un vraci al bolilor de stele..

75291697_1203856073158080_614676950396436480_n

„Suntem mai sinceri în teatru decât în viaţă!”
“Cel mai sincer adevăr înfloreşte doar drept urmare a celei mai sincere iubiri.”

 

din sânii toamnei picură ades, tăceri
se-ascund singurătățile de întrebări,
că soarele-i viclean de-acum..
din miezul doinelor răzbate vînticel
se chinuie să-i coase dorului un peticel
și cine știe cine.. s-o porni la drum..
sibilla

 

„Sinceritatea în artă e o însuşire supremă. În ultima analiză, ea mi se pare chiar condiţia unică a poeziei lirice… Nu oricine însă poate fi sincer în versuri.”

 

71829151_1189514574592230_2115064225532477440_n

“Cei mai puternici doi luptători sunt răbdarea şi timpul.”

 

e-aproape iarnă și tu vrei
din ochii toamnei să mai bei
ce nu s-a vrut cu vină
n-ai înțeles că nu-i sortit
s-arunci năvod pe nedospit
nici rost de naftalină
prin anotimpuri mai petreci
și poate, cine știe, zeci..
că vis ți-e rădăcină
e frig de-atâtea necuvinte
că nimeni nu mai ia aminte
să caute tâlcului.. tulpină
sibilla

 

72607741_1202777383265949_1923781199805808640_n

 

“După cum aurul cel galben se cunoaşte în foc, tot aşa credinţa trebuie văzută în vremuri grele.”

 

plâng gutuile-n fereastră
zilele ce le-au trădat
și-n oglinda ieri sihastră
din păcate-au lepădat

cine să-și mai amintească
ploi povești cândva erau
și la nunta țărănească
descântau ce nu-și vorbeau

vântul pare să postească
nu-i e foame, nici i-e sete
molcom vrea să răspândească
tainele de prin versete..
sibilla

 

 

„Nu ma las in voia dragostei decat cu buna stiinta, adica atunci cand nu exista nici o primejdie de a se implini.” – Henri Frederic Amiel

 

se-aude toamna hohotind
cu șaua vântului glumind
a tine


că palmele-i ades cuprind
poeme ce se vor oprind
în mine


și ochii ploilor se-aprind
când nouri profețesc tușind
de bine


ninsoarea dorului buimac
s-așterne pe pământ caimac
fără rușine
sibilla

 

„Nu punem la incercare ceea ce iubim.” – Henry Millon de Montherlant

 

 

„Nu e vorba că ne temem de schimbare sau suntem foarte ataşaţi de vechile obiceiuri, ci ne temem de ceea ce este între… E ca şi cum ai pluti între trapeze. Nu ai de ce să te ţii.”

mai ieri, visai să nu adoarmă
surâsul ochilor de toamnă
dar te-ai pierdut adânc în ei
sătul că n-aveai ce să bei
și-acum.. îți este teamă….
sibilla

 

 

„Poate că timpul vindecă rănile, dar este un cosmetician mizerabil.” – Mark Twain

 

nu doare nepăsarea
cum rana cea sfințită
primindu-și îndurarea
deși e.. neiubită
sibilla

 

”Nu, Timpul nu vindecă rănile, nu. Speranţa. Ea vindecă. Speranţa este mai puternică decât Timpul. Speranţa poate opri Timpul în loc chiar. Timpul nu are aceeaşi putere asupra Speranţei. Timpul nu o poate opri. Nu i se poate opune. Întotdeauna, există o speranţă pentru ceva. Altceva. Altcineva.” ( Doina Postolachi în Maeştri din cotidian )

 

72270192_1200187873524900_2758029222109773824_n

 

„Această viaţă este o bătălie continuă şi filozofia este singurul bandaj care poate fi pus pe rănile căpătate din toate părţile: nu vindecă, dar ameliorează, iar aceasta înseamnă mult.”

