Cu Zoran la Muzeul Banatului Montan din Resita – expozitie – Svabii dunareni

Muzeul Banatului Montan din Reșița : expoziția „ Migraţia înspre spaţiul dunărean. Colonizarea germanilor în secolul al XVIII-lea“, deasemeni, o expoziție de aparatură cinematografică a Asociaţiei “Cogito”. Este vorba 74 camere și aparate de proiecție din anii 80, cea mai prețioasă piesă fiind o cameră de 35 mm, donată de Sahia Film. – 18 mai 2013

Muzeul Banatului Montan din Resita, Caras-Severin : Istoric

istoric muzeu
Muzeul resitean este o institutie tanara in cadrul constelatiei muzeelor banatene care a aparut dupa mijlocul secolului trecut. El s-a infiripat din initiativa societatii civile locale din orasul industrial Resita, de pe valea Barzavei. S-a constituit in anul 1957 un „Comitet pentru infiintarea muzeului” in cadrul Uzinei Constructoare de Masini din Resita, un trust ce reunea unitati siderurgice si de constructii de masini.

Donatiile unor colectii particulare au stat la fundamentul noii constructii muzeale de la Resita, care a fost inaugurata in iarna anului 1959. Muzeul orasului Resita a fost recunoscut ca atare printr-un act din luna martie 1962 de catre Ministerul Invatamantului si Culturii din Romania. Cel dintai director al Muzeului resitean a fost profesorul Octavian Raut, care a initiat dealtminteri si cele dintai sapaturi arheologice pe valea Barzavei, la castrul roman de la Berzovia precum si la ferma romana de la Ramna.

Dupa reorganizarea administrativa, pe judete a Romaniei, in anul 1968 muzeul resitean a devenit Muzeul de Istorie al judetului Caras-Severin. S-a constituit astfel o institutie care derula activitatea de cercetare si conservare a patrimoniului cultural pentru un spatiu geografic si administrativ de circa 9.000 km2. Activitatea stiintifica si muzeografica a fost sustinuta cu foarte bune performante de un grup de tineri istorici si arheologi incepand din anul 1976 si consolidata in anii urmatori. Din anul 1997 denumirea standard a muzeului resitean a fost schimbata, el devenind Muzeul Banatului Montan, cu acordul autoritatilor locale si guvernamentale. Industrializarea in forta a orasului in perioada comunista a marcat nefericit si destinele muzeului resitean care a fost nevoit sa-si mute sediul si patrimoniul in mai multe locatii incepand cu anul 1976 si pana in anul 1987, cand a fost finalizata, in parte, constructia actuala a Muzeului din Resita.

Expozitia permanenta organizata pe baza colectiilor proprii a fost redeschisa in anul 2000, muzeul resitean exercitandu-si in acest fel deplin functiile sale vitale. In perioada post comunista muzeul s-a integrat prin cercetari, expozitii, conferinte stiintifice internationale, prin programe europene, in fluxul cultural al acestui spatiu dunarean si european.

Sursa : Muzeul Banatului Montan

colectii
Muzeul Banatului Montan Resita are un patrimoniu de circa 76.000 piese de obiecte de arta, etnografie, mineralogie, istorie industriala si nu in ultimul rand de arheologie si numismatica. Colectiile constituite in cinci decenii de existenta ale muzeului provin din donatii, din achizitii si din cercetarile arheologice.

Donatiile au constituit mugurii din care a inflorit si au crescut colectiile initiale ale muzeului. Amintim aici colectia de roci fosile donata de inginerul Anton Reingesen in anul 1962, donatiile lui A. Vetö si altii din anii de inceput ai Muzeului resitean.

Colectia de arta Stendl are un spatiu anume rezervat in salile muzeului. Cunoscutul artist plastic Ioan Stendl si doamna Teodora Stendl au donat Muzeului Banatului Montan din Resita in anul 2007 un numar de 20 de picturi si cateva lucrari textile de arta ale doamnei Teodora Stendl. Aceasta constituie cea mai importanta colectie de arta a muzeului.

