Concediu în Clisura Dunării : Banatska Klisura !

452559555rdJaQz_fs

Concediu în Clisura Dunării : Banatska Klisura !

Un frumos şi de neuitat concediu, puteţi petrece în compania celor dragi în Klisura Dunării. Obiectivele turistice, posibilităţi de cazare, drumeţii, plimbări cu barca pe Dunăre, găsiţi peşteri, urme ale seminţiilor dacilor ce au trăit cândva aici, mură, zmeură, peşte, mănăstiri şi locaşuri de cult, peisaje mirifice… ei, ce ziceţi, încercaţi ? Aveţi posibilitatea de-a vedea cât de frumos convieţuiesc paşnic, românii şi sârbii !

638239482_f15df119d4

Clisura Dunării (sârbă Banatska Klisura, Банатска Клисура) este o regiune geografică situată de-a lungul malului nordic al Dunării, în sudul Banatului. Regiunea este limitată de râul Nera la vest şi de Cazanele Dunării la est.

Cele mai mari aşezări din Clisura Dunării sunt municipiul Orşova şi oraşul Moldova Nouă. Tot din Clisura Dunării fac parte şi comunele Socol, Pojejena, Coronini, Gârnic, Sicheviţa, Berzasca din judeţul Caraş-Severin, precum şi Sviniţa, Dubova, Eşelniţa, Iloviţa şi Brezniţa-Ocol din judeţul Mehedinţi.

dj5

Regiunea este locuită de români şi de sârbi, unele localităţi având o majoritate sârbă. Aceştia sunt majoritari în Socol, Pojejena şi Sviniţa. Mai există şi o comunitate de cehi, mai ales în jurul localităţii Gârnic, mai precis in localitatile Bigar si Eibenthal. Un numar important de germani putem intilni si in Orsova.

Istoric, regiunea a aparţiunt Frontierei militare bănăţene şi era împărţită în sectorul „vlahilor” (români) şi cel al ilirilor (sârbi).

traseul Oravita – Moldova Noua, adica traversam Muntii Locvei. Drum relativ bun, dar pustiu, care urca si coboara mereu, curbe si cotituri pret de zeci de kilometri.

drumul Oraviţa-Moldova Nouă

” Clisura Dunării un teritoriu plin de famec natural dar şi de istorie se întinde oficial de la intrarea Dunării pe teritoriul României la Baziaş până la Gura Văii după unii sau până la ieşirea Dunării din aşa-zisele Cazane. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor. ”

Acesta ar defileul Dunării, cunoscut în scrierile geografice ca un complex de bazinete şi alte defilee în sectorul transversal al văii Dunării. Clisura devenită toponim, se subînţelege Valea Dunării începând de la vărsarea râului Nera în Dunăre până la Orşova.

Având caractere geografice distincte în defileul Dunării dar şi o importanţă strategică deosebită, oamenii de ştiinţă au fost atraşi în mod insistent şi variat în cercetarea acestei zone. Întâmplător sau nu, zona a fost denumită ,,mina de aur” a arheologiei. Descoperirile arheologice de statuete antropomorfe în localitatea Liubcova cu înălţimi de 4cm. la 8cm. sau alte statuete stilizate. Vase cu picioare zoomorfe, diverse capace stilizate cu diverse incizii curbilinii sau în mănunchi.

Toate aceste descoperiri arată că în zonă au locuit din cele mai vechi timpuri oameni şi se poate demonstra cu certitudine că aceştia au fost strămoşii noştri geto-dacii. Comunităţile geto-dacice s-au stabilit aici datorită bogăţiilor din zonă, dar şi însemnătăţii strategice. În localităţile riverane începând cu Baziaşul, Divici, Pojejena, Coronini, Gornea şi Liubcova au fost găsite urmele unor aşezări dacice.

