Caras-Severinul, incotro… ?

cartofilie.ro – imagine preluata

Caras-Severinul, incotro… ?

Ocupati fiind cu…. mentinerea * divelor * in functie ( comportament deja mai mult decat penibil ), cu sforariile-n slujba cumetriilor, cu doar interesele personale si deloc vreo farama de grija in ce priveste soarta judetului ori problemelor nenumarate cu care se confrunta carasenii, * maretiile * judetului Caras-Severin, campioni in promisiuni neonorate si posesori a unor potentiale de * succesuri * in ce priveste jongleria cu banul public, daca e sa amintim numai numeroasele articole din presa centrala ce-au culminat cu dezvaluirile fostului director economic al CJC-S, Buda, obisnuiti fiind cu domnia bunului plac – politica de stat in stat – * ca la noi la nima-n lume *, cum n-au timp de * nimicuri *, si-si vad de manarii nonsalanti intr-o Romanie a oricui numai a romanilor, ba, zic ei, smenarii, iata, au lasat initiativa, implementarea si destinul unor proiecte la mana muritorilor de rand, ei *nemuritorii *… Or avea macar minimul de bun simt sa ne-ncarce cartelele telefonice, noua celor fara de venit, dar, spre deosebire de * stimabili * interesati de soarta judetului candva renumit, gratie rezultatelor obtinute in diverse domenii de activitate, acum… c-am ajuns la mila publica, poate datorita cohortei de zbecialisti cu care se falesc dreguitorii * nostri*, mai nou, la festivalurile rachiei si… atat…

Nu poti sa nu te-ntrebi : *Caras-Severinul, incotro… ? *, vazand zilnic strigatoarea la Cer nepasare, dezinteres, incompetenta , sfidare la adresa societatii civile, prin perpetuarea ideii de voievodat, a dezmatului la care se dedau unii si aceiasi baroni locali, pe fata, in vazul lumii , timp in care, desi secatuite si lasate-n dorul lelii, puzderie de minunatii cu care Mama Natura a daruit judetul, rezultatele muncii inaintasilor nostri, inca neexploatate resurse… se degradeaza, cad prada paraginei, balariilor, uitarii, in Twin Peakse-ul carasean si, cu siguranta nemultumirile, dezamagirile, reprosurile au un suport real ce nu vor fi pe plac, concretizate-n nema voturi, caci NU le merita, la viitoarele alegeri, * onor gospodarii * pentru moment inca * fruncea *. Ramana vorba intre noi, si paduchii imbuibati *se dau * la frunte, pana cand se gasesc remedii, iar deratizarea parazitilor, se impune! Cu alte cuvinte, orice * nas * isi are nasul, intr-o zi… caci nimic nu e pentru totdeauna si toti cioflingarii vor plati intr-un fel sau altul, joaca de-a Dumnezeu… unul nu va scapa si nimeni nu-i va invidia la Judecata, vai steaua lor de inconstienti si iresponsabili. De Istoria Feroviara a Banatului Montan se ocupa printr-o initiativa laudabila si spre rusinea carmuitorilor judetului,vecinii nostri sarbi, de potentialul turistic, Doamne, Doamne, infrastructura pana la proba contrarie ramane la stadiul de… slogan * vom face, vom drege… *, industria caraseana… no coment, caci ce sa mai coment, ne-am lamurit, investitii si investitori… cum am spus, poate-ntr-o zi…, nimeni nu-i nemuritor si nici de neinlocuit, geaba fac ei pe niz-naii, turtureii * care sunt *, deja peste masura lui Dumnezeu de multi, ca-ncrengatura de neamuri/nemosaguri a impanzit toate ungherele administratiei publice locale pe ideea de * totul sub control, totul monitorizat, nimic nu transpira *… dar, damful putrefactiei razbate demult, dincolo de granitele amarat jdetului Caras-Sverin, caci tot indesand sub pres, tot intinzand coarda, batjocorind sistematic opinia publica… vai de zulufii * divelor * si cornitele * taurasilor * sub papuc, mai curand decat isi inchipuie… pentru ca, noua, carasenilor de buna credinta si pe munca si eforturile carora *stimabilii * s-au autointitulat, cum zisai * fruncea *, ne pasa, si-i vom taxa, si-i vom trage la raspundere si vor plati! Pai cine-s ei, chiar asa, cine-s… ??  A, da… aia care nu prididesc sa scoata armatele la inaintare cand se lupta cu… furnicile, aia care cantau pe la mese * sa traim bine *, aia care sunt vinovati pentru halul in care se prezinta  judetul la atat de multe capitole, dincolo de rapoarte de activitate pe hartie sclipitoare,ca-n realitate, se vad cu ochiul liber * bunastarea *, * succesurile *, * traiul bun*…

Sibilla

Articol preluat de pe www.caon.ro :

Şi părerea ta contează

REŞIŢA – Calea ferată Oraviţa-Anina ar putea fi restaurată şi cu ajutorul nostru, al oamenilor din judeţ.

