Câinele de pază al democrației – oare ?

Câinele de pază al democrației – oare ?

presa_libera

Spunea cineva că presa nu latră niciodată degeaba… Dar dacă schelăie când și când… și-n ultimul timp tot mai mult doar când și când și  tot mai mulți cei ce nu despre cel cu adevărat  flămând, că deh, dulăul  a ajuns cățel flămând, flămând..

Relația dintre bloggeri și presă poate fi una de normalitate. Se dorește ? Nu pare să… Din păcate.

( evident că generalizez și aceasta deliberat pentru că majoritatea celor ce se revendică mari profesioniști ai  zisei presei loco nu-și văd bârna din ochi, aceea a faptului că ani la rând au nicidecum informat ci au dezinformat prin omisiune  voită…. De frică, din lașitate ori slugărnicie ! cu prea puține excepții. Acum au doar schimbat  STĂPÂNII și tot nu sunt  la rangul de dulăi, au rămas căței )

De la început fac mențiunea că nu mă include în niciuna din categoriile la care voi face referire. Sunt un om simplu, un om cu opinii, cu atitudine,  o fire dificilă pentru unii, amuzantă pentru alții, o voce și eu acolo…. Dar o voce.  Una auzită de urechile ce vor să audă. 

Am de zis, spun.  Iubesc Omul frumos, nu pe cel țâfnos  ! Cel frumos nu va fi deloc deranjat de remarcile, constatările unei furnici de bună-credință. Țâfnosul cu Musca pe clăbăț se va înfoia, n-ar fi nici prima data nici ultima, aista-I ” putința ”.  Vorba unui amic : pită și pace, în rest.

Am dat deseori și eu cu ” bâta-n baltă ”, am recunoscut, mi-am corectat din mers greșeli neintenționate și continui să caut să îndrept, să devin – ” fii  schimbarea pe care o vrei în lume ” .

Presa locală de pe feudele patriei pare în mare parte cuprinsă de isterie, care-I mai dăștept ca altul, care-I mai slugarnic ca altul, care-I mai iritat ca altul….  Se împrăștie lături, dispreț cu vadra ( găleata ) la adresa oricui are alte opinii. Nici nu-și mai bate careva mansarda de păreți dacă acele alte opinii sunt  argumentate au  ba… Motivul : cică e o diferență majoră între blogger și  journalist.  Păi , da, este. Cu condiția că  facem vorbire despre jurnaliști, nu niște unii care se doar autointitulează jurnaliști. Jurnalistul profesionist nu e infatuat, nu se prostituează  apelând la atacuri de-a valma , nu-și vânde conștiința, nu e unealtă, nu  nu doar face teren ci verifică din mai multe surse informațiile culese în teren, nu câștigă din ce nu publică, nu e aservit unora ori altora, nu se bate cu cărămida-n piept că-I ” cineva ” cât timp ani la rând nu a schelăit un sunet la adresa mafiei locale, obedient acesteia fiind. Bloggerul care s-a dedat după putința sa la oareșce investigații jurnalistice, asumându-și riscurile, consecințele, aducând în atenția  opiniei publice și autorităților,  fapte, nume,  suspiciuni, probe, evenimente, etc poate fi  în unele cazuri mai journalist ca jurnalistul . Acela care, repet, nu a mieunat nimic de-a lungul vremurilor tulburi la adresa  ” potenților ” feudei.

Fie e  că liber profesionist, fie că lucrează pentru o publicație ori deține o publicație online, jurmnalistul  s-ar impune să fie obiectiv  în scrierile sale,  fie că se limitează să doar relateze știri de la evenimente la care are  acces, fie să redacteze istoria reală a unor evenimente, fapte fără  ca analizele sale să intervină persuasive/manipulând, deci fără compromisuri la comandă ori din eroare voită ori la ordin.

