* Dacă nu-ţi place noroiul nu te ruga pentru ploaie … *

* Dacă nu-ţi place noroiul nu te ruga pentru ploaie … *

S-a tot vorbit, scris, * zugrăvit * despre trădarea încrederii… Dincolo de cuvinte, deasupra de tăceri, mai presus de * penaj * sau * apanaj *, trădarea încrederii e o piatră de încercare ce demosntrează până la urmă, calitatea de-a te ridica la aşteptările a tot ceea ce presupune Sacrul –  OM!

Se spune că : * în încredere zace trădarea *… Între trădarea încrederii şi caracterul josnic sau, o personalitate  slabă, uşor influenţabilă, sau, situaţii ce implică neputinţa de-a te opune, constrângerile, falsitatea, făţărnicia, ipocrizia, etc… există ţesută, aparent de-o * mână * nevăzută, o pânză de paianjen… Scuze la-ndemână există mai mereu, cauzele sunt din cele mai diverse, motivele şi motivaţia îmbracă deseori forme nebănuite, scopul acelaşi, indiferent cum e * fardat * mai apoi… rămâne gustul amar al dezamăgirii, indiferent cum s-ar încerca mai apoi găsi * explicaţie *. Trădarea încrederii se poate ierta, dar, mai poate fi recâştigată încrederea… ? Oare fără de garanţii… şi dacă garanţiile se dovedesc mai apoi * apă de ploaie *, voit sau nu, cu sau fără de intenţie… ? Să luăm aminte la proverbul : * Dacă un om mă înşeală o dată, să-i fie ruşine, dacă mă înşeală de două ori, să-mi fie mie ruşine . * Odată trădarea încrederii făptuindu-se, poţi ierta, la un moment dat, poţi să nu judeci aspru şi să găseşti * circumstanţe *, să fii mai mult sau mai puţin permisiv în * aprecieri *, dar, nu vei mai acorda încrederea oricui, nu cu uşurinţă şi  abia după ce vei fi fost convins că ai fost suficient de atent încât să nu… şi totuşi, da, se poate întâmpla din nou…

Cea mai de încredere relaţie e cu Dumnezeu şi, bine-ar fi, cea cu tine… Sigur că există şi oameni care nu trădează încrederea, acei prieteni rari, acele flori de stâncă… şi luăm aminte la alt proverb : * să nu te încrezi în apa curgătoare *… căci, nu-i aşa, * apa trece, pietrele rămân *… cum am spus, florile de stâncă…

Există * oameni * pentru care, arta trădării încrederii nu numai că nu e străină, ci mjloc, unealtă de-a obţine, nu neapărat foloase personale, ci de-a se impune într-u folosul altcuiva…  Cei ce practică arta trădării încrederii nu doar manipulează însă ci, sunt şi ei la rându-le manipulaţi, cu sau fără acord, larg concurs, prealabilă cooperare… * Scopul scuză mijloacele *, se spune… oare? Şi dacă acel * scop * se dovedeşte în timp unul prost înţeles sau interpretat,  sau se demonstrează cine ştie când şi cum, nici nu mai contează de către cine, că numai nobil n-a fost a fi ? Scuzele, explicaţiile, se vor dovedi acuze, căci lipsa de abilitate de-a discerne la timp şi încălcarea unor principii pe care altfel le pretinzi altora, nu scutesc pe nimeni de tăişul consecinţelor, cu-atât mai puţin pe * regizor * sau * artizan * şi pe * actorul * ce joacă rolul principal cu-atâta exaltare şi siguranţă … devine cel puţin penibil. Nu victima trădării încrederii va suporta durerea ruşinii de sine, ci cel ce * stăpâneşte * arta trădării încrederii, chiar dacă nu va recunoaşte, mai devreme sau mai târziu, într-o formă sau alta, o va resimţii.

