 

sărate-s palmele odăii goale

se crapă ziua-n patru, prin cotloane

în amintirea pașilor trecând agale

și călimara-i tristă, ochi de fum…

 

ar soarbe-al vântului parfum

să-și oblojească tălpile de scrum

penița-i să o plângă, cine, cum… ( ? )

poeți-s răstigniți în vreun album

și în odaie nu-și mai face nimeni drum…

Sibilla

**********************************************

 

 

doare ( ? )

 

mă dezgolesc.. în ploaia care va veni …

nu mă vreau alta, nici pe plac cuiva, mă stii;

când stropi se frâng din cer de mandolină ,

voi fi doar eu, aceeași fără vină.. sibilină …

m-oi pierde-n calda ei blândețe, vie,

și-ai să mă cauți in ochi natâng de poesie,

ah.. mă vor curge lacrimi.. din iertare,

spre inspre tine, dinspre fiecare miez de floare …

Sibilla

***************************************************

autograful dragostei

 

m-ai întristat, mințind…fără folos 

eu ți-am mușcat blajin  buza de jos

cu fir de neuitare…

și de-o sa ardă, tu vei ști..curând

că fost-am precum roua, blând..

lașă chemare…

Sibilla           

**************************************

frig

 

deseori.. îmi e frig …

nu m-auzi, dar te strig!

dinspre tine

se zvonește că-I bine..

și ce dacă ți-e cald

că necursele-ți ard

prăbușindu-se-n groapa cu lei

să-și mănânce nespuse-ntre ei..

 

alteori.. mi-e prea nalt

că în mine mai  scald

flăcările-nrobirii

pe genunchii răniti ai zmintirii

și-mi e dor.. nu-ți e pace

ți-e nesomn, n-ai ce-mi face

m-ai dansa lunecandu-mă val

pe nisipuri pictate.. la mal…

Sibilla

************************************

 

vântul

vântul a șoptit zâmbind

la urechea dorului

și-a fugit apoi ștrengarul

să-i doineasca muntelui

din miresmele tristeții

zămislit-a flori

mă plouă

și-mi sărută dimineața

gleznele cu bobi de rouă

mângâierea vântului

ca o salamandră-n sân

uită insa sa-mi descânte

 inima

de-atât suspin..

sunt doar licăr necuprins

într-al nopții tainic cor

șoapta vântului a-nvins

iar sunt zâmbet si…mi-e dor!

Sibilla

****************************************

poetul

 

se-nchină zâmbetul Cuvintelor, doinire,

e încă loc de fulger, nu timp de tânguire

cât Cerul are gust de maci,

 

din dureroase temeri.. zămisleşti copaci

şi taina lacrimilor nesupuse o prefaci

în rouă cu parfum de nemurire…

Sibilla

*******************************************

 

ție.mie..

 

ades,

îți dori singurătățile în pumni

să nu le vezi, să nu le tuni

furtuni

nu fie nimănui

chiar de nu ai cui să mai spui

ce-ți plânge

te lași strivită de doar soare

cât să răsai din nou, mirare

cum iarba

și cum carul mare

celui ce vede dincolo de zare

ce va să fie !

pe prispa zorilor, o simfonie

renaște Binele din glie

că-s iernile de gămălie

ție..

Sibilla

*****************************************

 

anotimpul iubirii

 

anotimpurile-s toate

an de an mai măcinate

cât parfum de fum..

ploi le piaptănă păcate

iar ninsoarea le desparte

într-un ochi de scrum..

flori le joacă la ruletă

pun tămâie-ntr-o șosetă

să reverse drum..

câte-o vară mai cuvântă

munților ce se avântă

să devină bucium

numai omul mai socoate:

anotimpurile-s toate

cinci, ținute-n pumn!

 

Sibilla

*********************************

 

 

desert.fântâni

 

n-ai reușit demult să strici

din cele ce le tot ridici

la rang de osatură

n-am reușit nici eu să țiu

doar pentru mine câte știu

și-i loc de udătură..

dar uneori.. mai poposim

pe câte-un mal de cer măslin

când amintiri ne fură..

 

Sibilla

****************************************

 

mai dă-mi..

 

mai dă-mi să beau un pumn de vise

ce dacă gleznele-mi sunt ninse

de al tău dor

nu m-azvârli-n staul de stele

mai încă am acuarele

să te-nfior

mai dă-mi să beau și bea cu mine

ce dacă nu știm cât mai ține

beția zorilor

nu mai trișa, pe tin te minți

noi nu suntem verbe cuminți

parfum otrăvitor

mai dă-mi să beau cât încă vreau

nu mă opri, altfel le dau

iertărilor, picior…

sibilla

 

*******************************************

nu-s vina eu..

