Botezul Domnului – Boboteaza sau Epihania . Мир Божји Христос Се Роди!

imagine preluată: http://metropotam.ro/La-zi/

Pr Stăniloae – despre Bobotează

Astăzi, crestinii ortodocsi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza, zi ce marchează sfârsitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou. Sărbatoarea reprezintă Botezul in apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezatorul.

Epifania
Boboteaza mai este cunoscuta si sub numele de Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului, Descoperirea Cuvântului Intrupat. La 30 de ani, la plinatatea vârstei barbatului desavârsit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezatorul invata si boteaza cu botezul pocaintei; iar despre Iisus le spunea: “Se afla in mijlocul vostru Acela pe Care voi nu-L stiti” (Ioan 1, 26). “Nici eu nu-L stiam pe El, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se si ramânând peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfânt. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34).
Când a aparut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfant, Il recunoaste si-L arata multimilor, zicând: “Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29). Aceasta marturie era foarte necesara israelitenilor, care asteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri inainte. Hristos ii cere lui Ioan sa-L boteze, iar acesta, dupa o impotrivire de adânca smerenie, primeste sa-L boteze, dupa rânduiala lui.
Dupa botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât in chip de porumbel si a stat peste Iisus, iar Tatal a marturisit: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are si un alt scop: Epifania – aratarea Sfintei Treimi – moment in care El avea sa fie descoperit lui Ioan si, prin acesta, lui Israel, ca Fiului lui Dumnezeu si ca Mesia.

( … )

Credinte si obiceiuri populare
Boboteaza era asociata, din vechime, cu gerul, dar datina straveche nu tine cont de numarul gradelor, chiar daca putini mai respecta datina straveche. In unele sate, oamenii pregatesc sarbatoarea de Boboteaza prin manifestari specifice tuturor sarbatorilor, izvorâte din traditiile populare. Se colinda, se afla ursitul, se fac proorociri ale timpului si belsugului in noul an. In noaptea de Boboteaza, fetele isi pun busuioc sub perna pentru a-si visa ursitul. Din batrâni se spune ca, in noaptea de Boboteazza fetele nemaritate trebuie sa lege pe degetul inelar un fir rosu de lâna ori matase, de care sa innoade o ramurica de busuioc luata de la preot si sa pună apoi crenguta sub perna. Seara se face o turta de faina foarte sarata; inainte de a mânca din aceasta se bea doar un strop de agheasma, si se merge la culcare. Noaptea, tinerele isi vor visa ursitul. In plus, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an. Pâna la Boboteaza expira termenul de petire al fetelor. In noaptea de Boboteaza fetele numara parii de la gard, ghicesc în oglinda, rascolesc in focul din vatra pentru a iesi scântei. Se spune ca apa sfintita din acea zi are puteri miraculoase; ca ea nu se strica niciodata; ca apele ramân sfintite timp de doua pâna la sase saptamâni, timp in care nu se spala rufe in apa curgatoare; cu apa sfintita se stropesc vitele si nutretul lor, apoi fiecare gospodar bea câte putin, pe nemâncate, pentru a-si curata si sfinti sufletul.

http://www.observatordebacau.ro/

Dincolo insa de aceste obiceiuri populare, semnificatia principala a Bobotezei ramane una crestina, iar aceasta mare sarbatoare constituie un prilej de a incerca si noi, dupa puterile noastre, sa ne luminam sufletele, asa cum aminteste si troparul Bobotezei: „In Iordan botezandu-te Tu Doamne, inchinarea Treimii s-a aratat, ca glasul Parintelui a marturisit Tie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te, si Duhul a adeverit intarirea Cuvantului. Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, slava Tie!”.

Repost:

Ajun De Crăciun !

HRISTOS SE RODI !!!

În timp ce credincioşii ortodocşi sărbătoresc Boboteaza, ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai bisericii ortodoxe de stil vechi, îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi, care îşi ţin credinţa în circa 130 de biserici, schituri şi mănăstiri pe rit vechi.

Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile din cauza refuzului lor de a trece la Calendarul Gregorian.

În Banatska Klisura – Clisura Dunării, credincioşii ortodocşi de rit vechi, păstrează obiceiurile transmise din generaţie în generaţie, astfel că, în Ajunul Crăciunului, gazda împrăştie fân şi paie prin toate sobele ( camerele ), la cină se servesc: fasole bătută, peşte, mălai sau pită-n cuină, piftii şi se pregăteşte Colacul de Crăciun în care se pune un bănuţ. Într-un ciur ( sită ), gospodina pune boabe de fasole, grâu, cucuruz ( porumb ), etc, apoi cheamă la ea copiii din casă şii, mergând cu spatele aruncă aceste boabe din ciur peste fânul, paiele aşternute pe jos prin toate sobele ( camerele ) rostind: * pui, pui, pui, pui, pui la mama *, căci, se spune că tot anul va avea astfel spor la pui, păsări în gospodărie. Fânul rămâne pe jos trei zile, cât ţine Crăciunul. După trei zile, tot acest fân, paiele şi boabele împrăştiate, se mătură şi se adună într-o cotăriţă ( coş de nuiele ) iar gazda casei îl scoate în faţa caseii , la poartă. Preotul împreună cu Junii din sat, formează un grup călare şi trec prin tot satul să adune cotăriţele cu fân/paie de la toate gospodăriile. Apoi, duc acest  fânul/paiele să-le împrăştie pe ogoare, în grădini, pentru ca tot anul ce bine să fie roditor. Ei sunt răsplătiţi de către săteni cu bucate: cârbaţi, ouă, colaci, fasole, nuci, etc.

În aceste zile, crestinii pravoslavnici se saluta cu ,,Hristos se rodi’’ iar ceilalti raspund ,,Za istina se rodi’’, adica, în traducere, Cristos S-a nascut- Adevarat ca S-a nascut.

În fiecare gospodarie se fac bucate alese, dar din nici una nu lipseste traditionala cesnita- prajitura din foi de aluat fraged cu multa nuca si în care se ascunde o moneda. Cel ce va gasi banutul, se spune ca va fi fericit tot anul.

Мир Божји Христос Се Роди!

Oliver Dragojević-Bijeli Božić:

Bijeli božić zasjao
kao zlatni brijeg
i u sobi ostao
jer je vani snijeg.

Božić bijeli začaran
radostan i svet
možda takav jedan dan
zbliži cijeli svijet.

Noćas će nas grijati
okićeni bor
i naš dom će sijati
kao carski dvor.

Svijet će sjutrom zaspati
zadovoljan tih
naša jelka zasjati
sjajnija od svih.

Mir Boziji Hristos se rodi-Vaistinu se rodi

Мир Божји Христос Се Роди!

Sibilla

imagini preluate de pe google.ro

muzika srpska – youtube

Pr Stăniloae – despre Bobotează – trilulilu