Şi tot despre arta trădării încrederii, celor ce se-ncrâncenează a-şi impune * inocenţa * prin vorbe… nu Cuvinte, ci, vorbe, cei ce trâmbiţează ades * eu nu trădez, voi toţi trădaţi, eu nu … * ( faptele vorbesc şi tăcerile sunt  uneori grăitoare, dar… cel cu musca pe căciulă apelează la .. vorbe, învinuindu-i pe ceilalţi, cum altfel… ):

* Sa ne imaginam ca, ignorind cu desavirsire existenta unei deja manifeste lumi adamice, o maimuta oarecare s-a straduit si a reusit sa se prefaca in om. Cum se va fi intimplat in fapt acest act de , iata o intrebare la care numai Dumnezeu ar putea cu adevarat raspunde. In ceea ce ne priveste, putem formula totusi raspunsul la o alta intrebare si anume: sa fi reprezentat pozitia verticala si inventarea mersului biped, disparitia cozii sau a blanii, opozabilitatea degetului mare de la mina sau dezvoltarea peste masura a creierului atributele decisive ale umanizarii antropoidului in discutie? Cu siguranta ca nu. Academic vorbind, esenta existentei umane se intemeiaza pe competenta omului de a opera cu semne; sau, cu alte cuvinte: constituirea functiei semiotice  prin care homo significans a devenit capabil sa dea sens lumii exterioare si interioare lui, utilizind in maniera simbolica primele sale reprezentari mentale  a reprezentat momentul in care granita animalitatii a fost efectiv depasita. Abia depasirea acestei granite a fost urmata de aparitia complexului de trasaturi prin care in mod obisnuit omul este caracterizat: competenta de a gindi si de a vorbi, de a crea unelte si produse spirituale, de a se juca cu propriile-i creatii etc. Sa remarcam insa ca atributele de sapiens, loquens, faber, ludens etc.  mobilizate predominant in sensul progresului uman, au fost consecvent dublate de atitudini antientropice, distructive pentru specie. Asemenea atitudini decurg din pervertirea a unora dintre instinctele fundamentale, de supravietuire (instinctul de perpetuare a speciei, de hranire, de agresiune si de aparare, pe de o parte, instinctul ierarhiei, al puterii, al coexistentei de grup, pe de alta parte) mostenite de om de la stramosii fara de constiinta, instincte carora li s-au asociat forme cu totul inedite. Pentru satisfacerea acestor transnaturale instincte , omul si-a rafinat pina la rang de arta o competenta pe care animalul se pare ca nu o are: aceea de a trada.Abia din acest moment inainte istoria animalului devenit om incepe sa se suprapuna cu istoria biblica a existentei edenice, avind drept moment de dramatica tensiune tradarea arhetipala: inselarea increderii lui Dumnezeu prin incalcarea de catre primii oameni a poruncii de a nu se infrupta din marul interzis. Din momentul , semnele binelui si ale raului n-au mai putut fi despartite cu fermitate de fiinta umana, ancorata tot mai mult intr-o istorie pentru care timpul si locul au inceput sa dobindeasca dimensiuni adesea strivitoare. *

( Arta de a trăda, autor Pierre Casamayor, traducere de Tudor Vlădescu în * Eseuri de ieri şi de azi, 1999, Institutul European )

Mai grav e când trădarea încrederii unei persoane ajunge să lovească o masă mare de oameni… * amatorii * ar trebui să cumpănească şi la, sau poate mai ales la aceasta, căci, nimic nu e întâmplător, nimic pentru totdeauna şi * nebănuite sunt Căile Domnului *… de ce-am adus aminte şi de aceasta, pentru că, se mai spune şi că : * învingătorul momentan nu e şi cel definitiv *… Cine şi ce are de câştigat sau de pierdut, apropo de credibilitate, odată caracterul, intenţiile * ghicite *… ? Apa trece, pietrele, rămân…

Sibilla

*******

Să adăugăm un * condiment * celor de mai sus … :

*  Increderea este baza unor relatii sanatoase, iar acum cercetatorii vor sa afle cum acest sentiment ia nastere datorita substantelor chimice din creier. Un nou studiu arata ca hormonul numit oxitocina ne indeamna sa avem incredere in ceilalti chiar si dupa ce ei ne-au tradat increderea, prin suprimarea activitatii la nivelul unei regiuni din creier, raspunzatoare de frica.

Aceasta concluzie ar putea ajuta la o mai buna intelegere a fobiei sociale si altor afectiuni inrudite.

Cercetari anterioare au aratat ca oxitocina creste nivelul increderi, si joaca un rol important in legarea unor relatii cu alti oameni. Dar regiunile creierului, care produc acest efect au ramas un mister. Pentru a observa cum acest hormon ne influenteaza atitudinea sociala, Thomas Baumgartner, neurolog la University of Zurich – Elvetia, si echipa sa au monitorizat activitatea cerebrala a 49 de barbati care erau implicati intr-un joc ce presupunea incredere si tradare.