Klisura Dunave

picasaweb.google.com

Dovada cea mai certă sunt aşezarea dacică de la Berzasca şi o aşezare dacică întărită la Coronini, pe fundamentul căreia ulterior s-au clădit altă cetate medievală. Într-o lucrare de prezentare a Dunării se spune lângă localitatea Dubova unde există peştera Veterani, aceasta are o importanţă religioasă pentru dacii liberi, deoarece a ajuns până la noi legenda şi o tradiţie precum că aici ar fi fost sanctuarul lui Zamolxis, zeul naţional al dacilor (Gino Lupi) .

Cercetări despre Clisura Dunării s-au făcut din cele mai vechi timpuri. Însuşi marele istoric grec Herodot descrie că aici trăiau albocensii una din cele 15 seminţii ale dacilor.

Unul din cei mai apropiaţi cercetători ai Clisurii trebuie amintit învăţătorul Alexandru MOISI, care în „Monografia ţinutului Clisura” tipărită la Oraviţa în 1934 aduce unele argumente prin care menţionează continuitatea dacilor în acest spaţiu dunărean. Domnia sa arată că în Clisură au rămas urmele multor cetăţi dacice, dar numeroasele cuceriri ce au survenit de a lungul timpului, au făcut ca istoria adevărată să fie deturnată în favoarea noilor cuceritori. Exemplifică vechea cetate dacică de la Coronini, un punct strategic foarte important pentru daci cât şi pentru viitorii cuceritori romani, dar şi alte cetăţi din zonă, cărora li s-au atribuit numele unor sfinţi inexistenţi la acea vreme. Descoperirile arheologice arată că au fost găsite armamente, obiecte casnice, monede care atestă că aceste locuri au fost locuite cu peste 700 ani î.d.Cr. şi chiar mai mult. Aceste monede fiind emise pe timpul lui Filip şi Alexandru cel Mare. Distinsul nostru înaintaş arată că piesele ce atestă istoria noastră, se regăsesc în muzee din Europa şi nu în cele româneşti unde ar trebui să le fie locul.

Precizările istorice despre romani arată că aceştia au cucerit unele zone temporar, dar la primele contacte cu băştinaşii au avut surpriza să constate că se înţelegeau ca şi cum ar fi vorbit aceeaşi limbă. Încet şi ordonat romanii au început să construiască pe malul stâng al Dunării drumul încă de pe vremea împăratului Tiberius anul 33 d.Cr. terminat de Traian în anii 101-103. Se poate constata că la terminarea drumului romanii nu deţineau controlul asupra malului stâng al Dunării şi din acest motiv nu s-a putut monta acea faimoasă TABULA TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretenţiile împăratului Traian. După cucerirea Daciei s-au mai construit şi numeroasele cetăţi la; Şviniţa, Liubcova, Drencova, Coronini şi Baziaş, cetăţi ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul ţării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcţiile din epoca romană sunt evidenţiate şi prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarniţa), villa rustica de la Gornea (Căuniţa de sus).

Despre istoria zonei voi continua şi cu alte articole, prezentând alţi cercetători şi invit pe alţii mai avizaţi să vină cu noi precizări, descoperiri şi documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii.

