Banatule, mândră floare… ( ghidul Banatului Montan I )
” Banatulie mândră floarie, șin cie vegie, nu mai moarie… ”…
Potențialul turistic al Banatului Montan este destul de mare încât un turist să aibă ce să facă în zonă luni de zile.
Tocmai de aceea, preocuparea profesorului universitar Gheorghe Popovici – Universitatea ” Eftimie Murgu ” din Reșița – a fost să creeze un ghid care să-l cuprindă în întregime.
După 10 ani de muncă și de drumeții, a luat naștere cartea ce le cuprinde pe toate și ce surprinde până la cele mai, aparent, lipsite de importanță detalii. „Ghidul turistic al Banatului Montan” este cartea pe care oricine ar trebui să o dețină ca să cunoască toate minunățiile acestei zone.
„Am făcut acest ghid pentru a spune tinerilor, și nu numai lor, că există în Banatul nostru frumuseți care merită văzute. Acesta a fost gândul meu de multă vreme, să vorbesc despre Banat. Vreau să putem să facem un altfel de turism aici, un turism care să le ofere oamenilor natura așa cum am reușit să o păstrăm noi, produse naturale și mâncăruri gustoase și timp să descopere sau să redescopere frumusețile de la noi. Să afle că Banatul Montan se parcurge cu picioarele desculțe prin iarbă și prin apă”, a precizat profesorul universitar doctor Gheorghe Popovici.
sursa : aici
Puteti consulta cuprinsul GHIDULUI aici :http://issuu.com/banatul-montan/docs/cuprins?mode=window&pageNumber
Profesorul Ghe. Popovici s-a născut la Sichevița și e un Om al locurilor, un Om deosebit și, iată, unul din Oamenii ce vor fi lăsând în urma lor CEVA dăruit nouă, tuturor cu drag !
Un altfel de ghid turistic!
” Am scris acest ghid pentru a le spune tinerilor, si nu numai lor, că există locuri în Banatul Montan care merită să NU fie uitate și trebuie vizitate.
Am îndrăznit o prezentare a zonelor turistice ale Banatului Montan mai mult decat se obișnuieste într-un ghid turistic, incercând o interpretare a atracțiilor pe care turiștii sa le privească cu alți ochi, să le descopere! Numai intr-o excursie la pas este timp pentru a vedea frumusețile naturale si cele construite de mâna omului în Banatul Montan.
Pentru a rupe ”cercul” în care turismul din Banatul Montan este prins: ”nu sunt turiști pentru ca nu-i ofertă atrăgătoare , nu-i infrastructură si ofertă pentru că nu sunt turisti și câștig imediat ”, am propus 100 de obiective, DE O SUTA DE ORI BANAT, de la ZECE LEGENDE ŞI ADEVĂRURI DE POVESTIT pana la ZECE TRASEE TURISTICE . Tot ceea ce trebuie să faci este doar sa te informezi, să citești și să pornesti la drum. Nu e nevoie de prea mulți bani, ci doar de voință . Fiecare loc are o poveste , un mesaj si o emotie!
Sa fim mereu dispuși să ne rătăcim, cu ochii deschiși în fața necunoscutului și a întâmplării!
DE DRAGUL EXPERIENȚEI! ” – prof Ghe. Popovici
Promovam imrepuna Banatul Montan prin pagina:https://www.facebook.com/pages/Banatul-Montan-Ghidul-tau-turistic/582842571743454?ref=ts&fref=ts
Vârful Gugu (2291 m) – MUNTELE SFÂNT AL DACILOR
Pentru turiştii îndrăzneţi constituie o adevărată provocare o călătorie de o zi pe Vârful Gugu. Semn de hotar pentru cele trei provincii istorice, Banatul, Ardealul şi Oltenia, Vârful Gugu se distinge prin înălţimea sa de 2291 m, fiind cel mai înalt vârf de munte din Banat.
Citeste mai departe in ghid: http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc60varfulgugu?mode=window&pageNumber
SATUL GARANA
Gărâna este astăzi un sat turistic din Banatul Montan „cu nume” pentru iubitorii de jazz, folk şi rock. El a devenit cunoscut îndeosebi prin Festivalul Internaţional de Jazz care are loc din 1997, în fiecare vară, în luna iulie. Prin acest eveniment cultural Gărâna a ajuns de la un sat tradiţional părăsit la o staţiune turistică montană deosebit de pitorească.
