din roadele cuvintelor..

Info Cultural și Revista română pentru literatură și artă au organizat recent prima ediție a concursului național de creație „Călanul Cultural”

În luna octombrie 2022, au fost desemnați câștigătorii !

Ținând cont de numărul ridicat de participanți la secțiunile poezie și proză (542) și de calitatea multora dintre creații, s-a decis acordarea a câte 10 premii la aceste două secțiuni. Au mai fost acordate premii speciale din partea organizatorului principal, site-ul de știri și informații culturale Info Cultural. Creațiile vor fi publicate și în Revista română pentru literatură și artă. Premiile poartă numele unor personalități culturale care s-au născut sau au trăit în Unitatea Administrativ Teritorială Călan, județul Hunedoara. Antologiile realizate în urma concursului vor urma să fie tehnoredactate și tipărite în perioada imediat următoare.

Citește mai mult: Concursul național de creație „Călanul Cultural”, prima ediție, și-a desemnat câștigătorii https://infocultural.eu/?p=17250

Premiile Concursului național de creație Călanul Cultural 2022

Mărturisiri – sibilla(Nicoleta Surdei)

în mine ard poeme-ngenuncheate,

nu mă mai tem de flacără deloc,

din scrumul amintirii deocheate,

nu-mi voi clădi castel și nici alt joc..

într-un târziu, pesemne, vine ploaia,

să-mi biciuiască goliciunea, la soroc,

cuvintele se-ascund de baba-gaia,

și-n temnița tăcerii se răscoc..

Tu, Doamne, slobozește doar iertarea,

îndură-mi răbufnirile sentințe,

dar nu lăsa să-și risipească sarea,

vândutele la iarmaroc și nevoințe..

*************************************************************

iubirile ce m-au trăit.. – sibilla(Nicoleta Surdei)

mă rupe gândul alungirii,

spre țărmul nemărturisirii,

cât poartă dorul și mă teme,

jelanie-i că nu e vreme,

de ploaia răsucirii..

cine să-mpace cât nu doare..

cui fie-i vântul șezătoare,

îmi tăinuiască și asculte,

povești cu pleoape necusute,

doar ape curgătoare..

păstrat-am dintre întâmplări,

pe cele ce mi-au fost cărări

și neuitării am sortit,

iubirile ce m-au trăit,

nu măsurări..

*************************************************************

haos – sibilla(Nicoleta Surdei)

fost-au dezlegari deajunse,

demoni si ingeri smintiti,

alungari si nepatrunse,

de luceferi rastigniti..

astazi par sa ne desparta,

nerostiri si negandite,

jocuri de lumini si umbre,

rataciri.. pe ocolite..

valmasag de anotimpuri

netraite-n amanari,

rasucite-ntr-o ureche,

au luat urma altor zari..

ploile isi beau povestea,

dintr-o oaza de minciuna,

cui folos mai fie ieslea(?)..

omul.. a calcat pe luna..

******************************************************

Așteptare.. – sibilla(Nicoleta Surdei)

noaptea-și întinde pletele lungi,

scrie poeme fără cărare,

se tot zvonește că n-ai s-ajungi,

grea-i așteptarea și n-am scăpare..

nu pot fugii, încotro s-apuc..

luna se joacă de-a baba-oarba,

dar un luceafăr deasupra de nuc,

își primenește mustața și barba,

cui rost să-i fie, ce vrea culege,

cum mă mai tace neghiob vârcolac,

pleoapa fântânii nu-l vrea alege,

și îl alungă, umbră pe lac..

noaptea-și întinde pletele lungi,

mi-e teamă somnul să nu mă fure,

că dacă totuși vrei să ajungi,

să-ți cânt potecă, să mi te-ndure..

***********************************************************

Răscruce.. – sibilla(Nicoleta Surdei)

nu-i necoaptă, nici înfrântă,

vreo povară ori furtună,

dar nu mă mai înspăimântă,

ce s-a fost să-mi fie-arvună..

n-am scos doruri la mezat,

focului nu-i dai dobândă,

pietrelor n-am acuzat,

că nu m-au ținut flămândă,

nu-i înfrântă, nici necoaptă,

gura lumii precum moara,

vinovați nu-s cei ce-așteaptă,

să li se usuce sfoara..

mi-a rămas datoare ploaia,

îngerilor îndrăzneala,

și de voi întoarce foaia,

isprăvită-i hârjoneala,

nu-i necoaptă, nici înfrântă,

plămădirea la răscruce,

codrul nu se ia la trântă

cu lumina, o seduce..