În această toamnă, în premieră, Televiziunea Română prezintă programul „Restaurare“, realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice şi Fundaţia Art Production.

În cadrul acestui program vor fi prezentate 30 de monumente din întreaga ţară, câte trei în fiecare episod. Telespectatorii pot alege câte unul dintre obiectivele din fiecare ediţie. Cele zece finaliste se vor înfrunta în ediţia din data de 1 decembrie, când va fi ales marele câştigător al concursului, acesta urmând a fi restaurat.

Din judeţul nostru a fost aleasă calea ferată dintre Anina şi Oraviţa. Inaugurată în 1863, este prima cale ferată montană de pe actualul teritoriu al României. Având în componenţă 14 tuneluri (cel mai lung fiind cel de la Gârlişte, 660 m) şi 10 viaducte (cel mai înalt, de 37 de metri, fiind viaductul Jitin), a fost supranumită Semmering-ul Banatului.

Construită pentru exploatarea de către StEG a zăcămintelor de cărbuni de la Anina, calea ferată va deveni, treptat, inutilă, păstrându-şi însă un farmec aparte, din păcate nepus în valoare aşa cum ar merita.

„Ar fi frumos ca şi telespectatorii cărăşeni să voteze în număr cât mai mare, pe măsura interesului lor pentru monumentele şi valorile judeţului nostru“, ne-a declarat Ada Cruceanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Caraş-Severin.

Calea ferată Anina-Oraviţa va fi prezentată în ediţia de duminică, 27 septembrie 2009, pe postul de televiziune TVR 1. Pentru a alege, aveţi două opţiuni – fie prin reţeaua de telefonie Romtelecom, la numărul 0900.160.440 (0,95 euro), fie prin SMS, la numărul 1388 (0,95 euro).

Dacă tot ne plângem că nu face nimeni ceva pentru noi, poate avem acum o şansă să ne facem auziţi şi să ajutăm la reînvierea unui monument unic. Avem această şansă, trebuie să profităm de ea. Asta, dacă ne pasă cu adevărat de Banat…

Nina Curiţa

© 2005-2009 – Inform Media

http://www.caon.ro/

Update :

„Templierii“ vor Semmering-ul Banatului?

ANINA – O asociaţie de renume internaţional este interesată de cumpărarea căii ferate Anina – Oraviţa.

Îi ştim istoria şi importanţa trecută. Cunoaştem cât ar ajuta judeţul dacă i s-ar da valoarea cuvenită. Ştim de câte ori s-a vorbit despre acest obiectiv şi că de ani de zile, vorbele au rămas la stadiul de vorbe iar diversele demersuri sunt aşternute pe hârtii pierdute prin birouri.

Şi în timp ce noi nu facem nimic, ea, calea ferată Anina-Oraviţa, din 1863 încoace ne promovează peste tot. Intenţii de cumpărare a acestui tronson au tot existat, dar nu s-a concretizat nimic şi credem că e bine. De ce spunem asta? Pentru că exista riscul ca unii cumpărători să nu o vrea decât pentru fier vechi.

Acum, la orizont, se arată un alt doritor care vrea să achiziţioneze drumul de fier. Este vorba despre Asociaţia „Ordinului Cavalerilor Templului din Ierusalim, al României – O.S.M.T.H.“, iar cumpărarea e deocamdată doar la stadiul de intenţie.

„Chiar dacă nu vom reuşi să votăm suficient pentru ca această cale să fie renovată de Ministerul Culturii, nu aş vrea să fie vândută. Regionala CFR va câştiga bani, dar doar pe termen scurt. Pe termen lung ar fi mai bine ca primăriile oraşelor Anina şi Oraviţa, precum şi Consiliul Judeţean, să se asocieze, să o preia în administrare şi să facem din acest drum de fier drumul spre dezvoltarea celor două oraşe. E un obiectiv turistic prea important pentru a fi vândut“, ne-a declarat viceprimarul Aninei, Nicolae Radu.