 

peste toate durerile lumii
iată, înmuguresc tăciunii..
###


de rugăciunile vor naște ploi
să sfarme lacătele-n noi
ca să răsară nuferi, mai apoi
vor adormi mâniile-n trifoi
că nu mai mint tăcerile, șuvoi.
sibilla

 

71740491_1197232173820470_2179031385379962880_n

 

„Imposibilul poate fi întotdeuna rupt în două posibilități.”

 

 

beția de culoare, de vânturi stând la sfat
a-nmiresmat pământul, doar soarele-i gripat
nerostuite toamne nu le mai iau în seamă
și nu îmi e rușine că încă dor mai cheamă..

 

potecă de s-ar face, spre crestele tăcute
le-oi îngâna surâsul cu lacrimi prefăcute
că nu-mi mai este teamă de toanele deșarte
și înălțimi abrupte le-oi răstigni.. în parte..

 

și dacă ploi se-ndeamnă să mi te scoată-n drum
îți lasă nemirarea să se prefacă-n scrum
de vei rămâne mie, cum sarea din poveste
vor ști poeți-n dodii, că ba n-a fost, ba este..
sibilla

 

„Între căutătorii de comori există o zicală : Dacă vei căuta un anumit lucru, numai pe acela îl vei putea vreodată găsi.”

 

 

Curajul frunzelor arămii ce-și urmează inima îmbrățișând pământul, dă ploilor puterea să spele trunchii amăgirilor..

 

sunt toamnele prea apăsate
că herghelii de ploi mă ceartă
adorm arar, pe apucate
și-oglinda liniștii e spartă

în gura văii răgușite
printre mesteceni stau la pândă
și pietrele de nevorbite
și flacăra mereu flămândă

din ruginiul decolteu
mai evadează câte-o șoaptă
depune mărturie că doar eu
pot da răspuns chemării ce n-așteaptă

că n-am răgaz, nici îndurare
prin viață nu trec fluierând
mi-s gleznele ades mirare
la soarta lumii mele fremâtând
sibilla

„La întrebările importante ale vieţii trebuie să îţi răspunzi singur…”

 

70863450_1180924978784523_2536392730494369792_n

tăceri profetice dezmiardă
destinul firului de iarbă
și-nmuguresc poeții

nici teatrul nu mai e ce-a fost
cad măștile, că nu au rost
au dispărut pereții

de suntem privitori și-atât
pesemne verbele-au înfrânt
îngenunchind drumeții..
sibilla

„În teatru există momente când atât poetul, cât şi compozitorul, trebuie să aibă suficient tact pentru a şti să scrie altceva decât versuri şi muzică.”

 

70523527_1180500472160307_7405587988509360128_n

de prea mult timp nu ne vorbim
și-aceleași pagini răsfoim
făr să ghicim răspunsuri

această toamnă ne-a înfrânt
că nerostitele, pe rând
au născut neajunsuri

din ploi nesincere-am cules
un pumn de toane ce au șters
atâtea din recursuri

nu ne vom căuta curând
nu prea devreme, până când
ne vor învinge versuri..
sibilla
„Să plângi dacă versurile mele te-au putut face să râzi. Să râzi dacă ele te-au făcut să plângi.”

 

70585792_1179447992265555_6245508912313794560_n

„Tăcerea este mai melodioasă decât orice cântec.”
de dor.. un gand caprui s-ar hodini/ pe-al tau pervaz al inimii..

 

n-am să-ți mai povestesc nimic
mi-e teamă doru-ți că-l zdrumic
și.. ce-mi rămâne mie (?)
m-ascund în pântecul tăcerii
să mi te vii din ochiul mierii
și să mă vindec, ție!
sibilla

 

„E bine ca timpul care se scurge să nu ne macine şi să ne piardă asemenea unui grăunte de nisip, ci să ne împlineasacă. E bine ca timpul să fie o construcţie.”-Antoine de Saint-Exupery în Citadela

 

 

„Poezia este până la urmă o expediţie pe urmele adevărului.” – Franz Kafka

n- am să mai ofer iertări
desfrânatelor poveri
ce m-au aplecat

am pus lacăt, n-am plecat
prea destul am amânat
trocul înfrânat


și-n modesta mea chilie
n-a pătrunde herghelie
eu nu sunt vânat!