Există în rândul jurnaliștilor condeie dibace.  Păcat că sub simbrie. De aci, credibilitatea zdruncinată.  Deasemeni există bloggeri  sub simbrie, care comit aceleași zminteli ale  zișilor infatuați presari ! Aceiași credibilitate,  zero barat.NU  ai voie să te lași sedus de  iluzia notorietății.  Faptul că ai ceva fani, nu-ți confer dreptul la atoatecunoscător, nici pretenția de journalist . Dar îți dă ocazia să  perfecționezi :   măiestria condeiului,  metodele folosite, diversificarea spectrului ” atacat ” în perspectiva satisfacerii așteptărilor publicului țintă. Calitatea nu e totuna cu cantitatea, nici cu mărimea fan-clubului. Comunicarea are meandrele ei, critica de dorit a fi constructivă,  textle să invite la meditație, să inspire și construiască relații prosociale și  nu să genereze dispute  de evitat ori răfuieli în folosul celor ce-și râd în barbă în culise.

Nulități  cu pretenția de jurnaliști, sclavi sub simbrie NU sunt decât unelte în mâna păpușarilor cu chimirul plin, ” darnic ”. La fel, nulități cu pretenție de jurnaliști care dacă scriu coerent, corect din punct de vedere gramatical dar la ordin și etichetând adversari  imaginari pentru a plăti polite, asemeni, fie uneltele unor regizori din umbra, fie cu musca pe  clăbăț.

Publicația fără știre,  cu informații trunchiate ori canalizate deliberat într-o  doar anume direcție – fie că e vorba de presa scrisă, cea online, ori blog – e la fel ca sarea-n bucate ! Cu sau fără ” haz ”, har, gust. Calitatea dă tonul, nu infatuarea, nu poziționarea într-o tabără ori alta, într-o barcă a cuiva anume ori  alta, nu vânătoarea de ciocârlii ocolind ostentativ de grețos, mistreții.  Exiști sau nu.  Restul e gargară ieftină cum numai cei ieftini o pot întreține în spațiul public.

Concluzionând : rușinos demersul unor bloggeri de-a atrage atenția, de-a ieși în evidență cu orice preț, rușinos demersul ziariștilor de mâna a paișpea care se simt amenințați de către bloggeri pe motiv că ei, ziariștii de mâna a paișpea se cred miezu din dodoașcă.  De căutat la ” cei din umbra ”, adicătelea la păpușarii din umbra care-I mână-n luptă și pe unii și pe ceilalți.  Jurnaliștii profesioniști NU au ce căuta într-un astfel de  rezbel , răfuiala fiind a păpușarilor. Între marionete NU e loc de profesionalism, credibilitate, onestitate, oricât s-ar căzni să ” dea bine ”, pute ! Jurnaliștii profesioniști sunt de găsitpe unele feude ale patriei,  hărțuiți, prigoniți, loviți mârșav.  Bloggeri, pretutindeni, de tot soiul. Daaar… :

” Dacă nu reuşim să ne păstrăm profesionalismul, atât noi cât şi jurnaliştii, chiar şi în perioada asta, ne va fi foarte greu şi lucrurile nu vor mai intra în normal nici măcar atunci când banii nu vor mai fi o problemă”. – și bloggeri și jurnaliștii folosesc platforma online, se câștigă, se obțin venituri din ce se publică, din ce nu se publică, din manipulare, din publicitate mascată,  din prestat exclusiv la ordin.. ?

Există ȘI oameni liberi care se limitează să consemneze când au ceva de spus. Oameni cu atitudine ! Există ! Există așadar excepții notabile. Aceștia nu sunt mediocrități istețe cu problem morale, deci observă cu atenție de pe margine și cu  un fel de tristețe amuzantă și amară, zbaterile  și zdruncinăturile , loviturile applicate reciproc, păruielile tragi-comice constante, insistente ale categoriilor mai sus descries –  penibil și păgubos ” spectacol ”, zic.

Mereu în preajma campaniilor electorale cu luni înainte, începe răfuiala între tabere și tabere și tabere…… ATENȚIE : la fel  cum la adresa ogrăzilor politichiei mioritice de doi bani se scandează tot mai des ” sunt toți o apă și-un pământ ”, la fel de mare e riscul ca românii sătui de prea multă ipocrizie să concluzioneze că invazia imbecilității ridicată la rang de virtute, pute. Aviz amatorilor, bloggeri, jurnaliști,  analiști, chibiți…. Amatorismul să nu se confunde cu profesionalismul ! Anduranța, majkă… Amatorii sunt cei ce se complac a fi folosiți, acceptă din motive mai mult ori mai puțin obiective.

