Love Changes Everything !
Uneori, sunt o biată metaforă albastră, ponosită, rătăcită de-un mag zăpăcit, pe podeaua Templelor Poesiei, şi, mă doare absenţa durerii … alteori, zvâcnesc precum gândul, săgeată-n nemărginirea credinţei, devin lava mocnită, încrâncenare şi ţâşnesc, şi ard, şi lupt şi ard .. mereu mă-nalţ deasupra trădării … deseori, sunt doar eu, eu călătorul, Ciuta, şi mă surprind mistuindu-mă-n fărâme de suflet picurate pe-altarul căutării …
Sibilla
Alhambra Nana Mouskouri :
Atâta albastru-n poesie …
iubesc, surâsul aripei că poate, cândva, voi iubi … poate, mâine,
şi m-oi tresare zbor din granit, aripa cealaltă de va ţâşni înspre mine,
sau, poate nicicând, ori, poate odată … nu ştiu, îmi doresc, cine ştie ..
am atâta iubire, să-nfrunt, să primesc, să ofer … şi-atâta albastru-n poesie …
Sibilla
Love Changes Everything (Nana Mouskouri) :
Gând, cât de mic poate fi acesta şi cât de mult poate să cuprindă, chiar şi-un univers întreg! ( Viorel Muha )
Citeşte-mi lacrimile, căci sunt file scrise de iubirea mea pentru tine! ( Viorel Muha )
Ascultă-mi versurile de iubire ale gândurilor, privindu-mi sclipirea ochilor! ( Viorel Muha )
Iubirea poate fi acea vioară fermecată care cântă tot ce este mai suav, numai pentru cei doi îndrăgostiţi. ( Viorel Muha )
Poarta sărutului ne-a fost dată pentru ca darul iubirii să pogoare peste inimile noastre, ca prim semn al legii divine. ( Viorel Muha )
Sunt clipe în viaţă când dăruind extrem de puţin faci să răsară pentru cineva o imensă fericire… Fii atent la clipele acelea, căci recompensa va fi cel puţin egală. Ele sunt lacrimi de fericire din gândul lui Dumnezeu, sunt clipe de lumină. ( Viorel Muha )
În viaţă să încercăm să păstrăm un pic din inocenţa copilăriei, să avem ceva din timiditatea unui adolescent, să punem un pic de naivitate, apoi să adăugăm ceva din experienţa unui adult, astfel vom fi mult mai aproape de fericire. ( Viorel Muha )
Nu lua iubirea celuilat ca un izvor nesecat. Desfă porţile inimii tale şi lasă şi izvorul tău să curgă. ( Viorel Muha )
Sunt o stâncă a iubirii, iar apele timpului nu reuşesc să erodeze tot granitul din mine. Chiar şi ajuns în ocean în minuscule fire, încă mai sunt un munte de iubire! ( Viorel Muha )
Iubirea nu se negociază, nu se cumpără, nu se vinde, nu se inventează, ci pur şi simplu ea apare şi există. Nu toţi înţeleg asta. ( Viorel Muha )
Niko,
Acum o intrebare de „proiect” de inceput de an.Pe cand un volum de versuri,creatii proprii,cu autograful tau in biblioteca personala a lui tata Borgo?Astept!
La buna vedere intr-un An Nou Fericit!Cu drag,tata Borgo 🙂
ApreciazăApreciază
@tati Borgo,
Mulţam fain de încurajare, dar, să fim serioşi, eu scriu versuri de când mă ştiu, scriu că mi-e drag, scriu ca să spun altfel, scriu şi atât … cred că sunt acele lucruri, sentimente, gânduri, pe care le exprim cu mai mare uşurinţă în poesie şi în alt fel nu aş reuşi, cam aşa. Versurile mele, încercările mele, nu au calitatea poesiei ce ar merita a fi publicată, sincer, nici nu m-a interesat vreodată aspectul acesta, recunosc.
Să vedem, tati, ” proiecte ” de început de an : sănătate să fie că tărie există cât să-mi continui luptele, să pot pătrunde perdeaua opacă cu firişoare de Lumină, să militez pentru cauzele nobile, să mă implic … Apoi, recunosc, multe ar fi, zic numai atât, : cu Dumnezeu înainte, căci, după cum bine mă ştiţi, eu refuz renunţarea, nu cunosc resemnarea, sunt şi eu un pui de daie liberă 🙂
Tati Borgo, autograf Ion Borgovan vreau eu şi nu mă las până ce nu-l obţin 🙂
La Mulţi Ani, tati drag !
Pentru tati Borgo :
respecte şi preţuire,
Sibilla
ApreciazăApreciază
Mulţumesc pentru link-urile cu muzică. Este nemaipomenită.
