Ţara Cumetriilor sub zodia * Cucuvelei *…

vindecprostia.ro/

Zbang! Un toc din vole, drept în uşa gubernului carele fusese el prea mic pentru nurii mneaei, da devenise peste noapte, al drek de încăpător…

Duduia se-ndreptă grăbită spre limuzină, nu înainte de-aşi lăsa gheruţele sărutate de… dobitocii de * ocazii *. Porni spre Palat demarând în trombă cu pletele în … bătaia blitz-urilor, cum altfel…

De cum a ajuns, direct în birou. Aceiaşi  tehnică : zbang, şi uşa încremeni în urma ei. Se aşeză.

– Auzi, mă! Lasă dracu tot deoparte, am un plan… Traiane, nu rânji, e chestiune serioasă. Bagă la chelie, bă…. ce dracu, nu eşti singuuuuurrr? Cine-i asta ??? Fă, făăă, cine ieşti nu ti holba la mini… la naiba, nervii… iar vorbesc moldo… ptiii…

– Nuţi, Nuţico… hă, hă, hă… te-ai speriat Pisi? Stai! Nu scoate gheruţele că spun tot!

– Bagă ! Cine-i ?

– Ţi-o prezint pe Doamna * Flacăra *, a venit cu trebi, tocmai de la Strehaia… Treci în faţă Flacăro şi dă raportul D-nei Nuţi, Stăpâna!

De după draperia cafenie, ieşi Flacăra… :

– Sărut pulpa lu matale donşoara, mâncaţ-aş…

– Ce cauţi aici ? Traiane? Cine-i jivina? Ia treci fă mai aproape, ce cauţi la Don President?

Flacăra îşi înfipse ochii precum murele în globul pe care-l ţinea strâns în mână şi zâmbi .

– Haa, domn prejidinte, să-i zîc lu donşoara focoasă sau să tac ca oasele ciorilor pe care le îngropai azi noapte la ţintirimu lu măsa mare a lu bărbatu lu Ciomvica?

– Ce zice astaaaa ? Ce oase, ce gropi… ?

– Nuţi, situaţia e gravă, îţi explic..

– Că e gravă ştiu, explică! Acum! Cine-i..  arătarea ?

– Păi a trebuit să renunţ la Aliodor, ştii, presa, scandalul. În fine, mă simt slăbit, da slăbit rău, dacă mă înţelegi, chestia aia, ce-am stabilit-o… mh, mh.. ştii ce zic, sunt … mh, mh… Pe Flacăra mi-a recomandat-o Luţă, mi-a adus-o aci Piticu, să-mi refacă scutul.

– Îhîm, îhîm… avem alte trebi, urgente. Auzi, Flacăro, ţi-a spus Don cine-s io, da ? Bun ! Hai, treci la masă şi rezolvă-mă şi pe mine, apoi te duci să te plimbi, noi avem de vorbit şi vii apoi, da ?

– Haoleooo, donşoara, sări-mi-ar  boabele de fasole , că focoasă ieşti, ţelesăi, bre. Plec şi viu napoi când spui matale, iaca, mă duc, firi-ai a dracu Flacărooo, că iară nimerişi rău… bodogăni vrăjitoarea.

– Unde pleci, mă ? Stai să-mi faci şi mie o chestie, apoi pleci, apoi te întorci. Te plătesc. Traiane, dă poşeta, doar n-o să mă ridic acu să-mi şifonez sacoul.

Flacăro, uite care-i treaba : ştii să faci din acelea de moarte, de orbire, de luat minţile… ?