*********************************************************

Aduceri aminte – sibilla(Nicoleta Surdei)

mi-aduc aminte, n-am uitat,

din cele ce-am ades iernat,

mă luminează dor..

se-nmoaie urletul, fuior,

cu viața nu mă mai măsor,

stăm la taclale, pe pridvor..

mi-aduc aminte, n-am uitat,

sunt grâul după secerat

și hrană doinelor..

************************************************************

regrete – sibilla(Nicoleta Surdei)

această pădure nu e oarecare..

împacă povestea cu pașii certați,

înfulecă lacom un semn de-ntrebare,

ispitelor strigă: destul! hai.. plecați!

n-au fost deajunse timide-ndoieli,

cum nici prea destule atâtea tăcute,

apusuri setoase mai beau răscroieli,

frunzișu-i ascunde mirări prefăcute..

pădurea aceasta nu e cea de ieri..

își poartă copacii în râuri vândute,

iertate-s păcate sărmanelor veri,

la fel și iubiri niciodată născute..

*****************************************************

Ană, Ană.. – sibilla(Nicoleta Surdei)

n-ai mai trecut pe-acasă, Ană..

odihnă nimănui n-ai fi,

te poartă vântul pe sprânceană,

și mi te urlă doru-n vii..

în ziduri, loc n-ai mai avut,

e-atâta grabă-n stricăciune,

iar aripile ți-au crescut,

din sarea zilelor tăciune..

n-ai mai trecut pe-acasă, Ană..

poeților le-ai răsturnat,

și călimara pe icoană,

că nu te-au deajuns iernat..

se varsă zorile.. de-a valma,

dar cin să le măsoare jocul..

când Dumnezeu ridică palma,

te cheamă, Ană, polobocul..

***********************************************************

dă, Doamne.. – sibilla(Nicoleta Surdei)

prin iarbă, freamăt de-amintiri..

de dincolo de cețuri tămâioase,

arar, spre nicăieri smintiri,

mai niciodată cărăruilor foloase..

înstrăinările-s de-acum porunci,

și grijile fațade iluzorii,

cui îi mai pasă încotro apuci,

când întunericul mănâncă zorii..

a fost odată.. ce frumos se-aude..

dar cine să mai caute calendarul,

din carnea tainelor nădejdii crude,

mai mușcă uneori amnarul?

prin iarbă, freamăt de-amintiri,

cât licăr de-adevăr răzbate ceața..

dă, Doamne, lumii strâmbe opintiri,

să-și plângă-nfricoșările, nu viața..

***************************************************

În brațele Tatălui – sibilla(Nicoleta Surdei)

„-De ce m-aș vindeca de neiubire,

păcatele-mi să le căiască.. cine,

iertările nu hărăzesc rodire,

că-s morile de vânt mult prea puține..

De ce n-aș stăvili necunoscute,

și umbre nu le-aș crede pe cuvânt,

când amintirilor demult păscute,

nu le-au priit nici ape, nici descânt..”

„-Ca să înveți desculțelor, zidire”,

răspunse Domnul milei, zâmbitor..

„abia apoi poverile-ți dau știre,

cât te-am iubit de mult și nu ți-a fost ușor..”

“oricât de slab ai fost, acum ești tare,

pe dinafară trupu-ți răni și plâns..

pe dinlăuntru Mi-ai făcut loc mare,

nu mai ești singur, Eu te țin în brațe strâns..”

******************************************************

„Principiul este să fii în competiție cu tine însuți. Este despre a a fi mai bun astăzi decât erai ieri.” – „Viitorul aparține celor care cred în frumusețea visurilor lor.”

Arhiva Revista română pentru literatură și artă

Revista română pentru literatură și artă este o publicație culturală care încurajează și promovează literatura de calitate, arta și cercetarea. Apare de patru ori pe an.

Director fondator: Daniel Lăcătuș; Redactori: Prof. dr. Lidia Vianu, Lect. univ. dr. Monica Manolachi, Prof., Violeta Deminescu-Jurca, Emilia Poenaru Moldovan, Simion Cozmescu; Colaborator permanent: Prof. Ladislau Daradici
Contact: revista@infocultural.eu

Recomandari: Revista Algoritm literar