***

1_1

http://www.daciajurnal.ro/poze/58/18/1_1.jpg

Zona Clisurii Dunării a fost cercetată în timp de mai mulţi istorici, mai mari sau mai mici. Voi aminti pe istoricul veneţian Francesco GRISELINI(1717-1783) care a făcut între anii 1774-1777 o călătorie în Banatul Montan, descriind amănunţit foarte multe aspecte istorice ignorate până atunci, fiind primul se pare, ce a atras atenţia asupra plecării vestigiilor descoperite în zonă, către alte muzee ale Europei.
Profesorul de istorie Voin STANCOVICI, din Pojejena, pasionat cercetător a istoriei locale, a publicat o mică Hartă arheologică a Clisurii Dunării în anul 1999. Anterior acestei publicări domnia-sa având contribuţii în conservarea unor vestigii descoperite pe plan local în localitatea Pojejena, cum ar fi un relief în marmură a CAVALERULUI TRAC, emblemă istorică a acestor locuri, dar şi predarea către Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a multor cărămizi purtând inscripţia legiunilor romane: a-I-a-MINERVA; a-IV-a-FLAVIA FELIX; a-VII-a-CLAUDIA PIA FIDELIS, cât şi monede diverse descoperite în zonă. De prin anii 1985 cercetările din Clisura Dunării s-au sistat din motive lesne de înţeles, lipsa fondurilor alocate cercetărilor istorice oficiale. Un mare istoric şi arheolog recunoscut a fost şi va rămâne distinsul profesor Vasile BORONEANŢ (n.28-decembrie 1930), a avut mari contribuţii la cercetările efectuate în Clisura Dunării în perioada anilor 1970 şi chiar mai târziu, făcând diverse comunicări despre această zonă. Voi încerca în continuare să prezint mai multe date despre acest ierarh al arheologiei româneşti, pe care am avut onoarea să-l cunosc personal în anii când, cu bastonul în mână, cerceta peşterile din zona Coronini.

De Mihai LEONTE
Sursa http://www.zamolxis.ro

Zona turistică Berzasca:

Valea Siriniei: Cascada Pisatorii
Ruinele Mânăstirii de pe Valea Siriniei („La Mânăstire”)
Peştera Zamonita
Cetatea Dranco de pe Dunăre
Valea Berzasca: vârfurile Svinecea Mare şi Svinecea Romana (cea mai veche biserică din Clisura Dunării)
Cetatea Dacică de la „Stenca Lubcovei”
Monumentul „Kocea Angelkovici”

http://www.banaterra.eu/romana/zona-turistica-berzasca

Srbija văzută din Berzasca

Posibilităţi de cazare Berzasca : Pensiunea Isabella şi Pensiunea Cabana Andreea , 2 stele , mai multe informaţii pe http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Berzasca/874-Cazare_hoteluri_pensiuni_Berzasca.html

Cabana Issabelle

În Coronini, Pensiunea Elis, 3 stele, imformaţii pe http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Coronini/893-Cazare_hoteluri_pensiuni_Coronini.html

cazare-caras-severin-hartamica

Cazare Pojejena la Pensiunea Flying Fish 3 stele şi Cabana Dunărea o stea, informaţii pe http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/Pojejena/921-Cazare_hoteluri_pensiuni_Pojejena.html

cazare-caras-severin-33

PENSIUNEA ZOKY – Liubcova – la intrarea în Localitatea Liubcova, pe malul Dunării :

Contact:
PENSIUNEA A FOST DESCHISA LA 1 MAI 2009.PENTRU RELATII SUNA LA 0764047332.VA MULTUMIM SI VA ASTEPTAM CU DRAG!… (PENSIUNEA ZOKY)

Pensiunea Melba

Locatie Pensiunea Melba: pe clisura Dunarii intre Cazanele Mici si Cazanele Mari.  4 stele.

Va asteptam la Dubova, Pensiunea Melba!

http://www.pensiunea-melba.ro/

roturism_th_cabana_apus_de_soara_bazias_1

În localitatea Baziaş, Cabana Apus de Soare :

http://apusdesoare.netcompmedia.ro/

Dunare 366

Accesul rutier în zonă se face pe drumul naţional DN57 (Moraviţa – Oraviţa – Moldova Nouă – Orşova), cale rutieră care urmează pe un segment important din lungimea sa cursul Dunării. Se poate ajunge pe DN57:

  • dinspre vest, din direcţia Timişoara – Moraviţa, pe drumul european E70 (DN59),

  • dinspre est, din direcţia Orşova, de pe E70 (DN6),

  • dinspre nord, din direcţia Reşiţa – Oraviţa, pe DN58 (Reşiţa – Anina) iar apoi pe DN57B (Anina – Oraviţa).