 

să te ferească Dumnezeu

să simți vreodată.. ce nu eu

că n-ai sa piei, n-ai să răsai

legat îmi ești și leac nu ai!

de-ai să rămâi fără de grai

cât murmur profeții să.. mai

vorbească martori nevăzuți

că nu te-ai priceput să cruți..

să te dezleg.. n-ai ce să-mi dai

n-ai vrea să pleci, nu poți să stai

că vrei să bei al toamnei rai

iar eu ți-oi da din toate-un.. pai

nu vraja-mi te-a învăluit

pesemne vreun cânt șoptit

în vis te alungam mereu

dac-ai rămas, nu-s vina eu…

Sibilla

*****************************************

 

te

te uită frunze cum tresar..

au evadat din calendar

fără bilet de voie..

de le găsești pe vreo carare

adu-le mie, la mustrare

tu stai de bunăvoie..

sibilla

 

*************************************

 

răpus..

 

 

i-au crescut dorului plete

sătul să te tot aștepte

iar eu buclele.. i-am tuns…

însă nu a fost deajuns

și-atunci foarfeca-am ascuns

profețind că vrea răspuns

( întrebarea m-a răpus.. )

sibilla

 

**************************************

 

totem..

te țiu pitit într-un poem

nu ști-va nimeni că îți tem

nedezlegarea de blestem

că-mi ești al tainei eritem

nici că te urlu-n palme, rem

și te păstrez, gonesc, rechem

în ochiul inimii, totem..

Sibilla

**************************************

 

mă tem ( ? )

mă tem să… nu greșesc cumva

stând la distanță de mirarea ta

și așteptând să-ți doară..

să viu ș-apoi să-ți oblojesc

cuminte ceru-ți fecioresc

în staul de vioară…

mă tem să… nu te-mpovărez

culoarea iar să-ți întristez

că doruri te omoară…

să viu, să stau, să mă grăbesc..

să mai aștept, să te-amăgesc

of, al luminii miez măsoară !!

mă tem că dacă mai jelesc

urâtul nu-l alung ci cresc

și cine te-nfășoară…

să viu ?! nu știu… ba poate, da

e încă loc de zbor în palma ta

colindă liniștea întâia oară..

Sibilla

**********************************

lasă-mi

 

lasă-mi încă mal ,să-mi ție

dorurilor, pălărie

și îndură-mi încă soare

versului cel cu tălpi goale,

învoiește șapte șoapte

să nu frâng lacăte, toate…

lasă-mi nopțile, necoapte

Sibilla

**************************************

 

surâs

 

pași rătăciți zburlindu-se la garduri încruntate..

păreri de rău și ciori și viscol și.. mâhniri pudrate,

cărări spre nicăieri, culori trădate rând pe rând,

din călimară evadează greu și rareori vreun gând…

Surâd.

Sibilla

***********************************************

 

” a fost odată… ”

…….

si nourii au obosit trudind

iar eu privirea mi-o întind

aceluiași, departe…

păreri de rău se risipesc alene

uitarea-n ierburi nalte somnul și-l așterne

cum șarpele, aparte…

 

în ploi de vară brațu-l înfășori

cât să mă râzi, cât să mă dori

și-apoi dispari, în noapte…

 

legenda lui ” a fost odată… ”

pare că nici nu-i întâmplată

stă scrisă-n fiecare carte…

 

sibilla

 

**************************************

veneai..

veneai din când în când, de peste drum

din întâmplare și  nicicând oricum

îmi aduceai nimicuri, eu zic, nestemate

ba pumni de zâmbet, ba câte o carte

de la o vreme, tare-mi mai lipsești

n-ai mai trecut și nu știu  unde, cine  ești

veghez și mă tot uit în ochi de lună

să nu adorm,  că cine-ți spune „ bună „…

……………………………………………………………

mi-e ca și cum chemarea-n miez  de vis

se prea devreme plâns că prea târziu aprins..

Sibilla

 

**********************************************

 

ziceri..

nopţi la rând, copaci de fier

şi-au zburlit tâmple spre Cer

au scuipat ură-n ţărână…

vai ploii ce va să vină…

ploi de pietre, ploi de sânge,

ploi ce turma n-o vor strânge,

ploi ce vor tăia-n fâşii,

ceaţa grea, inimi pustii…

fulgere urlând a foame,

tunet rădicând obloane,

…………………………………….

tresărind din şapte-n şapte

zilele cu dinti de lapte

tot un şapte, şapte poartă

ploaia binecuvântată….

Sibilla

************************************

 

„Poezia – trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos. ” – EMINESCU

 

 

 

 

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Ganduri cu parfum de poesii..., Sibilla poesii și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.