” Bogojavlenije ” – Boboteaza pe malul Nerei: România-Srbija

În fiecare an,  în data de 19 ianuarie, etnicii sârbi participă la evenimentele organizate  cu prilejul ” Bogojavlenije     ” , Boboteaza.

Conform Calendarului Iulian, ortodocşii de rit vechi, din Banat şi din ţară sărbătoresc astăzi Botezul Domnului, unul dintre marile Praznice Împărăteşti ale Mântuitorului.

La Lescovița ( comuna Naidăș, județul Caraș-Severin ),  slujba de Sfințire a apei s-a săvârșit doar în Biserică în acest an, nu și la râul Nera,  din pricina condițiilor meteo nefavorabile, a  viscolului și  a stratului mare de zăpadă . Cu toate acestea, sătenii au participat în număr mare :

Etnicii sârbi din localitățile Socol ( România ) și    Vracev Gaj  ( Serbia ) au participat la sfinţirea apei de pe râul Nera. Sărbătoarea a continuat cu prăznuirea Sfântului Ioan Botezătorul, care a reunit credincioşii în bisericile ortodoxe sârbe.

Bobotează Sârbească Cu Baie În Apele Reci Ale Nerei La Socol

În numele tradiţiei, creştinii pe stil vechi din satele cu etnici sârbi de pe malul Dunării, înfruntă frigul şi sar după crucea, aruncată de preot, în apele îngheţate, imitând Botezul lui Iisus.
Baie la rece în apa de 3 grade și cu plaja acoperită de 20 de cm de zăpadă. Acesta a fost decorul în care câţiva tineri curajoşi din satele româneşti şi sârbeşti de pe malul Dunării, au serbat Boboteaza pe stil vechi.

În judeţul Caraş Severin, în comuna Socol pe malul râului Nera care desparte Serbia de România, câteva sute de oameni au participat la ceremonialul prilejuit de sfinţirea apelor. De o parte a apei erau sârbii, iar de cealaltă, românii.

Pe malul sârbesc, slujba religioasă a fost oficiată de preasfinţitul Nikanor, episcopul Vârşeţului iar pe malul românesc, de preasfinţitul Lukian, episcopul sârbilor din România.

După terminarea ceremoniei religioase şi sfinţirea apelor, câţiva tineri de curajoşi de pe ambele maluri, au intrat in apele reci ale Nerei după crucea aruncată de episcopi. Apoi, fără a mai ţine cont de graniţe, tinerii au trecut în partea cealaltă în ţara vecină, s-au îmbrăţişat cu rudele şi prietenii, şi-au urat sărbători fericite, după care au sărit în apă şi au făcut cale întoarsă acasă.

Ceremonialul a devenit deja o tradiţie şi se sărbătoreşte în această formă de peste 10 ani şi niciodată nu s-au semnalat evenimente nedorite.

Locuitorii de pe cele două maluri ale Dunării, au de mulţi ani o dorinţă comună: realizarea unui punct de trecere a frontierei la Socol. De o parte sunt satele din România: Socol, Câmpia, Zlatiţa, Clisura Dunării, iar de cealaltă, satele sârbeşti din comuna Biserica Albă cu Vracev Gaj, Straja şi multe altele.

Pe latura spirituală, creştinii de pe cele două maluri ale Dunării, îşi doresc construcţia peste râul Nera în dreptul Socolului, a unui pod de pe care, cei doi capi ai bisericii, să poată oficia în comun, unul lângă altul, serviciul religios de Bobotează.

La ceremonia se astăzi, pe lângă înaltele feţe bisericeşti, au fost prezenţi deputatul Slavomir Gvozdenovici, reprezentantul sârbilor din România în Parlamentul României, primarul din Biserica Albă şi doamna Olga Ghiţă, primarul comunei Socol, principalul organizator.

sursa : InfoCS

19.01.2013

BOBOTEAZA, PE RÂUL NERA, INTRE CREDINCIOSII DIN VRACEV GAJ SI SOCOL.

NERA DESPARTE CELE DOUA LOCALITATI SARBESTI SI DOUA TARI. RUPE BANATUL IN DOUA!

 

Foto – albume :

Așa cum doar sârbii pot trăi Boboteaza….

BOGOJAVLENIE NA RECI NERI – 19 januar 2013 – VRACEV GAJ – SOKOLOVAC

Obiceiuri, tradiţii, superstiţii:

Apa reprezintă un element cu o simbolistica deosebită în ansamblul acestei sărbători. “Sfinţirea mare a apei” se face de către preot, în cadrul unui ceremonial religios, apa căpătând proprietăţi cu adevărat miraculoase şi vindecătoare. Agheasma nu se strică, ci rămâne proaspătă şi “vie” pe tot parcursul anului, este ca un “leac” de orice boală, alungă spiritele rele, purifică şi curăţă sufletul. De asemenea, se bea cu inima curată si credinţă, pe nemâncate, în zilele în care se posteste sau este sărbătoare, ori în vreme de necaz şi suferinţă. Înainte de Bobotează, preotul umblă din casă în casă binecuvântând oamenii şi sfinţind cu agheasmă locuinţele. Apa sfântă reprezintă si purificarea spaţiului, înlătură duhurile rele din locuinţe şi gospodării. În plus, se spune că este mare păcat ca agheasma să fie aruncată, vărsată voluntar, sau băută după mâncare. Dacă oamenii se împiedică sau cad pe gheaţă în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în anul respectiv.

Ca şi Crăciunul, Boboteaza a fost precedată de un Ajun mai deosebit. Pentru mulţi dintre oameni, ajunul Bobotezei a reprezentat un prilej de descifrare a destinului în iubire. Fetele tinere care au vrut să işi viseze ursitul, au trebuit să caute sau să ceară preotului un firicel de busuioc sfinţit. Busuiocul este un element vegetativ investit cu puteri speciale, este una dintre plantele cele mai întrebuinţate în descântecele de dragoste şi cele de măritiş. Fata care a postit, s-a rugat cu credinţă şi a aşezat busuiocul sub pernă în ajunul Bobotezei, avea şanse mari să îşi viseze alesul în noaptea respectivă. Alte superstiţii legate de măritişul fetelor tinere sunt: consumarea unei turte de faină sărate înainte de culcare, înnodarea pe degetul inelar al unui fir de lană roşu sau punerea sub pernă a unei verighete împrumutate.

Un alt moment important în calendarul ortodocşilor de rit vechi va fi mâine (20 ianuarie 2013), când aceştia îl vor sărbători pe Sfântul Ioan Botezatorul, prăznuire cu care vor încheia sărbatorile de iarnă.

Тропар Светом Јовану Крститељу :

În prezent, tradiţiile ortodocşilor de rit vechi din Banat şi din ţară s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, aşa că şi ei se bucură de două ori pe an de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos.

sursa : InfoCS

БОГ СЕ ЈАВИ ♥ !

Mulțumiri pentru implicare și sprijin dăruitorilor ( materiale publicate, foto,  filmări, organizare, etc ) : Vali Popovici și Mircea Popovici  – jurnaliști ( InfoCS,  Antena 1, Realitatea ),  Olga și Vali Ghiță – Primăria Socol, Mara Gorun – director Cămin Cultural Socol care cântă extraordinar de bine și frumos la clape, brate Pera Mateiașevici –  Divici, inimoșilor Vlada Vișatovici și Nicola Velimirovici ( cantor Biserica Ortodoxă Sârbă cu Hramul Sf Ilie din Lescovița ) din Lescovița.

СРЕЋНА СЛАВА СВИМА КОЈИ СЛАВЕ !