Nicăieri nu-i ca la noi…
Incondeierea sau „impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca.
Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.
Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.
Mai multe informaţii : AICI.
http://www.e-scoala.ro/paste/paste1.jpg
Crucea Pastelui – crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”.
Cum se încondeiază ouăle:
TOACA – * o rugaciune curata a naturii, inaltate lui Dumnezeu, printr-o bucata de lemn. *
Toaca este o rugaciune adusa lui Dumnezeu, marcand trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic. Batuta la diverse ore, toaca puncteaza timpul de peste zi, chemand la rugaciune si slujba. Atat crestinii din lume, cat si calugarii, cunosc sunetul batutului in toaca, ce ii cheama zilnic la rugaciune. Baterea in toaca, inainte de inceputul slujbei, cheama pe toti crestinii in Biserica.
Toaca nu este o creatie pur estetica sau culturala, ci ea este un text liturgic cuprins intr-un act liturgic, este o rugaciune, este un mijloc de inaltare a omului la Dumnezeu, este ceea ce marcheaza trecerea de la timpul cotidian la timpul liturgic. Cantecul toacei face legatura intre pamant si cer, intre uman si divin, intre ceea ce se cunoaste si ceea ce nu se cunoaste.
( mai multe informaţii AICI )
Toaca:
Pasca de Paşti :
O reteta traditionala, fara de care nu se poate concepe sarbatoarea Invierii Domnului este pasca de Paste. Pasca de Paste va da un plus de savoare acestei frumoase sarbatori a bucuriei si primaverii. O masa impartasita, inclusiv cu aceasta pasca de Paste inseamna bucurie impartasita, de aceea trebuie sa gatiti cu daruire, pentru ca preparatele sa fie de exceptie.
Pentru aluat:
1 lingura drojdie de bere
1 kg faina
8 galbenusuri
coaja de lamiie, 1 cana cu lapte dulce
300 g zahar
200 g unt
Pentru umplutura:
1 kg smantana groasa
3 galbenusuri
vanilie
coaja de lamaie
100 g stafide
300 g zahar
sare
Se framanta un aluat de cozonac, care se pune la dospit 2 ore, apoi se imparte in 2-3 parti egale si se intinde fiecare parte ca un sul. Cu aceasta se face coroana in jurul unei cratite unse cu unt;
In mijlocul vasului se pune o parte din umplutura ceva mai inalta decit aluatul. Se da vasul la cuptor si se coace ca orice cozonac
Din cantitatea respectiva se realizeaza 3-4 bucati de pasca;
Umplutura se realizeaza combinand zaharul, stafidele, coaja de lamiie, cateva fructe confiate, vanilia si galbenusurile frecate separat cu smantana;
Cand aluatul este rumenit, pasca este coapta. Se pune peste gura cratitei un platou, se rastoarna pasca, apoi, cu grija, se intoarce pe o farfurie.
Sursa : http://gastronomie.ele.ro/Pasca_de_Paste_–r1418.html
* Ortodoxia nu este atât cu tragismul suferintei Mântuiorului, ci este cu bucuria Învierii. Când avem bucuria Învierii suntem în miezul Ortodoxiei.
Învierea lui Hristos este în centrul gândirii noastre.
Mântuitorul a vrut sa punem accent mai mult pe Înviere. Si anume, în convorbirea cu cei doi (Luca si Cleopa, Luca 24) care mergeau la Emaus, le-a spus: „O, nepriceputilor si zabavnici cu inima a crede toate câte le-au spus proorocii, nu se cadea oare ca Hristos sa patimeasca si sa intre întru marirea Lui?”. Deci noi ne întâlnim cu Hristos intrat „întru marirea Lui”. Celor doi Mântuitorul le-a pus întrebarea: „Pentru ce sunteti tristi?”. Domnul Hristos nu vrea sâ stam în întristare, ci vrea sa fim în bucurie! * ( Pr Teohil Părăian )
Vă dorim Sărbători Luminate şi Binecuvântate!!!
Sibilla&Leo
No, Paşte Fericită, căpriţă, cât mai departe de lumea nebună-nebună-nebună, alături de al tălică ieduţ, în tihnă şi pace…
ApreciazăApreciază
Un Paste Fericit alaturi de cei dragi 🙂
ApreciazăApreciază
@duşo,
Sărbători Binecuvântate alături de puiuţii tăi de zâmbet !!!
Sănătate, tihnă, Lumină, linişte sufletească, vouă ! Doamne Ajută !
Sibilla
@YODA,
Paşte în Lumină, ţie, prietene !!!
Tihnă, bucurii, zâmbet ! Doamne Ajută !
Sibilla
ApreciazăApreciază
Sa fiti sanatosi, sa fiti bucurosi, sa fiti linga cei dragi!
Paste fericit! Doamne-ajuta!
ApreciazăApreciază
Pingback: PASTE FERICIT ROMANILOR! « Hai ca se poate!
@Sibilla & leo
SA fiti fericiti, impreuna cu cei dragi voua!
Paste Fericit, cu Bucurii In Suflete!
ApreciazăApreciază
Pasti Fericit,draga mea banateanca de babateanca! Bucuria Invierii Domnului si Lumina Sfanta sa ne ajute !
ApreciazăApreciază
Paste fericit, Niko! Sa vina zile frumoase cu bucurii pentru tine si toti dragi tie.
ApreciazăApreciază
Un Paste plin de Lumina si Iubire alaturi de cei dragi!
Imbratisari cu tot dragul.
ApreciazăApreciază
Cristos a’nviat!
Şi noi, odată cu El.
Nu uita: aşteptăm învierea morţilor şi viaţa vecului ce va veni!
Să fii iubită, Sibilico!
ApreciazăApreciază
hristos voskrese, zelim ti puno srece zdravlja i uspexa,povodom uskrsnix praznika,,,,,poz,,,,,,,,,,,,,,,
ApreciazăApreciază
Paşte fericit şi din partea mea Sybilla. Da,ai dreptate, nicăieri nu e ca la noi. Nu e ca la noi aşa de frumos de Paşti.
ApreciazăApreciază
Paste fericit si lumina in suflet si-n viatza ,draga prietena !!!
ApreciazăApreciază
Pingback: PASTE FERICIT ROMANILOR!