40 de Mucenici martirizaţi . Ziua de Macinici, bradoşi.

40 de Mucenici martirizaţi . Ziua de Macinici, bradoşi.

Astazi, ortodocsii praznuiesc pe cei 40 de mucenici martirizati pentru credinta lor la Sevastia Armeniei, in secolul IV, in timpul imparatului Liciniu (308-324). Sarbatoarea crestina se suprapune peste practici si ritualuri stravechi.

* ( … ) Si daca in ceata celor 40 de mucenici tot a fost unul care a slabit in credinta si a apostaziat, in ciuda tuturor incurajarilor celorlalti, in cazul nostru – in care vrajba, rautatea si suspiciunea intre frati sunt la cote maxime, cand singuratatea si izolarea ne coplesesc, cand dragostea frateasca nu numai ca se raceste, dar chiar este inlocuita de ura – oare cum va fi pentru noi in ceasul incercarilor celor mari? Infricosatoare intrebare si perspectiva… Sa ne rugam Sfintilor cei 40 de mucenici si sfintilor inchisorilor sa ne lumineze si sa ne povatuiasca in caile in care vom merge! *

www.razbointrucuvant.ro

De citit şi AICI !

* Ziua de Măcinici păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară, 9 martie pe Stil vechi, hotar între iarnă şi vară, între zilele aprige ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor.

În ziua de Măcinici s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta lor credinţă.

Obiceiurile din ziua de Măcinici formează un scenariu ritual specific Anului Nou:

prepararea alimentelor rituale (Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi); beţia rituală atestată de tradiţia populară, care susţine că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare de vin;

Deschiderea Mormintelor şi porţilor Raiului; aprinderea Focurilor de Măcinici prin curţi şi grădini, în faţa caselor şi în câmp;

Purificarea oamenilor şi a vitelor prin stropirea lor cu apă sfinţită; protecţia magică a caselor şi anexelor gospodăreşti prin înconjurarea lor cu cenuşa provenită de la Focurile de Măcinici;

Bătutul Pământului cu Maiurile pentru alungarea frigului şi scoaterea căldurii; aşteptarea spiritelor morţilor cu scaune şi mese întinse la Focurile de Măcinici;

Observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului în noul an prin prepararea Turtei de Măcinici;

Credinţa că este un timp extrem de favorabil pentru prinderea vrăjilor şi farmecelor; încheierea Sâmbrei Plugului; Retezatul Stupilor;

Tăierea primelor corzi de viţă-de-vie şi altele. Scenariul de înnoire a timpului agrar este completat cu acte rituale şi obiceiuri efectuate în zilele cosmogonice care preced Măcinicii, Zilele Babei sau care îi urmează, Zilele Moşilor. Sărbătoarea este cunoscută, sub diferite denumiri zonale, pretutindeni în România.

Măcinici se numesc şi spiritele moşilor şi strămoşilor celebrate în ziua de 9 martie, început de An agrar. Sărbătoarea din Calendarul popular corespunde, ca dată calendaristică şi, parţial, ca semnificaţie, cu cei 40 de Sfinţi Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiţi pentru credinţa lor în cetatea Sevastiei. Jertfele şi sacrificiile umane săvârşite în vremurile preistorice în ziua Anului Nou sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt în ziua de Măcinici şi mâncat sacramental. ( … ) *

Sursa :  http://www.lumeasatului.ro/

www.agero-stuttgart.de

Focurile de Măcinici, bradoşi, brânduşei, semnifică arderea iernii şi renaşterea primăverii,  în unele zone, cum ar fi în Banat, aceste Focuri de Macinici sunt bătute cu boatele de către copiiiar gospodarii adună mai apoi  cenuşa şi-o împrăştie pe ogoare, în livezi, grădini, vii cu rolul de-a-i feri de insecte, forţe malefice.

* Focurile de Macinici aveau functii diverse:
– purificarea spatiului de fortele malefice
– preintampinarea neplaceriloe aduse oamenilor de catre serpi si insecte pe timpul verii
– fertilizarea gradinilor, livezilor si viilor prin imprastierea cenusii pe pamant

Copii aveau obiceiul sa scormoneasca si sa bata cu betele in foc strigand: „Intra frig si iesi caldura,/Sa se faca vreme buna/Pe la noi pe batatura!”. Se credea ca astfel se alunga frigul si se scoate caldura din pamant, se aduce sanatate si noroc.

Cu cenusa ramasa de la foc, gospodinele inconjurau de trei ori casa, anexele gospodariei si grajdurile ca sa le protejeze de serpi, apoi o puneau la radacina pomilor fructiferi, pentru a da rod si a-i feri de daunatori.

In unele localitati din Oltenia si Transilvania, in preajma focurilor se pun mese si scaune, in credinta ca sufletele stramosilor vor veni pentru a se odihni langa foc.

Frumusetea si incarcatura simbolica a acestor obiceiuri si traditii, practicate si astazi in unele sate romanesti, continua sa atraga si sa fascineze omul modern. Prin simpla cunoastere si readucere in memorie a acestor traditii populare, dam dovada faptului ca, dezradacinati cum suntem uneori, continuam totusi sa ducem mai departe povestea neamului.  *

Bibliografie: Romulus Vulcanescu – Mitologia romana; Ion Ghinoiu – Zile si Mituri

flickr.com/photos

MACINICII
9 martie: mucenici

Daca in ziua de Mucenici ** ingheta si ** fi frig, este semn ca iarna ** continua pana in ziua de  Sfantul Gheorghe (23 Aprilie).

1. Spirite ale mosilor si stramosilor in Calendarul  Popular care au preluat numele si data de celebrare ale  celor 40 de Sfinti Mucenici (9 martie) din Calendarul  Bisericesc, jertfiti pentru credinta lor in Cetatea Sevastiei.
Jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in ziua Anului Nou agrar sunt amintite astazi  de figurinele antropomorfe din aluat fiert sau copt in  ziua de Macinici si mancate sacramental;
2. Figurine antropomorfe modelate din aluat, unse **  miere si nuca, mancate sacramental la inceput de An Agrar,  sinonime ** Brados, Sfinti;
3. Aluat modelat in forma de opt (8) sau cerc, fiert in  apa indulcita ** miere si ** adaos de miez de nuca in  ziua de Macinici.
Forma cifrei opt, reprezentare plastica a zeului antropomorf si a colaceilor, reprezentare a zeitei geomorfe, sunt supravietuiri ale jertfelor umane care   marcau, prin substitutie, moartea si renasterea zeului  adorat al Anului Nou Agrar.
Ca aliment ritual, Macinicii, sinonimi ** Bradosii si  Sfintii, se impart si sunt mancati in fiecare an in  ziua de 9 Martie (Muntenia, Moldova, Bucovina, Basarabia, Banat).

Sursa informaţiilor : gramy.interia.pl/

Sibilla