Duduia înfăşcă poşeta, scoase un carneţel minuscul, se uită fugitiv, apoi spuse:

– Am o listă. Îi vreau laţi, îi vreau pe toţi * rezolvaţi *, să-mi ştie de respect fraierii. Nu ierţi unul! Te plătesc regeşte. Aşa, să-ţi spun numele lor…

– Da fo poază cu ei nai domniţă, f-un abunament dă la avtobuz, fo chemeşă d-a lor… ca să le fac legate pe gârlă la care-i zîce matale să-i orbesc şi de-i ave fo doauă-tri * urme * dă la f-unu dîn iei, să le leg cununiiile, să le trăznesc paşii pă urma lu matale… ai ?

– N-am ! Să-i fac informativ n-am reuşit pe toţi, n-am timp de toţi, da, stai ! Traiane,  sună-l pe Pitic, şi-aşa e degeaba… Să vină în două minute cu dosarele şi să-mi aducă şi mapa violet. Am căteva poze decupate din ziare… sunt bune, Flacăro ?

– Mâncaţi-aş guriţa lu matale dă dăşteaptă, bune-s ş-alea, da să fie dă la admînîstraţîie poazălie, că mă apuc acuşi. Iau tot şi mă duc la ţintîrim. La capu crucilor le pun, focoaso. Unu să nu te mai supărie, că frumoasă ieşti, nu-ţi fie dă diochi, ptiiii…

– Stai, fă, toanto… nu scuipa… bleah…

– Sărut pulpa, iartă proasta, nu vrusăi cucoană, da aşa să zîce, ca să-ţi fie cu norocu, focoaso, mâncate-ar muica… Haida, spune lu muica povasta cu ăştia dă te supără pă matale, că de nu le fac şi dă urâciune, să nu-mi zică mie Luţă Flacăra, apoi.

– Traiane, te faci util, te rog şi piei! Mă laşi cu asta o oră. Hai, mergi la Pitic, vezi că e pe coridor pe undeva, a devenit statuie. Nush ce are, cum îi zic * Marş din calea mea ! *, cum rămâne  ca viţelul… du-l la bodegă, fă ceva… Merci de …

– Hă, Hă, Hă… Plec, plec… am spus că nu ai nicio vină că-mi eşti şi frumoasă şi deşteaptă…

– Gura !

Imediat ce acesta ieşi, Flacăra se şi porni pe turuit :

– Domniţă, numa lila şi roz să porţi în preajma lu Donu, că-i ie ursît de moarte violentă, auzi cucuvelele cum cântă pe une-i pornesc paşii ? Io le aud, focoaso, nu-i a bună ! Haida, să ne apucăm d-ale noastre … că pă matale te văd altfel, nu te-a atins blăstămurilii, da ai tare mulţi duşmance, sări-mi-ar ochii dîn cap dă tie spurc io, nu mint !

–  Ăsta fără mine e mort, Flacăro. Nu mă ţine-n preajmă cum cred toţi… nu e vorba, frumoasă sunt, bani am, da el are ordin din afară să nu-mi iese din cuvânt, de la cei din Ordinul… în fine, nu ştii tu şi nu e treaba ta. Te cred, Flacăro, uite cum stau lucrurile…

……………………………………………………………………………………………………..

Se făcuse ora cinei când Flacăra plecă de la Palat, cu paporniţa la subsori şi cu mascaţii pe urmele ei, s-o păzească. Avea mult de lucru. Duduia îi dăduse cât să-şi cumpere o casă, numai s-o rezolve în acea noapte. Pe neobservate, pe urmele grupului se porni şi Corbul, ofiţer, oficial al Departamentului3, dar care presta şi la D7, numai când era solicitat de Celulă.

După altă jumătate de oră, Piticul ieşi din Palat ameţit şi vânăt precum prunele-n pârg. Primise alte ordine de la Împărăţie, trebuia să ajungă în timp util la aeroport, să plece, să se întoarcă în aceiaşi noapte cu misivele pentru duduia. Aveau să-l însoţească numai Înstelatu şi Albanezu, c-aşa dorea duduia şi nu avusese curajul să pună întrebări, s-ar fi trezit din nou cu vreo vază drept în moalele capului, După ultima păţanie, trăsese două săptămâni şi umblase cu meşă, să nu-l râdă cei de la ziarul de-l înrămase cu papiţoiul sub braţ…

La Palat, se discuta în taină.  Planul Y avea să se desfăşoare cu paşi repezi, după cum stabilise duduia.