Citeste mai departe in ghid: http://banatul-montan.ro/zece_trasee_turistice/k01/index.html
Drumul Fierului
Totul făcut în „piatră cioplită” cu iscusinţa minţii şi cu mâna lucrătorilor pricepuţi în tăierea calcarului, deoarece pe atunci nu se inventase încă dinamita (Nobel A. în 1866) şi nu se foloseau macaralele. Aşa s-a născut traseul „Drumul Fierului”.
Citeste mai departe in ghid: http://banatul-montan.ro/zece_trasee_turistice/k02/index.html
Reşiţa – Lupac – Secăşeni – Grădinari – Oraviţa (57 km) – cu autocarul
sau ( Reşiţa – Bocşa –Ocna de Fier – Dognecea – Secăşeni – Grădinari
– Oraviţa – cu autocarul, cât mai curând pe drum asfaltat )
Oraviţa – Anina (33,4 km) – cu trenul
Anina – Caraşova – Reşiţa (36 km) – cu autocarul
LACUL CU NUFERI DOGNECEA!
În Banatul Montan „Natura a dozat totul cu grijă.” [Birou V., 1982]. Ceea ce i se potriveşte peisajului cărăşan este cuvântul „terapie”. Lacul cu Nuferi din Dognecea oferă ocazia unei relaxări în mijlocul naturii într-un loc feeric asemenea unui „colţ de rai”.
Citeste mai departe in ghid: http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc62laculcunuferi?mode=window&pageNumber
COLECŢIA DE MINERALOGIE ESTETICĂ
„CONSTANTIN GRUESCU” – florile de mină și povestea lor
Faima celor peste 2000 de cristale din colecţia de mineralogie estetică a lui Constantin Gruescu a trecut de mult graniţele Banatului şi ale României. Este primul muzeu particular deminerale estetice din România, care merită să fie vizitat fie că sunteţi sau nu pasionaţi de minerale şi unde, dintotdeauna, intrarea a fost gratuită.
Citeste mai departe in ghid despre colectie:http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc58_colectia_constant?mode=window&pageNumber
Vizitati TARA OAMENILOR FRUMOSI!
Ţara Gugulanilor este ţara care s-a născut pe Vârful Gugu, locul unde era sactuarul lui Zamolxis, zeul dacilor. Numele de „gugulan” vine de la toponimul „gugu”, ca vârf de munte sub formă de con, aşa cum este şi „clăbăţul” oamenilor bătrâni din această zonă, ca semn distinctiv că sunt de cea mai curată origine dacică.
Citeste mai departe despre TARA GUGULANILOR in ghid: http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc56_tara_gugulanilor?mode=window&pageNumber
LEGENDA „PRINTESA GUGULANA”!
Legendele sunt „de la lume adunate şi tot la lume date”. Aşa este şi Legenda „Prinţesa Gugulană şi Mitul Dracula”. Vlad Ţepeş, supranumit Drăculea, în sensul „al lui Dracul”,este un mit care a intrat în conştiinţa întregii lumi, fiind „iconul” turismului românesc. În jurul celui mai renumit conte-vampir al lumii s-au ţesut multe legende. Una este cea legată de trecerea lui Vlad Ţepeş prin cetatea (Caran)Sebeş, în anul 1463, în drumul lui spre Visegrád, „cetatea înaltă” şi reşedinţa regală de pe Dunăre situată la nord de Buda, unde a fost închis 12 ani (1463-1475) de către Matei Corvin.
De la Castelul Corvinilor din Hunedoara, unde a fost întemniţat pentru o scurtă perioadă, în drum spre domiciliul forţat de lângă Buda, Vlad Ţepeş a poposit la Hanul dintre Mori de la (Caran)Sebeş. Aici, de la prima vedere este cucerit de frumuseţea răpitoare a nevestei proprietarul hanului, un gugulan cu stare care oferea drumeţilor produse din gospodăria lui şi făcea negoţ cu mere şi pere.
Privind chipul femeii gugulane, aceasta l-a ţintit pe Vlad Dracul cu o privire plină de un firesc dezarmant, care arăta tărie de caracter şi demnitate în comportament.
Legenda spune că Vlad Ţepeş nu s-a dat bătut şi a încercat „un târg pentru frumuseţe” cu stăpânul hanului, negociere din care s-a născut cunoscutul cântec „Gugulan cu car cu mere”, cu tâlcul versurilor: „Eu vând mere, eu vând pere,/ Dar nu vând a mea muiere.”