descuia-voi ușa, vieții
că am blestemat scaieții
să piară-n păcat


frângă-se lacătu-n ciudă
să nu ție cont de trudă
când ne-am împăcat..
sibilla


„Trebuie să mori de câteva ori înainte să trăieşti cu adevărat.” – Charles Bukowski

73541641_1203880116489009_7912433999618768896_n

 

„Trestie, trestie, pe cine ascunzi… ” ( N Labis )

niciodată n-am s-adun
din a toamnelor parfum
că nu-s ploi să mai îmbrace
păpădiile sărace


de-am să fur vreun răsărit
și l-oi scoate la pețit
nu-s tămâie, asfințit
poate lamă de cuțit!


nu-mi lăsa, Doamne, pe mână
din ce vântul nu îngână
că de-mi dai.. eu cine știe
cui voi fi fiind hârtie..


și de încă îmi mai doare
tăcerea asurzitoare
nu sunt șoim, nici ursitoare
numa trestie și sare..
sibilla

„Se mai întâmplă să ne îndrăgostim de un fenomen al naturii. Byron a mângâiat un fulger, Li Po a îmbrăţişat oglindirea lunii în apă, Shelley a adormit printre valuri, iar Empedocle s-a îmbătat cu lavă.”

 

72666281_1204864143057273_8427019597630144512_n

„Nu ar trebui să fim lacomi după fericire, ci doar după mai puţină tristeţe.” – Charles Bukowski
„Am fost creaţi pentru a realiza lucruri frumoase şi a supravieţui celor urâte.”

 

poate nu m-am priceput
glasul toamnei să-l ascult..
gândurile-i de hoinar
cu surâs de chihlimbar
n-au vreun legământ..

nu m-ar crede pe cuvânt
chipul lebedei, răsfrânt
în oglinzile-ntristate
ale apelor crestate
de parfum de dor..

cin să-mi vină-n ajutor..
trestia cârnă-i privitor
și de-mi lasă încă loc
să nu hodinesc deloc
știe ce îmi doare..
de nu zac în nemirare
nici nu voi să am scăpare
doar n-o fi mare scofală
să trișeze vreo vocală
sânii cei flâmânzi ai sorții..

sibilla

“Fii suficient de curajos pentru a trăi creativ. Originalitatea este locul unde altcineva nu a mai fost. Trebuie să părăseşti oraşul confortului tău şi să mergi în sălbăticia intuiţiei tale.”

„Nu ne înspăimântă decât ceea ce mintea nu poate înţelege.” – Anton Cehov

„Niciun psiholog să nu pretindă că înţelege ceea ce nu înţelege. Numai proştii şi şarlatanii ştiu tot şi nu înţeleg nimic.” – Cehov

 

mi-a lăsat toamna-n fereastră
ieri, o frunză de mesteacăn
și deși părea sihastră
cățărată pe un cearcăn
i-am zâmbit

 

de-am adăpostit-o-n palme
că și-așa-mi era prea frig
din descântecele-i calme
nu m-aleg cu vreun câștig
anii nu m-au ocolit

cât să-i fie toamnei milă
și de ce i-ar fi, ajunse-s
și iertarea-i prea umilă
cum tăcerile deajunse-s
că furtuni m-au oțelit
sibilla

 

70880740_1175494062660948_9142404533161295872_n

„Strămoşii mei nu erau analfabeţi. Citeau în stele.” – Vasile Ghica din În ghearele râsului..

 

atâtea toamne-am petrecut..
nu le mai număr, că-s demult
și eu o toană precum ele,
un vraci al bolilor de stele
și n-o ascund..
sibilla

 

“Cel mai uimitor sentiment din câte cunosc e dorul. Omul are impresia că este total absorbit de realitatea înconjurătoare, acomodat cu mediul, preocupat de noile lui probleme. Şi deodată o străfulgerare orbitoare: chipul cuiva, ochii cuiva, ochii şi gura cuiva. Le simţi cu un realism zguduitor şi îţi dai seama că tot ce te înconjoară este lipsit de importanţă, indiferent, ba chiar dizgraţios. Dizgraţios tocmai de aceea că ne îndepărtează de acele mâini, de acea gură. Cunoşti dumneata durerea de inimă, durerea aceea fizică ce ne sfâşie pieptul, scurt şi violent?…” – Tadeusz Dolega-Mostowicz în Vraciul.

