” Ce-am fost şi, Doamne, ce-am ajuns … ! ”
Romania are una dintre cele mai mari rate ale mortalitatii infantile din Europa, cu 23 de decese la 1.000 de nasteri.
Peste 350 de reprezentanti ai autoritatilor locale nu isi pot justifica averea iar alti 27 sunt in stare de incompatibilitate, arata Agentia Nationala de Integritate.
Deoarece sistemul administrativ este politizat şi, avertizorul este adus în situaţia de-a lupta cu o armată unită prin ticăloşii, clanuri şi căpuşe, nemoşagurile ce-au asfixiat sistemul, se ajunge la :
“pentru ca avertizorii de integritate au de suferit daca semnaleaza cazuri de coruptie, desi formal sunt protejati prin lege”.
Populaţia României resimte tot mai acut efectele dezastrului naţional, a nepăsării şi nesimţirii fără margini, a hoţiilor şi ticăloşiei fără limite a corupţilor ce se intitulează cu ipocrizie ” clasă politică românească ”… noi NU avem clasă politică, ci o adunătură de păcălici, şmenari, ordinari, incapabili să salveze măcar ce-a mai rămas nebatjocorit de ” destoinicia ” lor, a cameleonilor politici, nişte impostori …
Ne mor bătrânii de… foame, ne mor copiii bolnavi, ne apasă dări, taxe, impozite, facturi şi am ajuns în imposibilitatea de-a le mai plăti, ne plâng tăcerile, ne dor uimirile, ne rup bucăţi din trupuri şi suflete frângerile cărora ne-au predat şi abandonat ei, criminalii neamului românesc, ” politicienii ”, nişte oportunişti ce viermuie umilindu-ne şi ne tot întrebăm, se poate şi mai rău de-atât, încotro, ce-au de gând cu noi, atâţi cât am mai rămas, căci, ” grija lor ” ne-a tot rărit, ne-a împuţint, pe noi, ca să trăiască ei bine jucându-se de-a ” cârmuitorii ” pe seama lacrimilor suferinţelor şi nefericirilor noastre… până când, Doamne?
” nu ştiu dacă aţi aflat cu toţii.. de bătrâna ce-a furat de foame, un banal pachet de biscuiţi…
totuşi cât de rea eşti soro lume, ce cumplit spectacol îţi permiţi, dacă s-a ajuns să moară oameni, pentru un… banal pachet de biscuiţi… ”
Tatiana Stepa – Bătrâna…
” Grija ” statului român şi cum îşi ” preţuieşte ” valorile… :
” Tatiana Stepa a fost nu numai o mare cântăreaţă, ci şi o mare nedreptăţită. Tandreţea şi dârzenia, mila şi forţa au fost mereu trăsăturile contrarii, complementare ale caracterului ei. A gustat umilinţa creştină, nu a suportat umilinţa socială. Simţea că e purtătoarea unui înalt rang de nobleţe: ascendenţa minerească şi ţărănească. N-a cântat niciodată la Ateneul Român, dar – ce miracol! – ea îşi petrece ultima tăcere, preţ de două zile, la Ateneul Român. Şi tăcerea ei se aude. Este reducerea la şoaptă a permanentului strigăt de durere cu care a încercat să ne sensibilizeze şi, vai, atât de rar, a reuşit, într-o lume abrutizată.
Până şi în chestiunile simple de viaţă, Tatiana, deşi nebăgată în seamă de autorităţi, care au lăsat-o ani de zile în situaţia de evacuată (căreia nici primarii succesivi ai Capitalei, nici primarul Sectorului 3 nu i-au dat în ciuda insistenţelor mele o minimă soluţie locativă), le-a rânduit pe toate cu abnegaţie, eroism şi seriozitate. Şi-a crescut exemplar copilul care i-a rămas după divorţ în grijă. Şi-a îngrijit părinţii, grav bolnavi, din puţinul ei, cu o dăruire de sfântă. Traiul greu, al tuturor minerilor, a fost la fel de greu şi pentru părinţii Tatianei. Ei au murit anii trecuţi şi Tatiana a mai avut de împlinit, în acest fel, alte două mari datorii creştineşti şi omeneşti. A murit şi fratele ei, care lucra undeva, în Ungaria. Cu un fel de umor negru, Tatiana îmi spunea că, în ciuda faptului că e foarte bolnavă, a trebuit să supravieţuiască, pentru a putea să-i înmormânteze omeneşte pe toţi. ” ( Adrian Păunescu, pentru Jurnalul Naţional )
http://www.jurnalul.ro/
Ne-au mai rămas : rugăciunile, nădejdea-n Dumnezeu… ” ce-am fost şi, Doamne, ce-am ajuns !!! ”…
Vasile Mardare – Totuşi Doamne!
