* Bunicul bancnotei de 500 de lei * s-a mutat pe steaua sa…

* Bunicul bancnotei de 500 de lei * s-a mutat  pe steaua sa…

ION OCTAVIAN PENDA , pictor si gravor, sculptor si medalist, ceramist si sticlar, profesor. In 1982, la numai doi ani de la absolvirea Academiei de Arte Vizuale din Bucuresti, debuta fulminant, castigand concursul pentru proiectul medaliei comemorative „2050 ANI DE LA CREAREA STATULUI DAC”. Artist ancorat in problemele comunitatii, Octavian Ion Penda este astazi unul dintre putinii specialisti ai lumii in gravura in metal specifica bancnotelor si hartiilor de siguranta, primele bancnote emise in tara dupa 1989 sunt rodul gandirii si maiestriei lui Octavian Ion Penda.

Deplina stiinta a gravurii, calitatile artistice si virtuozitatea tehnicii se releva si in domeniul filateliei, de pe masa de lucru a maestrului Penda iesind cateva dintre acele miniaturi care fac deliciul iubitorilor genului: opt piese din ciclul Aniversarilor anului 1999 – Honoré de Balzac, J.W. Goethe, George Calinescu, Gheorghe Cartan, Eclipsa totala de soare din Romania, 10 ani de la Revolutia Romana, 165 ani de la crearea Uniunii Postale Universale, 50 de ani de la infiintarea Consiliului Europei – si o emisiune cu tema 1498-1998, 500 de ani de Cultura si Civilizatie Europeana, marcand personalitatile lui Hans Holbein cel Tanar, Leonardo da Vinci, Vasco da Gama, Michelangelo, Dürer si Savonarola. Cea mai recenta realizare in domeniul filatelic este emisiunea comemorativa dedicata victimelor atentatelor teroriste din 11 septembrie 2001, UNITED WE STAND – UNITI VOM INVINGE, lansata in prezenta ambasadorului SUA la Bucuresti, Michael Guest. Artistul roman este o prezenta constanta in marile imprimerii si ateliere de gravura „pretioasa” din Anglia, Canada, Italia, Japonia, China, Belgia sau Cehia.

Intr-o deplina congruenta artistica si spirituala maestrul Penda trece de la pictura de sevalet la cea monumentala: acordurile mozartiene din Studii, cantand inepuizabila frumusete a trupului feminin, se impletesc cu cele dramatice din peisajele cosmogonice ale Mraconiei si cu cele sublime ale scenelor zugravite pe peretii si tavanele bisericilor argesene din Barsesti si Salatrucu sau din Cinteii Aradului. In grafica lui Octavian Ion Penda un loc special il ocupa figura lui Vlad Tepes, artistul aflandu-se intr-un demers continuu de disociere a personajului real, construit pe datele riguroase ale istoriei, de cel plasmuit de mitul anglo-saxon. Marturiile acestei continue fascinatii sunt expozitia „Dracula”, organizata in 1995 la castelul din Pasul Bargaului, volumul „Dracula alias Vlad Tepes – povestiri vechi si noi” sau ilustratiile la cartea „Vlad III Dracula. The Life and Times of the Historical Dracula”, a americanului Kurt W. Treptow. Scenele fantastice cu vampiri, femei frumoase si castele misterioase sau cele, nu mai putin terifiante, ale unui ev mediu eroic si sangeros, demonstreaza, inca o data, virtutile de desenator si exceptionala stiinta a compozitiei. Cu aceeasi generozitate artistul a innobilat institutii publice precum Palatul Parlamentului, Muzeul Militar Central sau liceul din Snagov: uriase picturi murale si mozaicuri, vitralii si sculpturi. Iar basorelieful cu chipul lui Mihai Viteazul va orna fatada hotelului „La trei struti” din Praga, unde domnitorul a stat in primavara anului 1601.

Dinu Moraru

A murit creatorul primei bancnote de după revoluţie, reşiţeanul Octavian Ion Penda

Artistul plastic Ocatavian Ion Penda a încetat din viaţă în această dimineaţă, în urma unei boli necruţătoare, la Spitalul Matei Balş din Bucureşti. Penda este considerat unul dintre cei mai importanţi gravori şi miniaturişti din România tuturor timpurilor. Celebritatea i se datorează însă şi faptului că a fost gravorul român care a realizat prima bancnotă de după revoluţie, respectiv bancnota de 500 de lei, cu portretul lui Constantin Brâncuşi pe ea.

