Caraş-Severino lovit de prăpăd. Ayatollahul , luat cu * vânturile *…

Motto:

* Moravurile ( bune ) fără legi pot totul, legea fără moravuri, aproape nimic * – Eminescu

* Pentru cel ce înţelege, un ţânţar sună ca o trâmbiţă, iar pentru cel ce nu înţelege, tobele şi surlele sunt în zadar, şi, în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi. * – Eminescu

*******

În Caraş-Severino, devastarea pădurilor şi codrilor, defrişările la voia întâmplării şi după cheful fiecărui baron, afacerist ori vreo * slugă la dârlugă *, sunt la ordinea zilei şi sub oblăduirea bunului plac, singura * lege * ce domneşte…

Când se revarsă ploile… Tatăl cu mila… Cauzele şi efectele, nimeni nu le discută. Deranjează. Dacă se insistă pe subiect, zbang declaraţie :

„Noi doar aplicăm tratamentele silviculturale. Primăriile fac defrişările, iar pomii se taie numai din zona păşunilor. Fenomenele meteorologice din această perioadă sunt nemaiîntâlnite. Nu au legătură cu defrişările, ci doar nu pot fi controlate”

Hai nu zău ?!!

Primăriile pedelacheilor, că * zuită *  să specifice…

Totuşi :

Tăierea ilegală a pădurilor ia amploare în Caraş-Severin

Ploile abundente au surpat dealul radioactiv din Ciudanoviţa

Frunzăverde lasă patria fără păduri : Afacerea Buştenii Sau cum face PD-L așchii pădurea din Caraș – Severin

Frunzăverde-și bagă drujba-n lume!

NU PUTEM SĂ NU VĂ RECOMANDĂM O ANCHETĂ PLINĂ DE DETALII ȘI REALITĂȚI CRUDE ȘI VERZI PRECUM bancnota de 500 de euro, despre defrișările făcute de Sorin Frundzăverde și mafia PD-L a pădurilor din Caraș. Evident și previzibil, drumul lemului se termină în județul Timiș. Vă lăsăm să ghiciți la gaterele și la fabricile cărui personaj iubitor de lemn, vânător și pădurar de frunte al județului Timiș….!?

De câteva zile, judeţul Caraş-Severin se confruntă din nou cu dezastrul inundaţiilor. Localităţile Bucoşniţa, Slatina Timiş, Goleţ, Moldoviţa, Sicheviţa, ş.a. au fost cele mai afectate. Sute de case afectate, zeci de persoane evacuate, culturi compromise, drumuri comunale distruse… pământul o ia la vale…

„Nu am mai avut o astfel de cantitate: 150 de litri pe metrul pătrat. În anul 1997, la Reşiţa am mai avut o situaţie de 120 de litri pe metrul pătrat la o jumătate de oră“, ne-a declarat în această dimineaţă Vilhelm Szabo, din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.

Adevărat.

Ce spune tovarăşul Ţunea, cipi-ripi fără de coloană vertebrală, vuvuzeaua voievodului de Caraş-Severino, care e. Frunzăverde …:

* „Sunt impresionat de dimensiunea dezastrului, care s-a putut constata doar după retragerea apelor. Drept urmare, vom încerca să obţinem ajutoare pentru cei afectaţi de inundaţiile de la sfârşitul săptămânii trecute, cu toate că fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului este gol, la ora actuală. Ne bazăm, totuşi, pe fondul de solidaritate al Uniunii Europene, precum şi pe solidaritatea românilor”, a afirmat prefectul de Caraş-Severin, Octavian Ţunea. *

Sursa: radio Reşiţa

Va să zică, cipiripi, * prefect * e lovit de… impresii şi, ca să-l cităm, de încercări… Şi * prefectul * şi Starostele de Caraş-Severino, S Frunzăverde, s-au limitat să * viziteze * localităţile care se confruntă cu efectele inundaţiilor, odată ajunşi acolo să… dea declaraţii… Dă bine-n presă. Aia care mai rezistă timid prin judeţ… De făcut ceva concret ??? Moaaamăăăă, păi au * făcut *. Apel la solidaritate ŞI la Fondul de solidaritate. Atât.

Păi nu v-aţi prins ?

E simplu, e limpede, ce buba ! Vuvuzeaua, cipiripi, n-are voie să crâcnească-n plus. Altfel, e zburat, punct.

Starostele * Ayatolahul *, proprietar de dreapta al Caraş-Severino… eeee, cu toarăşu e altceva, e very busy, mai dă-i drak de sinistraţi… Voievodul e ocupat cu uiaga de răchie şi, e luat cu * vânturile *… Afaceri de familie, deh…

Refresh:

Vânturile lui Frunzăverde de pe Clisură

Energia verde din Caraş-Severin a ajuns, cum era şi firesc, la mâna lui Sorin Frunzăverde, preşedintele Consiliului Judeţean. Cunoscut în zonă drept “Ayatollahul”, Frunzăverde conduce cu mână de fier şi uneori cu nuiaua judeţul. Se ştie că nici o afacere din Caraş-Severin nu mişcă fără a avea girul “Ayatollahului”.

( … )

Familia Frunzăverde vrea TOT, că doar Caraş-Severino e tarlaua lor, cică… :

Frunzăverde şi-a exprimat public de nenumărate ori interesul pentru a valorifica potenţialul energetic al judeţului.

Aplecarea preşedintelui CJ Sorin Frunzăverde către energia vânturilor nu este deloc întâmplătoare. Sorana Monica, fata dumnealui, sălăşuieşte în Bucureşti şi este asociată la două firme de profil: Aqua Energie Regenerabilă SRL şi Centrala Aeroelectrică Semenic SRL.

