La Oraviţa, pe urmele lui Mihai Eminescu. De Ziua Culturii Române!
Festivalul Național de Literatură „Eminescu la Oravița”, ediția XXX
DECIZIA JURIULUI:
La Secțiunea I manuscrise poezie, câștigă premiul ediției XXX a Festivalului Național de Literatură „Eminescu la Oravița” și dreptul de a le fi tipărite poemele într-o carte de autor, fiecare volum însumând un tiraj de 100 de exemplare
MARIUS GABRIEL VIOREL COMAN, București,
MAGDALENA HĂRĂBOR, Provița de Sus, Prahova,
ANISIA EVELYNE MORARIU, Ploiești
(ordine alabetică)
Obțin dreptul de a le fi tipărite poemele într-un volum-antologie dedicat ediției XXX a Festivalului Național de Literatură „Eminescu la Oravița”
Cosmin BOITOȘ,Sighișoara,
Petruț CĂMUI, București,
Roxana CLOPOTARU, Târgoviște,
Nicoleta CRĂETE, Motru, Gorj,
Oana Maria DAMIAN, Constanța,
Ioan GEORGESCU, Ploieşti,
Bianca Florentina LAZA, Liebling, Timiș,
Sabina Valentina MARC, Cluj-Napoca,
Andra Elena MÎRZA, Florești, Prahova,
Alexandru Valentin PETREA, Brăila,
Loredana Mirela STÎRCU, Oravița,
Nicoleta SURDEI, Reșița,
Georgeta-Andreea VĂDUVA,Băicoi
(ordine alfabetică)
JURIUL:
Ionel BOTA, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, președintele juriului
Ion Gheorghe CHIRAN, publicist, secretar al juriului
Cristina Anișoara ZAINEA, poet, membru al juriului
Dorina ENUICĂ-TIMA, poet, prozator, membru al juriului
Cristian BISTRICEANU, poet, membru al juriului
Cristian Gabriel GHINEA, publicist, membru al juriului
Felicitari castigatorilor !!! Multumesc frumos intregului juriu, sunt pe drumul bun si aceasta ma obliga…
SECȚIUNEA i, MANUSCRISE PROZĂ
DECIZIA JURIULUI:
Numărul participanților la această ediție fiind sub cifra de 10 la secțiunea I manuscrise proză, am decis că toți cei șapte participanți, cu texte care, toate, au valențe literare originale, câștigă premiul ediției XXX a Festivalului Național de Literatură „Eminescu la Oravița” și dreptul de a le fi tipărite prozele într-o carte de autor, fiecare volum însumând un tiraj de 100 de exemplare
Claudiu Nicolae ȘIMONAȚI, Orăștie,
Raluca Tamara POP, Reghin
Cornelius DRĂGAN, Vaslui,
Corina SARCHIZAN, Târgu Jiu,
Gheorghe ȘEITAN, Roșiori, Brăila,
Gela ENEA, Bistreț, Dolj,
Adriana Gabriela ALDEA,
(ordinea în care au fost expediate textele)
trepte
nu-mi spune nimeni ce să fac..
și-atunci.. tăcerea o dezbrac
să-nceapă ploaia…
se tună flori de tei în zare
păcatul pleoapei îmi tresare
a baba-gaia…
încălecate-s cifrele pe colți de sare
că s-ar topi în vânt de soare
cum pita coaptă…
îngenunchează șapte cai pe-o șoaptă
și munții mi se fulger spadă,
mai urc o treaptă…
Sibilla
*********************************************
par-fum
sărate-s palmele odăii goale
se crapă ziua-n patru, prin cotloane
în amintirea pașilor trecând agale
și călimara-i tristă, ochi de fum…
ar soarbe-al vântului parfum
să-și oblojească tălpile de scrum
penița-i să o plângă, cine, cum… ( ? )
poeți-s răstigniți în vreun album
și în odaie nu-și mai face nimeni drum…
Sibilla
**********************************************
doare ( ? )
mă dezgolesc.. în ploaia care va veni …
nu mă vreau alta, nici pe plac cuiva, mă stii;
când stropi se frâng din cer de mandolină ,
voi fi doar eu, aceeași fără vină.. sibilină …
m-oi pierde-n calda ei blândețe, vie,
și-ai să mă cauți in ochi natâng de poesie,
ah.. mă vor curge lacrimi.. din iertare,
spre inspre tine, dinspre fiecare miez de floare …
Sibilla
***************************************************
autograful dragostei
m-ai întristat, mințind…fără folos
eu ți-am mușcat blajin buza de jos
cu fir de neuitare…
și de-o sa ardă, tu vei ști..curând
că fost-am precum roua, blând..
lașă chemare…
Sibilla
**************************************
frig
deseori.. îmi e frig …
nu m-auzi, dar te strig!
dinspre tine
se zvonește că-I bine..