Potrivit legendei, în noaptea aceea, Vlad Ţepeş a rămas ţintuit în gol cu ochii mari şi holbaţi, şi-atunci figura lui de ceară a luat deodată aerul fanatic şi trist al unui conte-vampir. Chipul lui rupt şi dezvelit de omenesc era aşa şi din pricina arcadelor boltite sus şi a sprâncenelor desenate fin şi prelung. Dar în clipa cealaltă, râsul şi glasul lui de bronz batjocoritor îi punea muşchi răsuciţi ai obrazului într-o stare de vibraţie, buzele deveneau roşii şi căutau sânge proaspăt, iar dinţii albi şi ascuţiţi visau să muşte pentru o noapte din trupul frumoasei „prinţese gugulane”, răpindu-i sufletul pentru totdeauna. Înainte de a fi demon şi personaj de legendă, Vlad Ţepeş a fost om în carne şi oase care a iubit-o sălbatic pe cea mai frumoasă dintre frumoase.
Vlad Dracul a trecut ca o cometă prin istoria Banatului. A răsărit, a uimit, a înfricoşat şi a dispărut atât de repede. A fost o cometă, nu o stea căzătoare !
SUNTEM IN TARA GUGULANILOR:https://www.facebook.com/photo.php?fbid=629904770370567&set=pb.582842571743454.-2207520000.1370253886.&type=3&theater
În drum spre Ţara Almăjului, la jumătatea distanţei dintre Anina şi Bozovici, opriţi din drumeţie pentru a vă „trage sufletul” la cel mai odihnitor popas din Banat: Paralela 45, cu cascada şi izbucul Bigăr.
Citeste mai departe in ghid: http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc52_paralela45?mode=window&pageNumber
TARA ALMAJULUI:
Natura în Almăj este atât de frumoasă prin simplitate şi perfecţiune, încât nu poate fi redată uşor în cuvinte. Totul este o poiană cu flori unde vin zânele bune. În fiecare anotimp, ea îşi schimbă culorile, într-o armonie cromatică fermecătoare.
DRUMUL SPRE TARA ALMAJULUI
Reşiţa – Caraşova – Anina – intersecţie (36 km)– cu autocarul
Anina (intersecţie)–Bozovici (29 km) – cu popas la Paralela 45
Bozovici –Şopotul Nou (23 km) – cu popas la Bănia şi Lăpuşnicul Mare
Şopotul Nou – Borlovenii Noi (30 km) – cu popas la Rudăria şi Prigor
Borlovenii Noi– Iablaniţa – intersecţie (25 km) – prin Craina
Iablaniţa – Caransebeş (57 km)
Caransebeş –Reşiţa (42 km)
UN FRAGMENT DIN DESCRIERA TRASEUL SI A OBIECTIVELOR :
Dăinuirea morilor de la Rudăria până astăzi, în epoca zborului în cosmos şi a tehnologiei informaţiei, este povestea fantastică a ţăranilor almăjeni, a căror nobleţe este bunul simţ. Roata morii ne vrăjeşte prin mişcarea ei ameţitoare, pentru a pune în mişcare piatra care macină hrana pentru existenţă a almăjenilor.
CITESTE DESCRIEREA SI AFLA CUM AJUNGI : http://banatul-montan.ro/zece_trasee_turistice/k03/index.html
Citeste mai departe in ghid despre TARA ALMAJULUI:http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc57_tara_almajului?mode=window&pageNumber
Cheile Nerei
Sunt puţine locurile pe care dacă le vezi o dată nu că sunt de neuitat, ci îţi imprimă dorinţa vie de a le vedea din nou. În drumul său de la obârşie, sub Vârful Gozna al Munţilor Semenic şi până la vărsare în Dunăre (131 km), Nera dă naştere, între Şopotul Nou şi Sasca Română, celor mai lungi (22 km) şi mai frumoase chei din România: Cheile Nerei.
Citeste mai departe in ghid:
http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc37cheilenerei?mode=window&pageNumber
Oriunde veţi fi, mereu veţi simţi „chemarea Beiului” aşa cum a exclamat o tânără din grupul de turişti venit tocmai din Strasbourg: „Dacă aş putea, aici aş locui.”