Colectiile de arheologie insumeaza un numar de circa 21000 de piese din paleolotic pana in epoca medievala. Aceste colectii s-au constituit prin cercetari sistematice derulate in: asezarile de la Gornea, Liubcova, Ilidia, Moldova Veche, Valea Timisului, Divici, Cuptoare si Gradinari; cetatile de la Varadia, Liubcova, Gornea, Pojejena, Divici, Ilidia, Socol, Coronini; necropolele de la Liubcova, Moldova Veche, Divici, Sopotu Vechi, Gornea, Ilidia, Ersig, Carnea, Cuptoare, Bazias.

Reprezentative pentru preistorie sunt piesele clasate ca bunuri culturale mobile in Patimoniul Cultural National la categoria Fond si Tezaur (statuete, altare, capace de vas, amforeta).
Epoca romana si romana tarzie este bine reprezentata prin cele aproximativ 11500 de monede care fac parte din tezaurele de la Macesti, Moldova Veche, Curcubata, Radimna, caramida cu scris cursiv amplu de la Gornea, colectiile de vase si obiecte de bronz si fier.
Pentru epoca medievala din cele 700 de artefacte care au fost descoperite in necropole, 300 sunt incadrate la categoria piese de podoaba.
Sursa : Muzeul Banatului Montan 

pe 18 mai 2013: Ziua Internaţională a Muzeelor

In fiecare an incepand cu 1977, la data de 18 mai, se sarbatoreste Ziua internationala a muzeelor pentru a promova si a aduce la cunostinta publicului rolul muzeelor in dezvoltarea societatii.

În acest an, tema Zilei Internaţionale a Muzeelor este Muzeele (memorie + creativitate) = schimbare / progres social.

„Prin obiectele pe care le conservă, muzeele colecţionează, în fapt, povestiri pe care le transmit memoriei comunităţilor în care trăim. Aceste obiecte reprezintă în cea mai mare măsură expresia patrimoniului nostru cultural şi natural. Foarte multe dintre ele sunt fragile, unele dintre ele sunt chiar în pericol de a fi distruse şi au nevoie să fie conservate cu o atenţie deosebită. Ziua Internaţională a Muzeelor oferă, prin activităţile pe care zeci de muzee din România le organizează, ocazia ca vizitatorii să descopere şi să redescopere memoria lor colectivă şi individuală”

Muzeele, indiferent de profilul lor, sunt temple comemorative ale temporalităţii, care transmit episoade din experienţa umană. Funcţia educativă a muzeului este considerată astăzi (într-o societate în care explozia informaţională este o realitate) ca una din funcţiile sale principale. A apărut astfel o nouă ştiinţă, „pedagogia muzeală“ (educaţia „în şi prin muzeu“), care introduce principii noi, moderne, de educaţie, bazate pe stabilirea unor tipuri noi de comunicare (instruirea diferenţiată pe categorii de vârstă, nivel de pregătire, diversitate etnică ş.a.m.d.) ce promovează tipul de educaţie multiculturală şi care, în esenţă, se bazează pe sloganul „nimic nu poate fi considerat valoros dacă nu a fost mai întâi înţeles“.

Cele de mai sus nu sunt altceva decât parte din principiile noi, moderne, ale muzeografiei contemporane, principii ce vor constitui şi câteva din temele sesiunii anuale a muzeelor din România, ce va avea loc în luna septembrie 2013, la Bucureşti, şi care se regăsesc în definirea pe care I.C.O.M. o dă muzeelor de astăzi: „instituţii de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflate în serviciul societăţii care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică, expune – pe criterii logice, ştiinţifice – mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţii umane, precum şi ale mediului înconjurător“.

sursa : aici 

*******

Si-am mosit ! Moasa lui Ivan Cocar – Lescovita, 11 mai 2013