și ce dacă ți-e cald
că necursele-ți ard
prăbușindu-se-n groapa cu lei
să-și mănânce nespuse-ntre ei..
alteori.. mi-e prea nalt
că în mine mai scald
flăcările-nrobirii
pe genunchii răniti ai zmintirii
și-mi e dor.. nu-ți e pace
ți-e nesomn, n-ai ce-mi face
m-ai dansa lunecandu-mă val
pe nisipuri pictate.. la mal…
Sibilla
************************************
vântul
vântul a șoptit zâmbind
la urechea dorului
și-a fugit apoi ștrengarul
să-i doineasca muntelui
din miresmele tristeții
zămislit-a flori
mă plouă
și-mi sărută dimineața
gleznele cu bobi de rouă
mângâierea vântului
ca o salamandră-n sân
uită insa sa-mi descânte
inima
de-atât suspin..
sunt doar licăr necuprins
într-al nopții tainic cor
șoapta vântului a-nvins
iar sunt zâmbet si…mi-e dor!
Sibilla
****************************************
poetul
se-nchină zâmbetul Cuvintelor, doinire,
e încă loc de fulger, nu timp de tânguire
cât Cerul are gust de maci,
din dureroase temeri.. zămisleşti copaci
şi taina lacrimilor nesupuse o prefaci
în rouă cu parfum de nemurire…
Sibilla
*******************************************
ție.mie..
ades,
îți dori singurătățile în pumni
să nu le vezi, să nu le tuni
furtuni
nu fie nimănui
chiar de nu ai cui să mai spui
ce-ți plânge
te lași strivită de doar soare
cât să răsai din nou, mirare
cum iarba
și cum carul mare
celui ce vede dincolo de zare
ce va să fie !
pe prispa zorilor, o simfonie
renaște Binele din glie
că-s iernile de gămălie
ție..
Sibilla
*****************************************
anotimpul iubirii
anotimpurile-s toate
an de an mai măcinate
cât parfum de fum..
ploi le piaptănă păcate
iar ninsoarea le desparte
într-un ochi de scrum..
flori le joacă la ruletă
pun tămâie-ntr-o șosetă
să reverse drum..
câte-o vară mai cuvântă
munților ce se avântă
să devină bucium
numai omul mai socoate:
anotimpurile-s toate
cinci, ținute-n pumn!
Sibilla
*********************************
desert.fântâni
n-ai reușit demult să strici
din cele ce le tot ridici
la rang de osatură
n-am reușit nici eu să țiu
doar pentru mine câte știu
și-i loc de udătură..
dar uneori.. mai poposim
pe câte-un mal de cer măslin
când amintiri ne fură..
Sibilla
****************************************
mai dă-mi..
mai dă-mi să beau un pumn de vise
ce dacă gleznele-mi sunt ninse
de al tău dor
nu m-azvârli-n staul de stele
mai încă am acuarele
să te-nfior
mai dă-mi să beau și bea cu mine
ce dacă nu știm cât mai ține
beția zorilor
nu mai trișa, pe tin te minți
noi nu suntem verbe cuminți
parfum otrăvitor
mai dă-mi să beau cât încă vreau
nu mă opri, altfel le dau
iertărilor, picior…
sibilla
*******************************************
nu-s vina eu..
să te ferească Dumnezeu
să simți vreodată.. ce nu eu
că n-ai sa piei, n-ai să răsai
legat îmi ești și leac nu ai!
de-ai să rămâi fără de grai
cât murmur profeții să.. mai
vorbească martori nevăzuți
că nu te-ai priceput să cruți..