In cadrul jocului, barbatilor li s-au dat bani, pe care ii puteau cheltui cu o alta persoana, care putea spori suma prin investitii si sa imparteasca profitul, sau sa ii tradeze si sa pastreze toti banii. Cand voluntarii au fost supusi unei doze de oxitocina prin intermediul unui spray nazal, incredrea lor nu s-a diminuat, chiar si atunci cand al doilea jucator pastra banii pentru el.

In contrast, barbatii care au primit un spray placebo si-au redus increderea in persoana respectiva. Rezonanta magnetica functionala a fost metoda folosita pentru a realiza imagini activitatii cerebrale a subiectilor in momentul cand au primit oxitocina. Astfel cercetatorii au observat o scadere a activitatii intr-o regiune a creierului numita nucleul amigdalian, care joaca un rol cheie in aparitia sentimentului de frica. O regiune a creierului numita dorsal stratium, regiune care se activeaza atunci cand invatam din greseli, si-a redus deasemenea activitatea la administrarea de oxitocina.

Totusi, oxitocina nu a redus activitatea acestor regiuni de la nivelul creierului atunci cand barbatii au jucat un astfel de joc cu un computer, confirmand ca interactia cu o alta persoana, si nu doar hormonul, este necesara pentru a produce schimbari, afirma cercetatorii intr-un articol din editia din luna mai a revistei Neuron. Aceste observatii sugereaza ca oxitocina ne ajuta sa mentinem o relatie prin scaderea nivelului fricii tradarii si a altor potentiale consecinte, prin interactia cu ceilalti, spune Muricio Delgado, neurolog la Rutgers University in Newark, New Jersey.

“Oamenii sunt predispusi spre evitarea asumarii unor riscuri sociale, asa ca un pic de oxitocina ar putea facilita relatiile cu ceilalti,” adauga el.

Observatiile ridica posibilitatea ca fobia sociala sa fie urmarea a unui defect a modului in care oxitocina regleaza activitatea creierului, spune Baumgartner. Andreas Meyer-Lindenberg, nurolog-cercetator la Central Institute of Mental Health in Mannheim – Germania, sugereaza ca semanalizarea oxitocinei ar putea fi deasemena intrerupta in afectiuni in care lipsa increderii sau atasamentul social reprezinta o problema, cum ar fi autismul sau schizofrenia.  *

http://www.medicalstudent.ro/neurologie-si-psihiatrie/neurochimia-uitarii-si-a-iertarii.html

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Atitudini, Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la * Dacă nu-ţi place noroiul nu te ruga pentru ploaie … *

  1. octavpelin zice:

    Sibilla,geniala postarea,urmareste si documentarul pe care l-am postat pe blog sunt legaturi intre ceea ce ai scris si ceea ce se comenteaza in film,o sambata minunata 🙂

    Apreciază

  2. pastel zice:

    De ce noroi… ?
    Ce ascunde el?
    Te urmaresc.
    Boboteaza si Sfintul Ion sint aproape. Mai amina!
    Si iarta. Ca nimic nu-i ca Pacea!

    Apreciază

  3. Cârcotaşu zice:

    Bine, bine, dar dacă, cum bine citezi „în încredere zace trădarea”, mi se pare că titlul ţi se potriveşte ţie mai degrabă. Adică dacă nu-ţi place noroiul (trădarea), nu te mai ruga pentru ploaie (nu mai acorda încredere). Ş-atunci, de ce te-ai rugat pentru ploaie?

    Apreciază

    • leo zice:

      Cârco,
      mi-s pare mie, sau cârcotăşeşti despre funie prin casa spânzuratului?! ori n-ai fi văzut şi tălică, la fel de clar ca orice personagiu cu de la natură intuiţii feminine înzestratu, că-s nopţi în care – acu să nu mă-ntrebi de-s d-alea cu lună stinsă, secerată ori dodoloaţă, că nu urmării – orice-ai face, oricare dintre deşte i-ai arăta unei unicoarne, musai numai la mijlociul s-a gîndi că i-l arăţi tu, „trădătorul” carele, geaba habar nu ai ce vei fi făcut or zis, te faci vinovat de a gândi la altuceva decât la ce se va fi gândit „trădata” că te-ai gândit…
      ş-apoi, vezi bine, cu noroaie se poate lăsa şi după… ninsoare… oricât de imaculată ar fi neaua…
      dreptu-i că, de rugat să ningă, se roagă doar copchii…

