LESCOVITA- LEAGANUL COPILARIEI MELE …

LESCOVITA-LEAGANUL COPILARIEI MELE …

a478fa4f118a22

Ma striga amintirile copilariei mele , ma cer, ma vor … si da, am decis sa merg la intalnire, sunt datoare copilului vesel , mi-e dor, atat de dor, de toate mi-e dor … Tamo daleko, un mic satuc in sud-vestul tarii, la granita cu Srbija, la poalele Muntilor Locvei, e leaganul copilariei mele si, inca in suflet, coltisorul meu de rai, e oaza mea de liniste, e basmul unde am suras a zbor, e povestea in care am fost eroina atator intamplari, locul unde am facut primii pasi, unde am invatat sa innot, unde m-a crescut majka mea draga, muma Darinka …

Lescovita, leaganul copilariei mele :

Prima referire documentara la comuna Naidas se face în 1699, existand insa dovezi de existenta a localitatilor anterioare acestui an (1378 Naidas, 1371 Lescovita).

– ca asezare geografica, satul Lescovita apartinator comunei Naidas ( punct de frontiera la granita cu Serbia ) , se afla in partea de S-V a judetului Caras-Severin, DN57, la 75 km de localitatea Resita si 25 de km de localitatile Oravita si Moldova Noua. Vatra satului Lescovita, cunoscut si sub denumirea de Leskovica este asezata la poalele Muntilor Locvei, Dealurile Oravitei-Cheile Nerei, strajuit de Dealul Piatra Alba, si, marginit de raul Nera .

– in satul Lescovita exista doua biserici : Biserica Ortodoxa Sarba , slujbele religioase desfasurandu-se in limba sarba dar si in limba romana, sarbatorile religioase sunt respectate de catre localnici, atat cele insemnate in Calendarul Crestin Ortodox Roman, cat si cele din Calendarul Iulian, de rit ortodox vechi ; Biserica Crestina Baptista ;

– in satul Lescovita, convietuiesc pasnic romani si sarbi, care, au inchegat familii mixte ;

– se vorbeste atat limba sarba cat si limba romana ;

– ruga, nedeia satului Lescovita se sarbatoreste in data de 2 august, Sfantul Ilie dupa calendarul Iulian, insa, sarbatoarea se intinde pe parcursul a trei zile, dupa traditie, gostii ( musafirii ) din orasele si satele invecinate ( Belobresca, Pojejena, Radimna, Socol, Zlatita, Moldova Noua, Moldova Veche, Susca, Divici, Oravita, Resita, etc ) onorand invitatia rudelor sau a prietenilor de a petrece la Nigeia din Lescovita ;

Una din melodiile indragite de mama, mi-o canta mereu … :

Neda Ukraden u emisiji „Obraz uz obraz” (’70-te)! :

Undeva, in Lescovita, un salas parasit, uitat de lume … nu si de copiii care am fost si nu am incetat a fi … :

Daca tata nu s-ar fi opus, m-as fi numit Jasmina, asa ar fi dorit mama si majka Darinka … Jasmina, ramane numele sufletului meu … :

Keba – Jasmina :

Reka Nera-Raul Nera, in mangaierea noptii … :

Raul Nera care strabate comuna si o imparte aproximativ in doua parti egale, intravilanul satelor aflandu-se pe malul stang al raului, in zona ne-inundabila a acestuia, izvoraste din Muntii Semenic si se alimenteaza, pe raza comunei, cu paraiele: Susara, Micosul, Zbag, Bighei, Nadasel, Calugara si Valea Mare, care in timpul ploilor au un debit insemnat de apa; astfel raul Nera in luna aprilie 2005 a atins un debit record de 1.140 mc/s.

Doua dive, Kralice ale muzicii srpska, mi-au bucurat copilaria si continua sa-mi rasara zambetul … Lepa Brena si Lepa Lukic :

Grand Duel- Lepa Lukic si Lepa Brena :

Scoala cu clasele I-IV din Lescovita :

– corpul vechi al scolii a fost construit in anul 1890 ;

– corpul nou al scolii a fost construit in anul 1959, ultima restaurare in anul 1993 ;

– in aceiasi cladire functioneaza si Gradinita cu Program Normal Lescovita ;

Vestigii- descoperiri arheologice :

– in punctul numit ” Salistea Mare ” , la NE de vatra actuala a satului, pe malul drept al raului Nera, s-au descoperit fragmente ceramice preistorice si ceramica medievala ( sec. XIV-XV d Chr. ) ;

Credinte , datini si obiceiuri pastrate inca in Lescovita :