ApreciazăApreciază
Niko,
Multumesc si pentru autografele „youtube” sunt frumoase,dar crede-ma ca nu glumesc.Stiu ca poesia este,ganduri,exprimari,sentimente,trairi,experiente,dragoste,moarte,viata,suparare.tristete,bucurie,libertate,disperare si tot ce exprima sufletul din viata unui om.Unii isi exprima in scris poesia,precum faci tu,altii se exprima poetic dar fad,iar cei multi trec pe langa poesie,o traiesc dar nu o percep sensorial.Eu tot ce am scris,nu mult, in viata am aruncat si am facut asa cum spui tu „o traire personala” iar acum regret si constat ca nu se mai poate repara.Chiar daca ai doar doi cititori si atunci conteaza!Si acum asculta-mi sfatul;sortea-za, fiseaza ,fa un manuscris inchegat si incearca sa publici ,cat de putin si crede-ma ca-mi vei multumi.Nu acum ci peste ani,poate cand nu voi mai fi decat o amintire din cand in cand!Cu drag,tata Borgo 🙂
fa + alcatuieste-ti 😛
ApreciazăApreciază
@Geomarz,
Cu mult, mult drag, oricând, voi mai posta din cântecele dragi sufletului meu, e cum spuneţi, e de parcă ne regăsim zâmbetul, acolo, în colţişorul de rai al copilăriei 🙂
Sănătate şi numai bine, druje !
Sibilla
ApreciazăApreciază
@tati Borgo,
Promit să mă gândesc la ce aţi spus tati 🙂 Sfaturile sunt binevenite, recunosc, nu m-am gândit, de scris scriu la CIUTA, scriu şi nu mă pot opri, sunt fragmente din viaţa ei, a Ciutei călătorind prin codrii protecţiei copilului, da.
Ziveli, tati Borgo !!! 🙂
Sibilla
ApreciazăApreciază
Fantastica insemnarea! Si DA, iubirea schimba totul, ravaseste sufletul in cel mai placut mod posibil!
ApreciazăApreciază
@Mihaela,
Mulţumesc frumos 🙂
Oare sunt eu?
apusuri ce cresc în ochii mei
în cerneluri de roşu
acolo unde se deschid
zăvoare de lumină?
sunt eu acolo sus…
unde pana vulturului fulgeră zări
sau în mine şoptind
tainice colinde?
sunt trecerea timpului
atunci când…
picur încet tăceri de copil
din timpul trecut
prin mine?
când am adormit la sânul tău
dăruindu-mi vis de nebunii
oare sunt eu…
ploaie de curcubee în furtuni
când scriu în seri târzii
cuvinte cu picuri pe ferestre
gândidu-mă la tine?
sunt eu….
clipa din căuşul palmei tale
strâns întinse
aburii treceri de după furtună
eu…
clipe ce trec tăcute ce nu ştiu răspunsul?
oare sunt eu?
( Viorel Muha )
” Iubirea au cântat-o toţi, au divinizat-o, i-au acordat tot ce poate fi mai frumos din inima şi sufletul unui om, au transformat-o chiar în ură, dar nimeni nu a spus: Iubirea poate fi regretul lui Dumnezeu că nu poate fi om, ca să iubească ca om, dăruindu-ne nouă şi dulceaţa, şi amarul acesteia. ” ( Viorel Muha )
Iubim, iubim până şi ideea de iubire 🙂
Sibilla
ApreciazăApreciază
Draga Sibilla,sper sa-ti placa ce ti-am adus.
Daca iti place si ai timp,azi la ora 12 pe TVR 1 e partea a doua a concertului lui Sarah Brightam din biserica Sf.Stefan,Viena.
Sa fii iubita! 🙂
ApreciazăApreciază
Mulţumesc frumos, Gabi 🙂
Bandajaţi amintirile
dor multe gânduri uitate
pe memoria ta
când sunt adunate
multe amintiri
în ea
incomode în colţuri de minte
deranjante poate fade
poate inutile
nu vreau sa spun
ca a fost
şi acum nu mai este
de ce…
curat trebuie să faci
şi taci
adunătura te împiedică
multe din ele nu mai există
nu vreau să fii tristă
vreau să le pui undeva
sau le iau înapoi
nu vreau să fie gunoi.
( Viorel Muha )
Seară senină, prietenă dragă !
Sibilla
ApreciazăApreciază
Draga Sibilla,multumesc pentru poezie.Tare mult mi se potriveste.
O duminica minunata,
Gabi.
ApreciazăApreciază
am să te aştept
făcut-am sicriu inimii astăzi
copacul fiinţei în felii l-am rupt
durat-am culcuş căptuşit cu lacrimi
luna am stors-o de roşu-n negră plecare
am pus răsăriturile-n-asfinţit, drept lumânare
negrul pământului de ţărână în pumn l-am străns
voi cere o înviere din lumea ce sa dus
cred cândva că ai fost, doar tu
îmi amintesc că eu nu voi mai fi
şi totusi am să te aştept.
Viorel Muha
ApreciazăApreciază
@Viorel Muha,
Mulţumesc pentru onoarea de-a vizita Sfinxul !
Să ai parte de Lumină, bucurii, zâmbete, împliniri, un suflet ales ca al tău, merită !!!
Poate-am să vin cândva …
fărâma de viu, se smulge din toate,
zadarnic speram hodina în moarte,
aripa-mi tresare cu gust de cireşi,
doinind înspre tine firavi paşi-mi şterşi ..
mă urlă tăceri şi-mi plânge o gleznă,
dar, ştiu că-ntr-o zi, găsi-v-oi prin beznă,
cărarea spre mine şi poate-nspre tine,
zâmbindu-ne-a cald, ne-m frânge-n Treime..
Sibilla
ApreciazăApreciază