– Trebuie să ne mişcăm repede, să iese cu zăpăceală mare,  anchete, două-trei arestări, vezi în mapa albastră lista cu cei vizaţi, m-am înţeles cu ei, stai liniştit, colaborează, tot noi îi scoatem apoi. Au înţeles. Îi mai adormim pe înfometaţi, mai amânăm ieşirile-n stradă…  În mapa albă e lista cu jurnaliştii ostili, vezi că i-am trecut şi pe ăia de se iau de mine, da ? La CNA am fost deja, la Parchet…  am timp, nu merg, se rezolvă, am asigurări, că tu stai mumie… Bun. Mapa neagră…. sunt greii… Aici trebuie să fim cu băgare de seamă, că au şi ei la chimir, daaaar….

– L-ai trtecut şi pe duşmanul meu de moarte? Mi-a adus Americanu ceva material, am şi eu… Ce zici, poate acum… ?

– Taci! De Alb nu te iei! Vrei presa internaţională călare pe noi, inconştientule ! A zis bine Flacăra că eşti blestemat, eşti bolnav, da pe bune, nu ce vrei tu să… apropo, ţi-ai rezolvat la Clinică, da ? Ai actele, ai acoperire, ai tot ?

– Am, m-a ajutat Italianu, e drept. Recunosc, mi-a spus că i-ai telefonat pe firul ăla…

– Bun. Deci Arogantu, nu trebuie să piuie, îl amuţim. Altfel, se duc dracului toate… Pe tine nu te înlocuieşte oricine, ci, eu, punct. Rămâne cum am stabilit, mai stai un an, cel mult doi dacă iese ceva pe piaţă, apoi…. e vremea mea. Argentina, Argentinaaaaa……

– Pe aia n-a reuşit s-o aducă Luţă, e pe dincolo… s-o aducă, să-l sun pe Luţă să rezolve… ? Luţă a zis că are un fuior cu care descântă de… am uitat, hă, hă, hă… Am cunoscut-o, ştii, atunci când m-am * înfrăţit * de fonseca cu ei… De cuvânt, nimic de zis, au dat cu voturile cum am stabilit. Vrei să-ţi arăt căldarea şi pipa de argint ? Cadouri…

– Bă,  tu eşti prost! E un cântec! * Argentina, it s my love… *… Ai înebunit cu paranormalii tăi, nu zic, mai  apelează omul, da tu eşti obsedat ca celălalt Prost! Haide, nu te bosumfla, că nu-i momentul. Ştii că de nu te-aş trezi eu, ăştia te-ar mânca, ce naiba !

– Mai bine-ţi pap eu din pălmuţe… Zi-mi, ce-ţi pohteşte sufleţelul pentru săptămâna viitoare ?

– Că bine zici. Da. Rezolvă cu cei de la D5 de vreo două jafuri armate, vorbeşte cu D 2 să-l contacteze pe American, să mai iese cu ceva dezvăluiri despre Alb, nu tu, el, că l-am plătit şi i-am promis cetăţenia română înapoi, başca vreo două lansări, le suport eu şi pe alea şi… dacă e de cuvânt, îl proţăpim la ICR, sau la Academie, ori găsim ceva, Consilier pe probleme de… să le ia naiba, că n-am la mine notiţele şi nu le ştiu din cap, zâmbi duduia.

– Şi ăia de la D1, D4… ?