să te dezleg.. n-ai ce să-mi dai
n-ai vrea să pleci, nu poți să stai
că vrei să bei al toamnei rai
iar eu ți-oi da din toate-un.. pai
nu vraja-mi te-a învăluit
pesemne vreun cânt șoptit
în vis te alungam mereu
dac-ai rămas, nu-s vina eu…
Sibilla
*****************************************
te
te uită frunze cum tresar..
au evadat din calendar
fără bilet de voie..
de le găsești pe vreo carare
adu-le mie, la mustrare
tu stai de bunăvoie..
sibilla
*************************************
răpus..
i-au crescut dorului plete
sătul să te tot aștepte
iar eu buclele.. i-am tuns…
însă nu a fost deajuns
și-atunci foarfeca-am ascuns
profețind că vrea răspuns
( întrebarea m-a răpus.. )
sibilla
**************************************
totem..
te țiu pitit într-un poem
nu ști-va nimeni că îți tem
nedezlegarea de blestem
că-mi ești al tainei eritem
nici că te urlu-n palme, rem
și te păstrez, gonesc, rechem
în ochiul inimii, totem..
Sibilla
**************************************
mă tem ( ? )
mă tem să… nu greșesc cumva
stând la distanță de mirarea ta
și așteptând să-ți doară..
să viu ș-apoi să-ți oblojesc
cuminte ceru-ți fecioresc
în staul de vioară…
mă tem să… nu te-mpovărez
culoarea iar să-ți întristez
că doruri te omoară…
să viu, să stau, să mă grăbesc..
să mai aștept, să te-amăgesc
of, al luminii miez măsoară !!
mă tem că dacă mai jelesc
urâtul nu-l alung ci cresc
și cine te-nfășoară…
să viu ?! nu știu… ba poate, da
e încă loc de zbor în palma ta
colindă liniștea întâia oară..
Sibilla
**********************************
lasă-mi
lasă-mi încă mal ,să-mi ție
dorurilor, pălărie
și îndură-mi încă soare
versului cel cu tălpi goale,
învoiește șapte șoapte
să nu frâng lacăte, toate…
lasă-mi nopțile, necoapte
Sibilla
**************************************
surâs
pași rătăciți zburlindu-se la garduri încruntate..
păreri de rău și ciori și viscol și.. mâhniri pudrate,
cărări spre nicăieri, culori trădate rând pe rând,
din călimară evadează greu și rareori vreun gând…
Surâd.
Sibilla
***********************************************
” a fost odată… ”
…….
si nourii au obosit trudind
iar eu privirea mi-o întind
aceluiași, departe…
păreri de rău se risipesc alene
uitarea-n ierburi nalte somnul și-l așterne
cum șarpele, aparte…
în ploi de vară brațu-l înfășori
cât să mă râzi, cât să mă dori
și-apoi dispari, în noapte…
legenda lui ” a fost odată… ”
pare că nici nu-i întâmplată
stă scrisă-n fiecare carte…
sibilla
**************************************
veneai..
veneai din când în când, de peste drum
din întâmplare și nicicând oricum
îmi aduceai nimicuri, eu zic, nestemate
ba pumni de zâmbet, ba câte o carte
de la o vreme, tare-mi mai lipsești
n-ai mai trecut și nu știu unde, cine ești
veghez și mă tot uit în ochi de lună
să nu adorm, că cine-ți spune „ bună „…
……………………………………………………………
mi-e ca și cum chemarea-n miez de vis
se prea devreme plâns că prea târziu aprins..
Sibilla
**********************************************
ziceri..
nopţi la rând, copaci de fier
şi-au zburlit tâmple spre Cer
au scuipat ură-n ţărână…
vai ploii ce va să vină…
ploi de pietre, ploi de sânge,
ploi ce turma n-o vor strânge,
ploi ce vor tăia-n fâşii,
ceaţa grea, inimi pustii…
fulgere urlând a foame,
tunet rădicând obloane,
…………………………………….
tresărind din şapte-n şapte
zilele cu dinti de lapte
tot un şapte, şapte poartă
ploaia binecuvântată….
Sibilla
************************************
„Poezia – trandafirul ce creşte în potir de aur, sufletul frumos. ” – EMINESCU
leo
Sibilla