Spuneam că relația dintre bloggeri, jurnaliști, cititori, de dorit să fie una de normalitate în care e loc de polemică atunci când aceasta e constructivă ! Dar nu-I loc de lași, sclavi sub simbrie, ipocrizie. Păcălicii de-și zic politicieni , subliniez, de absolut TOATE culorile sunt buba, sunt la originea distorsionărilor relațiilor ce s-ar putea clădi frumos și cu beneficii dacă ar fi ținuți la distanță, că locul și rolul lor e altul, dar  l-au ” uitat ”… Noi să  NU  uităm că păcălicii iștia sunt  doar niște vremelnici, șantajabili, slugarnici la rându-le, obedienți, Frați de Loje, niște puțoi cărora le pasă exclusive de interesele personale și de gașcă, NU de Oameni.

obediență : (PSIH.) Conduită impusă de rolurile sociale, individul supunându-se împotriva voinței proprii, ordinelor sau sugestiilor persoanelor cu autoritate socială, intelectuală, de vârstă etc.; o. individului, ca nivel al conformității, se manifestă în adoptarea opiniei majorității pentru a fi acceptat și aprobat sau pentru a evita respingerea.

Personal, am  decis demult să NU fiu obedientă, dimpotrivă, lupt pentru libertatea exprimării opiniilor mele ! Știu, delictul de opinie e sancționat aspru.  Acestea sunt ” limitele ” bolșevicilor : pun botniță.  Dar și abuzul de putere e sancționat.  Dovadă că încă se mai scrie / luptă despre și împotriva sa. E denunțat. Doar pentru oi , vite de acceptat . Sunt cu minte NU cuminte.

Dar care este oare rolul jucat de catre presa? Ea serveste scopuri egoiste…Este adesea searbada, nedreapta, mincinoasa si marea majoritate a publicului nu are nici cea mai vaga idee cu privire la adevaratele scopuri pe care ea le serveste. Vom inseua si inhama presa, tinand-o strans in frau. Nici macar un anunt de mica publicitate nu va fi cunoscut de public, fara ca noi sa stim”. (Protocoalele Inteleptilor Sionului-12)

p.s.  știți că există până și  un Concurs pentru jurnaliști ȘI bloggeri care abordează teme europene – deci  E loc….

p.p.s. mă vor ierta cei cu adevărat echidistanți ! aceia mă cunosc, nu doar știu și aceia NU se vor simți lezați sub nicio formă, ei sunt profesioniștii aceia puțini,  pe care-I respect !

~ Costi Rogozanu, redactor-şef adjunct Cotidianul: “bloggerii şi jurnaliştii sunt două categorii care caută glorie – unii pe bani, alţii pe mai puţini bani. Diferenţa principală e cum se raportează fiecare la text – bloggerul e mult mai relaxat, jurnalistul e mult mai ancorat în regulile pe care le ştie.”

Victor Ciutacu, redactor-şef Jurnalul Naţional (interventie video): “nu e nicio contradicţie între cele două ocupaţii, cel mult o completare.”

media

Lectură  propusă :

Cand mass-media se transforma din caine de paza al democratiei in catelus de companie pentru oamenii politici

Când a găsit maimuţa briciul

„Presa are rolul de câine de pază al democraţiei”

RELAŢIA DINTRE JURNALIsTI sl SPECIALIsTII ÎN RELAŢII PUBLICE – ÎNTRE COOPERARE sl CONFLICT

Jurnalism si jurnalisti, vazuti din perspectiva resurselor umane 

Presa ca a patra putere. Urmează Internetul?

Povestea pișcotarilor: care-i diferența dintre jurnalist, blogger și pișcotar

Ai incredere in presa si jurnalisti? Dezbatere

Jurnalist sau prestator de servicii de comerț electronic? Criterii obiective pentru determinarea calității de journalist

Jurnalişti versus bloggeri

ALIANTA INTUNECATA. Gary Webb vs CTP sau despre STAREA CRITICA A JURNALISMULUI ROMANESC. De la caine de paza al democratiei la dulau de asmutit al celor puternici

Concurs pentru jurnaliști și bloggeri care abordează teme europene

Radu Herjeu – Tehnici de propaganda, manipulare si persuasiune in televiziune

 

About Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Atitudini și etichetat , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s