– D4 se vor ocupa de siteuri, bloguri, am şi-o Lege-n cap, da mai amânăm, am spus, să nu atragem atenţia-n presa străină, că iar se duc ăia cu petiţiile lor pe la… nişte tîmpiţi, neisprăviţii, îşi prelungesc agonia. Mai ai lista cu ei, aia de anul trecut s-o reactualizăm ? Mai infiltrăm vreo două sute de agenţi, de divertisment, dă-i dracu şi pe ăia. D1 vor lucra cu mine. Atenţie la D7, am senzaţia că nu e de glumit cu ei, intuiţia îmi spune că au şi alt stăpân… hmmmmm… ceva îmi scapă acolo, ceva nu-mi place, va trebui să aflu…

– Cum le ştii tu pe toate, c-am spus eu, şi frumoasă şi deşteaptă, eu respect Femeia…

– Hai, că devii plictisitor… Scuteşte-mă cu astea acu, am adus coco, destui cât să-i rezolvăm pe ăia mâine, da ? Nimic nu ştiu ăia, nimic. Cine se pune cu mineee…

– Hă, hă… trandafirii , crinii, ofiliţi, toţi, cum pofteşte sufleţelul tău…

– Ştii ce, să nu ne trezim cu surprize de la Legionari, trimite nişte oameni şi printre ăia, nu strică să ştim din timp… Aşa…. Ops, pauză, bă!

– Da voiam să te mai întreb ceva, Nuţi…

– Nimic nu ştii, nimic… Acum nu ! Dă laptopul, am treabă, să taci juma de oră că te sparg altfl, m-auzi, musca să n-o aud!

– Cu cine vrei să vorbeşti, cui scrii, hăăăă ?

– Nu vorbesc, nu scriu, mă ocup de ferma de pe Face Book, şi pe asta tot eu trebuie s-o ţin în viaţă, da ce ştii tu, cap sec! Ne-au luat pesediştii ăia şi aci, dracu ştie… ptiiii… hai, valea, să mă inspir de la ei, c-apoi le arată Nuţi…. ha, jagardelele…

– Da eu trebuie să plec, te superi, vin repede înapoi..

– Mergi mă, nicio bază n-am în tine… Ne vedem mine, merg la un spectacol, vii aşa, ca din întâmplare şi spune-i  ăleia să zâmbească, să nu mai stea cu moaca aia plouată, iar scrie presa că ţi-e tristă din cauza mea.

– Da, Nuţi, bine Nuţi…

– Traiane, ce dracu bagi în sacoşa aia ? Ce-ai în sticle ? A fost Moni pe la tine, iar ţi-a adus de-afară…  iar ?

– Nu, nu… nişte vin de buturugă, mi-a adus fratimiu, e trimis de Mondialu, cică să avem de protocoale, da nah.. nu las aşa bunătate să se strice p-aci, avem fond pentru proto nu ?

– Bunătate, zici…

– Păi bunăciune e..

– Gura, că iar mă plictiseşti, de parcă eu nu ştiu că-s frumoasă şi dăşteaptă, hai, duti, rămân eu p-aci, să citesc di pi facebook… Auzi, auzi, cumpără-mi şi mie un dicţionar, da să nu ti vadă lumea, că zice aia, Hillary ceva de noi şi al drak de pricep ceva, să nu fie despre noi… Să nu uit, tre să mă-ntâlnesc cu Nicu, să văd care-i şmenu, te duci tu la întâlnirea cealaltă, da să-l iei cu tine pe O. şi lasă * buturuga * pentru după, vor fi ziarişti acolo,  nu le da ocazia. Bun. Duti !

– Nuţi, da cu prostimea , cum rămâne, că-s porniţi… ?

– Auzi, bă ! Tu te uiţi la televizor ? Teroare că se vor potoli apoi, bagi furtune, forţele, bagi gazare de e nevoie… ce mama dracului, ordine şi disciplină, ce mitinguri, amenzi, arestări, să-i vezi cum adorm la loc, ei…

– La cine să apelez? La D6?

– Vorbim, vorbim… da duti mă!

– va urma –

Sibilla