70115774_1174688276074860_6240906717417177088_n

“Oricât ar fi de slab, omul este dator să reziste. Oricât te-ai duce la fund şi crezi că ai ajuns la capătul rezistenţei, că eşti pierdut, distrus, te agăţi întotdeauna de-un gând, de-o nădejde, de-un fir de păr şi te salţi deasupra.” – Alecu Ivan Ghilia în Îngeri biciuiţi

 

n-au mai rămas pitite-n calendar
prea multele trăite în zadar
i-aproape toamnă și-i deloc pustie
aleea sfinților zgoniți din poesie

 

își plimbă sub castani trufași, tristeți
și nu se-mpiedică în politeți
când feste le mai joacă vreo culoare
se-ntreabă; „pentru cine doare?”

 

dar.. ar mai fi din netrăite, încă
deajuns cât gura cerului, adâncă
să-ngăduie popas de izbăvire
celor ce-și amintesc de nemurire..
sibilla

 

“Speranţa, adică o licărire, o umbră de nădejde, nu-l părăseşte pe om nici după ce i s-a întâmplat nenorocirea cea mai potrivnică acestei speranţe şi cea mai decisivă.”

 

„Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată.” – Sfântul Apostol Pavel

 

69953173_1174039546139733_4284809530841235456_n

 

„Te trezești într-o bună dimineață. Spui: Nu era decât un basm… Zâmbești de tine însuți. Dar în fond, nu prea zâmbești. Știi bine că basmele sunt singurul adevăr al vieții” – Antoine de Saint-Exupéry

“Gândurile îmbracă sufletul, sentimentele îl dezbracă…”

s-a zburlit în călimară
gând al nopților, să ceară
vocilor care-l chemară
învoire să petreacă
dorul cel din piatră seacă
și tristețile.. când pleacă
sibilla

 

 

69734527_1171011433109211_1823785702500859904_n

 

“Ţipetele din codru n-au ecoul celor din piaţă.”…
“Mari dezastre ale ţării: defrişarea pădurilor şi limbajul de lemn.”

spune-mi codrule, mai poți
anotimpuri să socoți
tot ferindu-te de hoți..( ? )


ți se zbate ochiul stâng
ori de câte ori se frâng
poeme ce nu mai plâng


c-au pierit demult haiducii
ți-au rămas orfani butucii
cin să-și facă semnul Crucii..


ce-a rămas verde îți doare
amintiri să mai măsoare
șuierul din cingătoare..
sibilla


„Nu ai timp să te întristezi pentru trandafiri atunci când pădurile ard.”


“Toamna, chirurg lucid, despică fruntea cerului cu bisturiul, iar petele de sânge se întind peste codrii!”

 

69463074_1167341673476187_4702029946829144064_n

„Dragostea poate fi uneori magie, dar magia poate fi uneori…doar o iluzie”.

“Când am încetat să iubesc, trădarea nu m-a mai durut.”

noi nu ne suntem, oare-am fost ( ? )
atâtea vise pe de rost
trăite-n evadări prea triste
din temnițe sinecuriste
cu falsitate

 

ești blestemat cât să nu uiți
cu toată cazna-ți să mă cruți
și liniște nu vei avea
că te-ai pitit cum piaza rea
din lașitate

 

nu-s Ana lui Manole și o știi
nici clopot rătăcit în poesii
tu nu vreun iz de sărbătoare
că-ți plouă, ninge, deloc soare
doar vanitate

 

suntem precum marea cea mare
nu calmă ci furtună-n sare
nu suntem ce ne-am fi dorit
că ochiul ei ne-a înghițit
în tot ce ne desparte…
sibilla

„Iubirile se îneacă în trădări.”