Artistul complex Octavaian Ion Penda s-a născut la Reşiţa, în anul 1956, unde a copilărit şi a urmat primii ani de şcoală. A studiat la Academia de Arte Vizuale din Bucureşti şi, la numai doi ani de la absolvire, a debutat fulminat, câştigând concursul pentru proiectul medaliei comemorative „2050 de ani de la crearea statului Dac”. De atunci a deschis sute de expoziţii de gravură, ceramică, sticlă, sculptură, în ţară şi în străinătate, fiind laureat cu numeroase premii şi distincţii. Interesant este faptul că, deşi era un grafician deja celebru, Octavian Ion Penda, şi-a deschis prima expoziţie personală abia în anul 1989, la Reşiţa, revoluţia din decembrie surprinzându-l în oraşul natal, cu gravuri pe simezele galeriei “Agora”, din cartierul Govândari.

Deşi stabilit la Bucureşti, în ultimii ani de viaţă find directorul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţilor Vechi, Octavian Ion Penda a ţinut legătura cu prietenii, artiştii şi cunoscuţii săi de la Reşiţa, printre care putem să-i amintim pe (acum timişorenii) Petru Galiş şi Felicia Selejan, pe Bebe Cojocariu, Nicolae Ungar, Petru Comisarschi şi alţii.
Artiştii şi prietenii săi din toate colţurile ţării şi ale lumii îi vor păstra o pioasă amintire.

Matei Mircioane – Argument

„Steme Dunarene II” – Timbrul gravat, autor Octavian Penda

A mai plecat un prieten, un mare artist, un maestru al gravurii, lasand in urma tristete si regrete.

Ramas bun, Tavi! Dumnezeu sa-ti dea odihna pe care o meriti!

Adrian Năstase

“Din cele peste şapte sute de instituţii muzeale existente în România, nici una din ele nu prezenta publicului până acum o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi capabile să introducă privitorul în universul unor epoci trecute – scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi sau alte aspecte. Muzeul devine astfel o prezenţă inedită în peisajul cultural românesc şi nu numai, având un statut de unicat şi pe plan european”, spunea Penda despre Muzeul Hărţilor.

sursa : radio Reşiţa

Personalitate profunda, complexa si viguroasa, maestrul Octavian Ion Penda a construit o opera cu plenitudinea unei sfere. O sfera ale carei elemente se rostuiesc in jurul talentului unui desenator de exceptie coborator din stirpea gigantilor artei renascentiste: Leonardo, Michelangelo, Dürer…

Dinu Moraru

DISTINCŢIE

Toată Casa Regală, pe monedele euro

Chiar şi de când este director al Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţilor Vechi, din 2003, Octavian Penda nu s-a lăsat de gravură, nici de expoziţii. În mansarda muzeului, transformată în birou şi, deopotrivă, în atelier de creaţie, îi încap toate diplomele obţinute, dar şi lucrările care-i plac cel mai mult, printre care un portet al lui Adrian Năstase, cel care a venit cu iniţiativa înfiinţării muzeului în perioada în care a fost premier.


sursa : aici
Despre soarta bancnotelor româneşti la invadarea euro, Octavian Pendea spune că vor avea suficient loc în colecţii sau muzee. Printre personalităţile mai vechi sau de astăzi care ar merita o figură pe una dintre monedele europene, artistul ar trece toată familia regală, de la Carol I până la Regele Mihai, dar şi pe Ion Brătianu.

Politicienii de astăzi nu ar avea trecere pe monedă: „Din cultură ar mai merita nişte personalităţi, nu din politică. N-aş pune din contemporaneitate”, încheie, cu aceeaşi rezervare, bunicul primei bancnote de după ’89.

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Oaspeţi, Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la * Bunicul bancnotei de 500 de lei * s-a mutat pe steaua sa…

  1. Gilvir-cim eletarf zice:

    Multumesc Sibilla(Sfinx) pentru cuvintele tale despre cel ce a fost ,si va ramane, Octavian Ion Penda.
    „S-a mutat pe steaua sa” luminand in fiecare noapte vastul Univers…

    Apreciază

  2. Sibilla zice:

    Dumnezeu să-l hodinească-n pace şi loc Luminat !

    Apreciază

  3. Pingback: Am Facut 200 de posturi! « Popateapa's Blog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s