      Apreciază

  4. Sibilla zice:

    Iacă vă găsesc la taclale cu… Sfinxul, mă bucură tare mult, la fel cum Şefu că e ori de câte ori pe mine mă plimbă datoriile casnice pe miriştile Zoranului, ori uit de mine citind, citind şi cujetând… da Şefu ştie că mereu revin * acasă * , ca şi voi 🙂

    @octavpelin,
    Tavi, aşa voi face!
    Postarea mea nu e genială, e un început să… mai scriu, că-mi prea perdui mult timp pe miriştile unde nu-i loc decât de * ielite *, musai să-mi fac timp şi de studiu, de altele decât politichia mioritică…
    calde îmbrăţişări,
    Sibilla

    @Pastel,
    Exact !
    Asta întrebai şi eu pe cineva anume prin rândurile mele, de ce contestă că-n noroi n-ar creşte şi nuferii albi… ? De ce mizerii şi exclusivismul * ielitelor *, de ce aere de superioritate, de ce să pretinzi altora ceea ce nu eşti în stare, de ce multe..
    Dar, time aut, Sărbătorile, da ! Pacea, liniştea interioară, roua sufletelor, echilibrul emoţional şi mental… da şi da şi da !
    Danke 😉 🙂

    @Cârcotaşu,
    Brate, brate…
    Majka Darinka mereu spunea * să ai încredere deplină în Dumnezeu, la tine să fii atentă… în ceilalţi… ca să prişiepi, Niko, ascultă… Coşava, da s-o asculţi cu muma şi iarna şi primăvara, că multe-ţi va spune…. *. Zic că zicea bina majka…. d-aia acord ce, cât, cum * aud Coşava * şi d-aia e fascinant studiul comportamentului uman, o daaa… şi-al jocurilor de * rol *…
    Cum zisăi, io-s Unicorn, de capricorni sunt pline ele drăguţele biete zodiace… Astrologia implică mai mult decât s-ar crede… tracii, mayaşii, ştiau ei ce ştiau… da noi, unii , alţii avem impresia că le-am ştii pe toate…. Realitatea realităţii… altă povastă, una-n care, a fi un foarte bun traducător nu e acelaşi lucru cu-a fi abil în a traduce pe oricine, orice…
    Ştii brate, mereu spun, iar eu nu prea spun nimic întâmplător nici p-acilea, nici pe alte mirişti, şi la firul de iarbă să luăm aminte, că mereu avem a învăţa… mereu…
    Menţin ce zisăi, * apa trece, pietrele rămân *, baiul nu-i al stâncii că e subestimată, n-aşe ? Iar cine se-avântă a muşca din stâncă e bai, că nu mai are dinţi de lapte .
    Cât despre distanţa cosmică dintre mine şi, absolut oricine … să vorbească Legile Belagine, sibilina e mai sibilină decât s-ar crede… că-mi aduc aminte de Eminescu * e uşor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune… *, aşe şi cu oamenii, oricine e capabil a împroşca cu invective, oricine, puţini cei ce se rădică la… OM, dincolo de… vorbe, vorbe… D-aia zic, Cuvintele cele Dintâi şi d-aia mai zic, * a ştii carte nu-i totuna cu a ştii înţelepciune *…
    Mă iartă că am absentat, jucai Monopoly şi… nah, io-s sursă de hohote, Zoran zice că-s * mami mică *, cică * te-nvăţ eu.. *… ihim… geaba, io şi monopoly, monopolul, io-s cu râbdarea de-a trece la zapis… ca să revin, tehnici şi metode de investigaţie, manipulare, cestii, cestii… observ, de ce ? E…
    Sibilla
    Zice bine Baciu, sama însă că-s unicoarne, * unicoarne *, capricoarne şi * capricoarne *… io mă recunoscui dija de, mă citez, ţăranca, da una d-aia de onoare .

    Apreciază

  5. pastel zice:

    Am citit…
    Ceasuri bune de odihna!
    Miine incepi scoala. Ai grija de VOI!
    Sanatate!

    Apreciază

  6. Sibilla zice:

    @pastel,
    Am şi are şi EL pentru noi!
    Da am început şcoala 🙂
    Sănătate. Doamne Ajută!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s