„Una din lecţiile majore pe care le primim atunci când suntem înşelaţi, trădaţi, nu doar de parteneri de cuplu ci şi de prieteni, membri ai familiei, parteneri de afaceri, e că am căutat sursa de siguranţă, iubire, încredere, în exteriorul nostru, închipuindu-ne că ne putem baza pe ceilalţi, pe cei din exterior ca pe o fundaţie pe care putem construi ceva solid. Şi inevitabil, mai devreme sau mai târziu, ni s-a dovedit că nu era fundaţia pe care ar fi trebuit să construim propria fericire şi împlinire. Lecţia majoră este că nu îi poţi controla pe alţi oameni, ci poţi controla doar propriile stări interioare. Îţi poţi alege atitudinea şi poţi să fii fericit în mijlocul mizeriei şi a nefericrii, la fel cum poţi să fii depresiv şi neîmplinit, în mijlocul abundenţei. Orice problemă cred că am, ea se îndreaptă cu paşi repezi spre rezolvare cand atenţia mea începe să se multe de la exterior şi de la problemă, spre interior şi spre bogăţia mea interioară.”

 

69386869_1164768427066845_5516079300580737024_n

 

„Căderea soarelui şi căderea frunzelor dădeau ceasului de toamna o gravitate îngândurată.” – Ionel Teodoreanu

e-atata toamna intre noi..
sunt verbele strivite-n ploi
tacerile au prins culoare
si bruma lor.. cum ne mai doare
de prea mult dor..
sibilla


„Dar uneori, în câte o zi, viața îmi mai întinde o cheie, și-mi zice: ”Fă-ți ușă la ea!”

 

“Dacă nu te aştepţi la neprevăzut, n-ai să-l găseşti, pentru că nu poate fi căutat şi nici nu i se dă de urmă.”

 

 

încă nu plouă..dar nici soare, nu-i
mă șușotește toamna pe hai-hui
nu îmi îngăduie nicicum odihnă
n-am apucat să plâng culori în tihnă

 

blestemul zilelor de vară netrăite
a spart ulciorul cu tăceri, pe nepoftite
s-au așezat la sfat bătrâni stejari
să-mi dea canon vreo șapte telegari

ce am să fac dacă trăsura se pornește
pe unde piază rea nu întâlnește
și timp nu voi avea de cumpănit
că n-am băut destule vise, nici hrănit..

e vremea întrebărilor făr de răspuns
ori temerile vântul mi le-a tuns
de nu se înconvoaie nicio toană
și patimile-au evadat din garnizoană

al treilea anotimp mă vrea răvaș
să fiu mustrare cine știe cărui laș
că minte n-am avut să pun zăvoare
de-atâtea nenăscute încă.. dau târcoale..
sibilla

„Graniţele sufletului nu le poţi găsi, chiar dacă le-ai căuta pe toate drumurile; atât de adâncă este fiinţa lui.”

69277856_1164768110400210_2583217172624965632_n

 

„…in fiecare om este un ochi al sufletului, care… este cu mult mai pretios decat zece mii de ochi trupesti, caci numai el vede adevarul.”

pe umeri nu mai port ocara
răscoalei ce-a lăsat fanfara
poveri să-mi amuțească
nu am voit s-opresc din frunze
nici măcar una să m-acuze
când vântul o pețească
mi-e bine fără de cămașă
că vine ploaia și mă-nfașă
nimic nu mă rănească
sibilla

 

69738974_1166303230246698_1904081846971400192_n

„Uneori, nu poți lăsa trecutul să se ducă fără a te confrunta din nou cu el.” – Gail Tsukiyama, Grădina Samuraiului

 

de-aș putea să te ascund
într-o lacrimă de lut
plămădită în trecut
de vreun zeu tăcut și scund
te-aș uita..