Pe calea ferată se poate ajunge până la Moraviţa, Oraviţa sau Orşova.

Clisura Dunării este o regiune deosebit de pitorească în sudul Banatului, pe malul fluviului care, la intrarea pe teritoriul României, străbate o zonă muntoasă. Este o regiune de o frumuseţe aparte, oferind atracţii atât turistului dornic de drumeţii, amatorilor de turism cultural, cât şi împătimiţilor pescuitului.

http://www.banattour.ro/

bazias

Prin Baziaş – o localitate care traieşte din amintiri
Vizitş la mânăstirea Sf. Sava, ruinele gării si ale hotelului, portul, terasamentul celei mai vechi linii ferate din România

flyingfish32

Zău că-i păcat de Dumnezeu să nu vizitaţi Banatska Klisura ! Şi să ştiţi că sârbii îs oameni tare faini, omenoşi, primitori,  no haide, să vă convingeţi !

Sibilla

Imagini preluate de pe http://www.google.ro

informaţii preluate de pe sursele precizate mai sus

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Ganduri cu parfum de poesii..., Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Concediu în Clisura Dunării : Banatska Klisura !

  1. leo zice:

    Frumoasă ţară! Păcat că-i locuită…
    Iar cu o floare, ca Sibillina de face publicitate chiar gratuită unor muuult prea puţine investiţii umane în aşa capital verde…

    Apreciază

  2. Sibilla zice:

    @Duşo Leo,
    🙂
    Să zicem că e darul meu pentru Majka Darinka, să mă zâmbească de pe steaua ei şi pentru deda Marco, că ei m-au crescut, şi pentru sârbii mei dragi, evident cei neatinşi de mana verde şi de bruma volvurelor 🙂
    Da, mă Cerbere, iubesc ţărişoara asta, şi Banatska Klisura şi OAMENII, şobolanii şi năpârcile io tare cred că-s în plus prin aşe mirific peisaj 🙂
    Mare mulţămită pentru zâmbet, Şefu !
    respecte Cervere de Sfinx,
    Sibilla

    Apreciază

  3. codeus41 zice:

    si io tat ciudat m-am simtit cand am fost la Oravita vizavi de comportamentul celor din zona.noroc ca am dat intr-un magazin de o bihoreanca maritata prin alea locuri si mai am schimbat si io o vorba mai pa gustul meu inafara de familia mea care era prin zona. Nu te cunosteam pe vremea aia. 🙂

    Apreciază

  4. Sibilla zice:

    @codeus41,
    Dar în Banatska Klisutra tot n-ai ajuns, Oraviţa e un punctde plecare spre… Dunave 🙂
    În Oraviţa se voroveşte mai mult româneşte, Cody,druje, iar în Klisură şi română şi srpska .
    No aşe, apoi să-ţi faci timp musai în anii următori şisă NU ratezi Mănăstirea de la Baziaş, nici Stânca Baba Kaja, şinici peştele sau mura din Munţii Locvei.Ştii să înoţi că nu ai spus ?
    Sibilla

    Apreciază

  5. Crampeie zice:

    Tocmai am venit dintr-un mini-concediu in zona….ai dreptate. Locul este absolut superb! Cand m-am intors in Bucuresti am avut impresia ca am coborat cumva din rai in mocirla de aer murdar si oameni stresati ;-(

    Apreciază

  6. Sibilla zice:

    @Crâmpeie,
    Hvala Lepo !!! 🙂
    Aşa este, Banatska Klisura e absolut superbă, păcat de tot ce NU se face de către dreguitorii judeţului…
    Ţie, cu drag :