Dintre datinile si obiceiurile romanesti ce insotesc momentele de capetenie din viata omului, nasterea, nunta si inmormantarea au constituit si continua sa aiba o insemnatate deosebita in aceste locuri. In perioada de sarcina, in contextul vietii traditionale, femeia este supusa la o serie de interdictii, in credinta ca astfel nu se va putea pricinui vreun rau noului nascut; astfel cand se duce la mort sa-si lege la mana o ata rosie, sa nu dea cu piciorul nici in caine nici in pisica, pentru a nu naste copilul paros, sa ocoleasca oamenii rai si urati pentru ca sa nu fie copilul ca ei s.a. Imediat dupa nastere copilul este scaldat in apa calduta iar in scaldatoare se pun flori, un ban de argint si o oglinda si apoi se zice: „Cum nu poate lumea fara oglinda asa sa nu poata fara baiatul meu, cum e floarea de frumoasa si draga asa sa fie baiatul meu, cum nu poate lumea fara bani asa sa nu poata fara baiatul meu. Unul din momentele de capetenie din viata omului este Casatoria. Nunta taraneasca a fost si ramane o adevarata sarbatoare. in obiceiurile traditionale de nunta, incheierea casatoriei era si este privita ca un nivel care necesita obligatoriu in primul rand consimtamantul parintilor. „Gevarul” are importantul rol de a dirija intreaga suita a nuntasilor. Nasii se bucura de o cinste deosebita deoarece ei sunt socotiti drept parinti spirituali ai tinerilor casatoriti. La ceremonialul funerar participa, de obicei un numar mare de oameni, care prin prezenta sa este alaturi si ia parte la durerea familiei indoliate. In timpul celor trei zile cat dureaza de la deces si pana la inmormantare, acesta este plans de catre rude, prieteni si cunoscuti. Se pastreaza obiceiul de a se merge la priveghi. Dupa oficierea slujbei religioase, sicriul este dus spre cimitir fiind transportat cu carul, sau cu ajutorul rudelor cele mai apropiate. Dupa inmormantare, rudele defunctului invita pe cei prezenti sa mearga la masa, adica la pomana. Maine-zi se face „pranzisorul” la care participa numai persoanele invitate special: rudele foarte apropiate si persoanele care au avut un deces recent in familie (ultimele trei decese). Craciunul este sarbatorit in data de 7 ianuarie iar Anul Nou in data de 14 ianuarie, insa, dat fiind faptul ca majoritatea familiilor sunt mixte, se sarbatoresc de doua ori Craciunul si de doua ori Anul Nou, in multe din gospodariile localnicilor. Alte obiceiuri si datini pastrate si care inca se mai practica sunt : masuratul oilor, cumasitul, petitul,praznicul fiecarei gospodarii ( din batrani, din vremuri indepartate, fiecare casa are un Sfant ocrotitor, sarbatorit cum se cuvine, dupa insemnele calendarului ), zestrea prezentata in fata tuturor localnicilor, inainte de casatorie, strigarea darului de nunta, etc. Expresii si cuvinte des intalnite in comunicare, folosite curent de catre localnici : vadra=galeata; sole=cana; bunari=fantana; clupe=banca; suviata in ciptie=placinta sarbeasca la tava; scoverzi=clatite; credent=dulap=cufar; polita=etajera; tanira=cinier=farfurie; ceika=teta=matusa; uika=cica=unchi; deda=bunic; majika=muma=bunica; golumb=porumbel; pitlijienie=rosii; scartaveti=castraveti; nigieie=nedee=ruga; majstore=mestere; piparca=ardei; bata=nana=cineva, un baiat/barbat mai mare ca varsta; checa=fata/femeie, mai mare ca varsta, uina = matusa; pasnie=tenesi; tupieli=pantofi; sucna=sucnita=fusta; caput=haina, sacou; reka=rau; Gospodi pomiljui, Slava Tebe=Doamne miluieste, Slava Tie; Oce Nas=Tatal Nostru; avlije-curte; gost=musafir; soba noua=camera de oaspeti, sa dai rana la oara=sa hranesti animalele, a se ogoi=a se potoli; nestrecio=mangubo=neastamparata; bidarnic=rau=neascultator; etc. Prenume des intalnite : Toma, Milena, Iva, Bojana, Ilia, Zora, Darinka, Marcu/Marco, Jasmina, Jadranka, Zoran, Nenad, Ozdran, Bijliana, Desanca, Jivota, Bojidar, Nada, Dragan, Dragana, Verita, Sima, Mladen, Mladenca, Sanela, Leposava, Lepoica, Ivanco, Jiva, Jivoin, Zlatko, Jaklina, Iota, Ivita, Jivita, Miodrag, Miomir, Vesna, Veselina, Toza, Vasa, Zvonimir, Milita, Draghita, Miriana, Ljiubinca, Ljuba, Dara, Dusan, etc. SIBILLA POESIS