 

vântul n-ar mai cugeta
câte-s ploi pe buza mea
tunete n-ar mai trișa
iară fulgeru-ar păstra
doar.. chitanța..

sibilla

 

69852063_1164768017066886_713841118126538752_n

„Daca o batalie pe care o castigi iti cere curaj, o batalie pe care o pierzi iti cere un curaj insutit.”…

 

arar se-ntâmplă să respir,
înăbușite-s în potir
tăceri nedescântate
că tainele se tot asmut,
prea deseori, prea de demult,
se vor descătușate

 

o, Doamne, pâinea din cuptor
nu-mi e de niciun ajutor
cât nopțile-o strănută
din verbe s-au tot rătăcit
firimituri de gând mocnit
în lanul de cucută

 

poate-ntr-o zi vor evada
singurătăți de cafenea
în lumea piază rea
iar așternuturile zilei
vor părăsi cutia milei
expusă pe tejghea…
sibilla

 

69647082_1166303146913373_674963516544778240_n

 

„Când e prea multa tăcere, în spaţiu se aud corzile implorând zeii să scrie poeme de fericire.”

 

cât neastâmpăr din culoare
ne joacă feste și cât doare
cui necuprins mai stă-n picioare
și cine-ar cere îndurare
dacă tăcerea-i închisoare…
sibilla

 

„În ceea ce privește tăcerea, sufletul știe să găsească drumul spre lumina, iar ceea ce este evaziv şi înșelător se rezolvă de la sine, viaţa noastră este o lungă și nesfârșită căutare a Adevarului.”

 

70154692_1164768370400184_4177352683205689344_n

 

“Cei mai buni oameni sunt toţi nebuni. O duc bine numai mediocrii şi cei lipsiţi de talent…” 

” Daca nu-mi poti suporta defectele, atunci cu siguranta nu-mi meriti calitatile. „

 

n-am uitat să iau aminte
să gust miezul din cuvinte
coaja să le-o pun deoparte,
s-o prefac in semn de carte
sâmburii să-i sorb din palma
care imi alungă teama
si să-ntind imbrătisare
dincolo de munti si mare..
………………………………….
Cin să mă mai inteleagă…
ori sunt vis, ori nu-s intreagă..
sibilla

 

 

“ Recurgem la complicate procedee psihologice, pentru a ne redobândi simplitatea care este în noi.”

” Lucrurile simple sunt si cele extraordinare si numai cei intelepti pot vedea asta.”

 

11

 

„Aforismele cele mai valabile au un accent de descântec. Ele sunt gânduri care vrăjesc.”

 

descântec
fie-ne dorul des-cântec
să taie-al tăcerii pântec
vântul să-i poarte parfum
nimic nu ne stea în drum

sibilla

 

70167513_1167347186808969_1523728352215564288_n

” Ferestrele sufletului meu le deschid larg către soare.”

 

fug „poemele” mele
din ferestre, în munți
unde beau din gamele
pașii toamnei desculți..
sibilla

 

“Eşti contemporan (ai simultaneitate în timp, spun teologii) cu cel pe care îl iubeşti. Asta e tot – şi înseamnă înfrângerea umană a timpului.”- Constantin Noica în Jurnalul de idei

 

 

„O tăcere de frunze care-şi scad glasul de vară învăţând şoaptele toamnei.” (Ionel Teodoreanu)

adunând atâtea toamne
și-așezându-le în rând
de pe buzele-ți crăpate
se mai lunecă vreun gând
sub călcâie parfumate
surâzând se înfioară
verbe-ncărunțite toate
ce-ar mai bea must de vioară
sibilla


„Da, toamna este anotimpul visătorilor! Cu paleta ei de culori te modelează pe interior…”
Pictura : Jesen – Pictor croat, Marijan Zanoski

 

„Vi se vor spune multe despre educaţia voastră, dar ştiţi, o amintire oarecare minunată, sfântă, pe care omul o păstrează din copilărie, este poate cea mai bună educaţie. Dacă omul păstrează multe asemenea amintiri, acesta este salvat pentru toată viaţa. „- Dostoievski

 

dezgoliți anii de rele
răsar semințe de stele
amintirilor, mărgele
leacuri pentru dor

cerul gurii lor se tace
ploaie-n aur o preface
toamnele să le împace
timpu-i cerșetor..
sibilla

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Ganduri cu parfum de poesii..., Sibilla poesii și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.