Legenda „Lacului Ochiul Beiului”
Se spune că aceste locuri din Banat au fost stăpânite de un paşă hain. Acesta avea un fiu de o rară frumuseţe. Se zice că avea ochii albaştri şi expresivi încât dacă la ei te uitai, pur şi simplu te pierdeai. Tânărul obişnuia să meargă la vânătoare în aceste păduri seculare. Într-o zi, în Poiana Florii, se întâlni cu o frumoasă fată de cioban care era cu oile la păscut. De îndată ce privirile li s-au întâlnit, se îndrăgostiră pe loc unul de celălalt. Tinereţea şi inima nu ţin niciodată seama de religie ! Când paşa, tatăl beiului, a aflat că fiul său s-a îndrăgostit de o „fată de valah”, a trimis călăul să o omoare. Tânărul bei o găseşte pe fată fără suflare în locul unde acum este izvorul Beuşniţei şi s-a luptat din toate puterile cu călăul pe care în cele din urmă l-a ucis, cu preţul pierderii unui ochi. Din lacrimile ochiului pierdut s-a format lacul ce-i poartă astăzi numele. Sfâşiat de durere, beiul şi-a înfipt jungherul în inimă şi s-a aruncat în lac. Se spune că fata s-a transformat în râu – Beuşniţa, iar din lacrimile şi jertfa beiului a luat fiinţă lacul albastru şi cristalin precum ochii şi sufletul lui.
Astăzi, se spune că apele spumoase ale cascadei nu sunt decât voalul de mireasă al păstoriţei, care mereu caută să se întâlnească în nemurire cu lacrimile beiului cu credinţa ce şi-o purtau în dragoste cei doi tineri.
Citeste mai departe despre CHEILE NEREI:
https://www.facebook.com/photo.php?fbid=625426180818426&set=pb.582842571743454.-2207520000.1369852566.&type=3&theater
Arta creata de mana omului prin sculptura!
Ceea ce este inedit pentru turişti este faptul că toate sculpturile realizate rămân ale locului. Aşa s-a creat Parcul de Sculptură Monumentală de la Teiuş, construit în timp de 7 ani, între 2003 şi 2009, cu cele 33 de sculpturi din lemn de gorun sau stejar, număr care pentru bănăţeni reprezintă un simbol al creştinătăţii, fiind vârsta Mântuitorului Iisus pe pământ.
Citeste mai departe in ghid : http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc_parcul_de_sculptura?mode=window&pageNumber
Turismul rural şi agroturismul pot fi practicate mai mult în Banatul Montan prin găzduirea vizitatorilor ocazionali ai unui sat în pensiunile agroturistice sau la oameni acasă, în „soba de la drum”. Mediul rural bănăţean constituie o alternativă de vacanţă la existenţa cotidiană, vacanţă motivată de dorinţa de întoarcere la natură, la vechile tradiţii şi obiceiuri de la ţară. Turismul rural poate îmbrăca mai multe forme, cum ar fi agroturismul, care presupune şederea în gospodăria ţărănească – organizată tot mai mult ca o pensiune agroturistică, unde este posibil consumul unor produse din gospodăria gazdei şi participarea în mai mare sau mai mică măsură la anumite activităţi agricole specifice sezonului. Acum, agroturismul este practicat în localităţile: Gărâna, Brebu Nou, Văliug, Marga, Borlova, Turnu Ruieni, Dognecea, Caraşova, Dalboşeţ, Sasca Montană, Baziaş, Pojejena, Măceşti, Căuniţa-Sicheviţa, Coronini şi Berzasca.
Citeste mai departe despre NOILE FORME DE TURISM:http://banatul-montan.ro/zece_forme_de_turism/index.html
Drumul Transalpina bănăţeană – in calatorie spre Muntele Mic, printr-o metaforă, l-am putea numi „copilul Munţilor Ţarcu” având o înălţime maximă de 1806 m!
1. Caransebeş – Staţia Telescaun ( 25 km) – cu maşina
2. Staţia Telescaun – Muntele Mic ( 3,36 km) – cu telescaunul (vara şi iarna)
sau cu maşina (12,5 km) pe drumul asfaltat (numai vara)
3. Muntele Mic – Poiana Mărului (16 km) – mers pe jos
4. Poiana Mărului – Zăvoi (22 km) – cu maşina
5. Zăvoi – Oţelu Roşu (2 km) – cu maşina
6. Oţelu Roşu- Caransebeş (18 km) – cu maşina
Citeste mai departe in ghid :http://banatul-montan.ro/zt_scorilo/d07/index.html
Poiana Mărului
Dacă în toată lumea se folosesc aparate şi tratamente costisitoare pentru obţinerea ozonului, în Poiana Mărului ozonul se găseşte în mod natural. Ozonoterapia este simplă!