    Aşa-i că revii ?…
    stimă şi respect,
    Sibilla

    Apreciază

  7. ZVrk zice:

    Entuziasm … dar mai e mult pina departe!
    Natura mai e, inca, frumoasa. Ceea ce s-a construit e putin si cam fara cap. Adica fiecare a facut cum a stiut si cit l-a tinut punga. Si asta nu duce la „zona turistica”. Dar am pretentii absurde, traim in Romania si …
    Iar partea cu „sârbii îs oameni tare faini, omenoşi, primitori …” e pe duca. Poate (sper!) ca ramin faini, omenosi, primitori, dar tare mi-e teama ca nu ramin … sirbi. De aceea ma doare groaznic cind vad ceva de genul „Duşo”, „druje” si mai ales vesnicul „i” ce apare dupa fiecare Stankovic, Stojadinovic sau oricare altul! Ca sintem pe net aici, nu trebuie ca la buletin (nu ca acolo ar trebui, dar treaca de la mine 😦 )

    Apreciază

  8. pera zice:

    sibilla,si eu provin din partile sus amintite zona superba si inpart aceasi sentimente cu tine dar ,tot mai mult ma simt cel putin in timpul veri ca sant acasa dar parca controlat de alte forte care nu se vad chit ca am ivestit i promovarea zonei dar am impresia ca nimeni nu ne aude ce trebuje facut mai departe,este vorba de parcul national care ne incurca mult cu legile lor draconice si nefondate plus compania electrica enel care intro vara pt paza fronterei a facut ce ne rugam noi de 20 de ani so faca pt promovarea zonei si uite asa draga ne zbatem ca ei nu poate sa elecrifice zona bazias satul de vacante divici e vorba de 6 km de cablu niste stalpi si un transformator,cat despre altele zona ar fii ideala pt turism dar si economia asta ce se zbate peste tot globul ar avea si ea o vina deci cam astea sant draga info de la un om care iubeste meleagurile in aceasi masura cat si tine as putea scrie maj multe dar maj bine ma opresc aicia si totusi am o speranta macar cat ar fi fost ea de mica ,in rest de acolo am plecat peste dunare inot noptea la fratii nostrii sarbi si de acolo in italia apoi in america si canada te salut puno pozdrava pera produzi sa pisanjem je interesantno hvala

    Apreciază

  9. Pingback: Monumentele nepăsării. Nesimţirea la… putere! « Sfinxul

  10. laura18 zice:

    eu sunt de acolo.berzasca:D

    Apreciază

  11. radiovedete zice:

    Salutari tuturor !
    Prima data cand scriu pe acest blog cu toate ca l-am descoperit de ceva vreme.
    Eu sunt unul din cei ,,parveniti” sa zic asa pe aceste meleaguri ale Clisurii Dunarii dar nu asta conteaza sunt Roman si traiesc in Romania ceea ce este cel mai important.
    Nu acelasi lucru o pot spune o mare parte dintre cei ce au fost nevoiti sa parasesca patria mama. Asta e ….
    Ce pot relata in legatura cu aceasta zona minunata ?
    Cred ca as putea scrie o carte cu mii de pagini.
    M-as rezuma momentan numai la frumusetile Clisurii Dunarii ceea ce m-a si atras ramanand si intemeind o familie in acesta zona minunata.
    Pacat ca majoritatea dintre localnici nu-si dau interesul pentru a promova cat mai mult aceasta zona unde ai foarte multe facilitati de care nu se pot bucura foarte multi . Aerul curat , Dunarea , poalele muntilor Locvei , obiceiurile zonei precum fasancul si altele.
    Eu si inca vreo doi prieteni incercam sa ,,lucram” putin la promovarea zonei postand pe site-urile si blogurile personale la fel ca si D-na Sibila tot felul de materiale ce au legatura cu aceasta zona superba.

    Acesta este unul din site-urile noastre: http://www.radiovedete.ro

    Daca se considera reclama i-mi cer scuzele de rigoare si va rog sa stergeti acest link .

    Incerc sa ma retrag la timp inainte de a va plictisi cu relatarile mele .

    Va doresc toate cele buna si cum zice sarbul ,,sve najbolje” !

    Apreciază

  12. http://www.clisura-dunarii.com – un nou site plin de informatii utile despre clisura dunarii

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s