Ar fi minunat să fie cât mai aproape vremurile în care un monument unic în ţară să nu reprezinte doar o povară…
Nina Curiţa
nina.curita@informmedia.ro

© 2005-2009 – Inform Media

http://www.caon.ro/

http://www.panoramio.com/ – imagine preluata

Informatii despre Calea Ferata Oravita-Anina-Bazias, pentru cei interesati :

http://www.oswego.edu/~giukin/oravita/

http://www.banaterra.eu/industrie/istindbm/intamplari/cf_o_a.htm

http://www.cfr.ro/CFR_new/Rom/tunele.htm

De vizitat Muzeul Locomotivelor din Resita, judetul Caras-Severin :

Muzeul locomotivelor cu aburi, Reşiţa :

Muzeul a fost constituit, prin eforturile ing. Mircea Popa, director al Uzinelor resitene pe atunci, în anul 1972, la aniversarea unui secol de productie de locomotive cu aburi la Resita. Cuprinde 16 exponate din diverse epoci de constructie, cel mai important fiind locomotiva RESICZA, una dintre cele trei prime locomotive cu aburi construite în spatiul sud-est european, la Resita , în 1872-73. Celelalte doua („Bogsan” si „Hungaria”) au fost casate în anul 1937. Locomotiva „Resicza” a fost recuperata, în 1961, de la Câmpia Turzii , unde era garata pe o linie de manevra. Proiectata de John Haswell (1812 – 1897), originar din Scotia, dar stabilit la Viena , piesa este o locomotiva tender cu doua roti cuplate, care se poate înscrie în curbe cu raza de maxim 45 m, are o forta de tractiune de 1125 kg si 45 CP la viteza de 11 km/h. Lungimea locomotivei este de 4,48 m si greutatea în serviciu, de 11,5 t. A fost construita în conditii improvizate în atelierele uzinelor StEG Resita, iar în perioada 1961-1972 a fost garata pe o linie de manevra în fata Fabricii de locomotive (1923) din complexul uzinal local. Fabricatia locomotivelor cu aburi la Resita se încheie în anul 1964, cu 10 locomotive de ecartament normal, din seria 150.000, destinate exportului. Cu doua exceptii, cele 16 piese din Muzeul de astazi, concentreaza istoria de aproape un secol a acestei importante componente a industriei constructoare de masini pe malurile Bârzavei. Lista locomotivelor, în ordinea anului de fabricatie :

Componente tehnice

1. (1872) Locomotiva nr. 2 „Resicza”, ecartament 948 mm

2. (1909) Locomotiva forestiera CFF 704.209, fabricatie StEG-Viena

3. (1921) Locomotiva de ecartament normal, seria 50.025, fabricatie Henschel-Kassel

4. (1921) Locomotiva de ecartament normal, seria 50.378

5. (1925) Locomotiva tender cu ecartament îngust, 700 mm

6. (1933) Locomotiva de ecartament normal CFR 230.163

7. (1939)Locomotiva de ecartament normal, seria 142.072

8. (1940) Locomotiva de ecartament normal CFR 131.003

9. (1944) Locomotiva forestiera CFF 704.404

10. (1952) Locomotiva tender uzinala CFU 29

11. (1952) Locomotiva de ecartament normal CFR 764.103

12. (1954) Locomotiva tender uzinala CFU 14

13. (1955) Locomotiva de ecartament normal, seria 150.038

14. (1956) Locomotiva forestiera CFF 764.493

15. (1958) Locomotiva de ecartament îngust CFR 764.001

16. (1960) Locomotiva tender uzinala CFU 28

www.intercultural.ro/…/turism-industrial.html

Din respect pentru locurile natale, parintii care m-au educat sa ma implic, sa nu ma tem, sa spun lucrurilor pe nume, pentru Oameni, caci inca mai exista si Oameni in Caras-Severin,  din respect pentru mine, invit la meditatie carasenii contemporani si dau din nou tema de casa si subiect de reflectie * stimabililor * raspunzatori, pana-n prezent carmuitori ai judetului :

* Adevărul este ca apa rece care face rău doar dinţilor stricaţi. *    ( Nicolae Iorga )

* Democrat înseamnă cineva care vrea să înalţe poporul pe umerii săi, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului. *   ( Nicolae Iorga )

Sibilla

citate preluatede pe http://www.citapedia.ro

imagini preluate de pe google.ro

informatii preluate de pe http://www.caon.ro