regăsire..

„Unde să fugi, dacă nu în adâncul fiinţei tale? Unde să te închizi dacă nu în cămările sufletului? Şi aici s-a întâmplat minunea: Omul căutându-se pe sine, s-a întâlnit cu Dumnezeu.”

în vara regăsirilor târzii,

prea obosiți de multe-ne-ntâmplate,

din nouri oare câți vor mai urzi,

s-astâmpere amărăciunile uitate

devreme-i dinadins răscoală,

că-s mâinile-ncleștate a curând..

și plânsul mieilor ne-a tras pe sfoară,

 mirării să nu spunem până când

pe umeri anotimpurile-mi porți,

cu-atâta gingășie și-ndrăzneală,

păzește-mi și desculțele de hoți,

să nu-mi rănească visele de ceară..

ieri timpul ne-a trăit.. spre azi,

și mâine ne trăiește spre hai-hui,

nici tainele nu-s rostuite să le cazi,

cum nici din nenăscute, nimănui

în vara regăsirilor târzii,

ne alungăm din nesupuse-n parte,

de parcă nu ne suntem și de-am fi,

iar le răstălmăcim pe toate..

sibilla

“Omul se regăseşte pe sine dacă s-a pierdut prin alţii.”

“Când omul se regăseşte pe sine între cer şi pământ, să nu ceară nimic în plus decât lumina credinţei.”

#########