Ambele firme au fost înfiinţate la Reşiţa în noiembrie 2008, la nici două săptămâni distanţă, împreună cu nişte nemţi reprezentanţi la rândul lor de Octavian Pacnejer, un român stabilit la München, în Germania. Unul dintre asociaţii Aqua Energie şi Centrala Aeroelectrică este Constantin Viorel Câmpian, profesor universitar şi secretar ştiinţific al Senatului Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa, unde rector este Doina Frunzăverde, nevasta preşedintelui CJ.

( … )

Pe Frunzăverde nu mai are sens să-l saluţi, nici să-l dai dracu, că-l slujeşte benevol, voluntar şi autonom… NU MERITĂ RESPECT acest * Împărat * de carton, de care ne va fi scăpând şi pe noi, cărăşenii, Doamne-Doamne, că Băsescu n-are sânge să şi-l suie-n capul plin de * bube *, iar fostele instituţii ale Statului, au ajuns marionete, păpuşele în ghearele celor de la putere, Famiglia PD-L…

Sibilla

UPDATE

Poveste cu final nefericit

După aproape o săptămână de la „potop”, cum îi spun sătenii din localităţile afectate de viitura care s-a abătut asupra comunelor, Bucoşniţa şi Slatina Timiş şi a satului Goleţ din jud. Caraş-Severin, peisajul lăsat in urmă de furia apelor este unul dezolant. Copaci smulşi din rădăcină, munţi de grohotiş şi pietriş, tone de aluviuni, culturi făcute una cu pământul, curţi şi grădini spălate de apele unor pârâiaşe care, în zilele toride de vară, le treci cu pasul. Este greu de imaginat cum un astfel de curs liniştit se poate umfla în doar câteva zeci de minute într-o asemenea manieră, în care este capabil să măture din calea sa, drumuri, poduri, autoturisme, ziduri de case, animale, pâlcuri de pădure şi chiar oameni în drumul lor spre câmp. După aproape o săptămână, oamenii ajutându-se reciproc, „aşa ca-ntre vecini”, cum spun ei, au reuşit să îndepărteze din case şi de pe lângă imobile, nămolul şi nisipul adus de viitură de pe versanţii din apropiere. Sătenii, unii ajunşi la frumoasa vârstă de 75 de ani, nu-şi pot aduce aminte să se mai fi abătut vreo viitură de o asemenea anvergură peste ţinuturile lor. Pâraiele Slătioara şi Râu au făcut prăpăd în după amiaza zilei de sâmbătă, 24 iulie, când pe la ora 16, cerul s-a întunecat dintr-o dată şi după un ropot de ploaie cu grindină a venit potopul. Oamenii aflaţi în case s-au refugiat în poduri, alţii au fugit cu ce aveau pe ei pe dealurile din apropiere, alţii au stat neputincioşi în apa ce le ajungea până la brâu, sperând doar ca viitura să le cruţe vieţile. Bătând cu pasul cele 3 localităţi, am putut constata că în general este vorba de oameni nevoiaşi care aşteaptă o mână întinsă din partea oricăruia dintre noi. Am aflat din destăinuirile lor, că unii chiar nu au mai rămas cu nimic. Din toată agoniseala de câteva luni sau chiar ani, o ploaie de câteva ore a dat totul peste cap. Am putut vedea chipuri de oameni speriaţi, trişti, dezorientaţi, chiar sătui de promisiuni şi vorbe goale. Până vineri, 30 iulie, sătenii din Bucoşniţa spun că nu a venit nimeni, în afara unei comisii de evaluare din partea Consiliului Judeţean Caraş-Severin din Reşiţa, să se intereseze de soarta lor. Locuitorii din satul Goleţ, au mai primit pe ici pe colo, mici ajutoare, din partea autorităţilor, aşa cum afirmă ei. Ajutoare constând în materiale de construcţie şi mână de lucru. În comuna Slatina Timiş, sătenii din gospodăriile afectate de puhoi au început să se ajute între ei, rezolvându-şi prin forţe proprii nevoile ivite peste noapte. Oamenii spun că „nu este uşor” dar au încredere în Dumnezeu şi cu autorul lui vor trece şi peste asta, chiar dacă unii dintre ei, dorm, cu frica în sân în curte subpoartă. Primarul comunei Slatina Timiş, a subliniat faptul că unele societăţi cu capital privat din apropierea localităţii au intervenit imediat după trecerea viiturii, cu utilaje, degajând accesul pe căile principale din comună. „… nu a fost cazul ajutoarelor cu alimente, apă şi haine, în comuna Slatina Timiş”, a ţinut să precizeze gospodarul şef al acestei localităţi. Oamenii sunt însă reţinuţi în ceea înseamnă ajutoarele care li s-au promis. Din spusele lor cel mai mult ar avea nevoie de canalizare, de alimentare cu apă curentă, de curăţirea albiilor şi de consolidarea malurilor. Unele din aceste operaţii au fost executate parţial însă neeficienţa muncii depuse au dus la executarea unor lucrări cu un grad de rezistenţă scăzut la intemperii. Modificările climatice din ultimii ani, defrişările necontrolate, amenajarea necorespunzătoare a cursurilor apelor, toate au contribuit la acest eveniment cu final nefericit din care ponoasele sunt trase tot de nişte oameni, complet nevinovaţi, care în prezent sunt puşi în situaţia vorbei omului sărac: „… ce să-i faci dacă a avut casa în calea apei”.

Sursa : Radio Reşiţa