Odată ajunşi în Poiana Mărului (650 m altitudine), pe jos dinspre Muntele Mic sau cu maşina dinspre Oţelu Roşu, via Zăvoi (22 km), veţi simţi cum întineriţi. Turismul pentru sănătate este aici la el acasă. Tratamentul este în mod natural cu aer unic de munte, calitate dată de patru componente esenţiale: ozon, ioni negativi, puritate şi aerosoli naturali.
Citeste mai departe in ghid: http://banatul-montan.ro/zt_scorilo/d07/index.html
Ori încotro veţi porni, spre unul sau altul din locurile care vă cheamă, aruncaţi privirile spre dantelăria crestelor, spre albul înviorător al calcarului, presărat cu siluetele pinilor şi în ochi vi se vor imprima privelişti cu o notă aparte de zvelteţe şi eleganţă în imagini unice şi surprinzătoare.
VALEA CERNEI SI MUNTELE DOMOGLED
Există colţuri de natură ascunse în care peisajul şi viaţa liniştită a oamenilor păstrează aproape nealterată natura, în forma ei originală. Un asemenea colţ este încă Valea Cernei, cu îmbietorul ei fir drept ca un fascicul de lumină ce străbate abruptul calcaros, ce se desfăşoară asimetric, de-o parte şi de alta al râului Cerna.
Citeste mai de parte in ghid: http://banatul-montan.ro/zt_baile_herculane/e07/index.html
DRUMUL LUI HERCULES!
UN FRAGMENT DIN DESCRIEREA TRASEULUI:
După trecerea podului, prima privelişte cu care vă întâmpină Cerna este una enigmatică. În zare creşte uşor ondulat versantul alb al Domogledului. La poalele lui este Centrul modern al băilor termale din Parcul Vicol. Versantul opus devine şi el tot mai înclinat, pentru a se linişti apoi în Platoul Coronini, unde a fost casa babei codoaşe Corocaia din legenda voinicului.
Citeste mai departe in ghid: http://banatul-montan.ro/zece_trasee_turistice/k08/index.html
Cum orice călătorie în Banatul Montan e o mică aventură, vă propunem un traseu turistic, o croazieră pe Dunăre în care, timp de 8-10 ore, veţi trăi relaxarea totală printr-o stare de visare pe care fluviul o dăruieşte celor care vin să-l vadă cum curge liniştit „cu netezime de oglindă.
Citeste ce surprize iti pregateste croaziera in ghid :http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc48_croazierapedunare?mode=window&pageNumber
Drumul spre Cazanele Dunarii
Traseul propus este o călătorie de neuitat până la Cazanele Dunării, un adevărat monument al naturii prin sculpturile pe care Dunărea le-a creat, în truda sa de a-şi croi drum de-a curmezişul Carpaţilor.
Între Eşelniţa şi Plavişeviţa, Dunărea s-a întrecut pe sine şi a creat locul cel mai căutat ca atracţie turistică a defileului: Cazanele Dunării.
Citeste mai departe despre TRASEU IN GHID: http://banatul-montan.ro/zece_trasee_turistice/k09/index.html
Stiai ca Statuia lui Decebal de la Cazanele Dunării este cea mai înaltă statuie în stâncă din Europa (40 m) ?
Dintotdeauna, omul a căutat să facă lucruri iscusite a căror grandoare şi spectaculozitate să poată egala frumuseţea naturală a Defileului Dunării. Aşa s-a născut ideea renumitului profesor universitar şi tracolog Iosif Constantin Drăgan, născut în oraşul bănăţean Lugoj, de a se sculpta în stânca de la Cazane statuia lui Decebal, regele dacilor în perioada celor două războaie daco-romane.
Citeste mai departe in ghid:http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc43decebal?mode=window&pageNumber
Tot atât de simplă şi măreaţă se ridică, din mijlocul apei, Stânca Babacaia, în dreptul localităţii Coronini, marcând intrarea propriu-zisă în Clisura Dunării.