ASA NU SE MAI POATE
SUNT PREA URATE TOATE
N-AVEM NICI DREPTUL UNEI PAINI
LOVIM O VIATA INTREAGA
IN TARA NOASTRA DRAGA
SUNTEM TRATATI CA NISTE CAINI
DEMOCRATII PE DEGET
SI LEGEA FAR’ DE LEGE
SI BUNI SI HARNICI NUMAI POT
IN CEL MAI JALNIC TEATRU
SUNTEM DIN PATRU-N PATRU
HAMALII URNELOR DE VOT
NU TARA NU-I SARACA
,DAR AVUTI-AI BLEAGA
PRECUM O PRADA DE RAZBOI
HEI LIDERI DE PARADA,
NU-I OM SA VA MAI CREADA
CA PREA VA BATETI JOC DE NOI
REFREN
SI TOTUSI NOI ACEASTIA NU NE-AM PIERDUT NAEJDEA
CHIAR DACA NI MEREU MAI GREU
CU-O ULTIMA SUFLARE,STRIGAM IN GURA MARE
AL NOSTRU ESTE DUMNEZEU
DREAPTA NEDREPTATE,
NI LE-ATI LUAT PE TOATE
SI CA INDIVID SI CA POPOR
DAR SA TINETI MINTE PANA IN MORMINTE
DUMNEZEU RAMANE AL TUTUROR
VOI AVETI AVERE,VOI AVETI PUTERE
SI PLACEREA TRAIULUI ATEU
NOI PRIN NEDREPTATE,
LE-AM PIERDUT PE TOATE
DAR IL MAI AVEM PE DUMNEZEU
NICI MUNCA NICI RASPLATA,
CA TOTI SA FIM INDATA
BIETI CERSETORI LA SEMAFOR
SI NIMENI NU RASPUNDE
DE CRIZELE PROFUNDE
DE CARE ATATIA OAMENI MOR
VOI DIN MORMANT COMPLICE
SI PANA-N CICATRICE
STARNITI NEIERTATOARE BOLI
COPII NOSTRI BIETII,
CUNOSC AMARUL VIETII
DE CAND NI ARUNCATI DIN SCOLI
IMPOZITE NE MUSCA
IN TARA CA O CUSCA
VANDUTA ASTAZI PE UN POL
UMIL E TRICOLORUL,
BOLNAV E TRICOLORUL
STOMACUL OMULUI E GOL
REFREN
DOAR CARCIUMI PRETUTINDENI,
CRAVASE,GRATII,PINTENI
SE INRAIESC SURORI SI FRATI
BATRANII MOR DE FOAME
SI-N CINICE PROGRAME
CEI TINERI SUNT ABROTIZATI
ATI DAT PSEUDONIME,
GRETOASEI VOASTRE CRIME
DE-A VINDE TARA PE NIMIC
SOLUTIE BARBARA,
SA FIM ROBI INTR-O TARA
SA FIM O TARA LOZ IN PLIC
NE-INGHESUITI CU BICIUL
PE SCARA DE SERVICIU
CA NISTE SLUGI SA VA SERVIM
DAR NOI VA DAM DE VESTE
CA ROMANIA ESTE
IN EUROPA LEGII VII
REFREN
ASA NU SE MAI POATE
SUNT PREA URATE TOATE
N-AVEM NICI DREPTUL UNEI PAINI
LOVIM O VIATA-NTREAGA I
IN TARA NOASTRA DRAGA
SUNTEM TRATATI CA NISTE CAINI
LA SARACIA NOASTRA
ROS GALBENA ALBASTRA
NE DATI MIZERIA RASPUNS
SI UNEORI NE VINE
SA SPUNEM PRIN SUSPINE
CE-AM FOST SI DOAMNE CE-AM AJUNS
REFREN
” Speranţa este bucuria nestatornică născută din ideea unui lucru viitor sau trecut, de realizarea căruia ne îndoim întrucâtva. ” ( Baruch Spinoza )
” Crucea este poarta tainelor. ”
” Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodată la cer prin comoditate. ” ( Isaac Sirul )
Sibilla
imagini preluate de pe google.ro şi neogen
citate preluate de pe http://www.citapedia.ro
muzica folk – trilulilu
leo
Sibilla
Sfinxul 