Astăzi, Stânca Babacaia este un „simbol” pentru turismul din Clisura Dunării nu numai prin „degetul uriaşului” din calcar cretacic ce se ridică la 7 metri deasupra apei, ci şi prin LEGENDELE SI POVESTIRILE care s-au ţesut legate de ea şi de cele două cetăţi medievale.
Citeste mai departe in ghid:http://issuu.com/banatul-montan/docs/doc48_stanca_babacaia?mode=window&pageNumber
LEGENDA STANCII BABACAIA
Pe vremea când cetatea Golubać era stăpânită de turci, iar cetatea Sf. Ladislau de către creştini, un tânăr şi chipeş creştin, comandant al cetăţii de la Coronini, s-a îndrăgostit de o frumoasă cadână sârboaică a paşei de la Golubać. Anunţat de aceasta că paşa a plecat la vânătoare, tânărul valah a trecut Dunărea şi a răpit-o pe frumoasa cadână. Întorşi cu bine la cetatea Cula de la Coronini, tânărul comandant a încins o petrecere la care au luat parte şi ostaşii din cetate. Dar în zori, când toţi erau obosiţi şi toropiţi de somn, paşa cu ai săi oameni năvălesc pe neaşteptate în cetatea rămasă fără pază şi îi ucid pe toţi soldaţii, iar necredincioasa cadână şi tânărul comandant sunt legaţi în lanţuri de stânca Babacai, în mijlocul apelor Dunării, şi lăsaţi să moară de foame şi de sete. Îndurându-se de chinul lor, Allah i-a prefăcut în stane de piatră. Cea mai mare este comandantul creştin, iar cea mai mică e frumoasa sârboaică pe care tânărul creştin o strânge la pieptul său.”
De aceea, când bate cu putere vântul Coşava, se aude ca un vaiet plânsul frumoasei fete fără noroc la braţul chipeşului băiat neprevăzător.
PRIMA STATIUNE LACUSTRA DIN ROMANIA
Pe Clisura Dunării, de la satul tradiţional bănăţean din Sicheviţa,după numai 12 km, se poate ajunge la viitorul sat bănăţean din Berzasca.Ceea ce la un moment dat este lăsat în urmă poate deveni o oportunitate unică de relansare a turismului în zonă. Prin proiectul european „Dreptul la Dunăre”, Berzasca va deveni una dintre cele mai atractive localităţi turistice din Banatul Montan. Este locul unde turiştii vor putea trăi într-un „Sat lacustru” din Golful Berzasca.
CITESTE MAI MULTE AICI: http://banatul-montan.ro/zt_clisura_dunarii/f09/index.html
Jules Verne şi satul lacustru de pe Clisura Dunării
Trăind ultima mare iubire pe pământ românesc, între 1878 şi 1886, pentru „unica sirenă”,Luiza Müller, aşa cum afirmă scriitorul Simion Săveanu în lucrarea „Pe urmele lui Jules Verne în România”, marele scriitor francez a descris „dintr-o răsuflare” frumoasa Dunăre galbenă, dintr-o perspectivă proiectată în viitor, aşa cum va fi pentru turişti şi satul lacustru de la Berzasca de pe Clisura Dunării.
Microdelta Nerei la Dunăre
BIODIVERSITATE ŞI PLĂCEREA DE A PRIVI PĂSĂRILE
Microdelta Nerei la Dunăre, odată cunoscută, va deveni una din cele mai spectaculoase destinaţii turistice din Clisura Dunării. Ea este o copie în miniatură a Deltei Dunării, atât de căutată ca Rezervaţie UNESCO a biosferei.
Este locul unde veţi descoperi plăcerea de a observa păsările (bird watching), fie cu ochiul liber, fie cu un binoclu sau un telescop. Acvifauna din Microdelta Nerei este bogată în specii de păsări rare, care de care mai încântătoare: egreta mică (egretta garzetta), stârcul pitic (ixobrychus minutus), cormoranul mic (phalocrocorax pygmeus), buhaiul de baltă (botaurus stellaris), striga (tyto alba) sau pescăruşul albastru (alcedo atthis). Nu poţi însă să te duci să faci studiul păsărilor dacă nu ştii ce specii trăiesc în zonă, cum să le deosebeşti şi care le sunt obiceiurile.
Citeste mai departe in ghid : http://banatul-montan.ro/zece_parcuri_tematice/m09/index.html
leo
Sibilla
