Oameni şi flori… tâlcuri…

Oameni şi flori… tâlcuri…

1825a

Floarea nu este floare în sine, ci în oglinda altui suflet.   ( Valeriu Butulescu )

Florile sunt simboluri frumoase ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte.   ( Goethe )

Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se înalţă din sufletele veştede.   ( Nicolae Iorga )

normal_flori-albastre

Întotdeauna am rămas mică, fiindcă nu am altă preocupare decât să culeg flori, – florile iubirii şi ale sacrificiilor, şi pe acestea să le ofer lui Dumnezeu, bucurându-l pe El.    ( Sfânta Tereza de Lisieux )

2206451779_0a9cd71e53

Oameni şi flori… ” oameni ” şi oameni, flori şi… ” flori ”…

Motto :

Nu e deajuns să ” porţi ” nume de floare şi să te manifeşti ca o buruiană, nu e deajuns să te numeşti tu însuţi ” angel ” şi să continui să fii un demon, nu e deajuns să trâmbiţezi că doreşti linişte cuminte tuturor în ” bunătatea ta ” şi să perseverezi în a tulbura liniştea celorlalţi… nu e deajuns ce spui, vorbele, ci trebuie să convingi prin fapte şi-abia atunci se cheamă că înfloresc florile sufletului tău, că-nmuguresc florile gândurilor tale, că ai învăţat, desluşit lecţia florilor, daruri de la Dumnezeu…  până atunci, taci, căci şi EL tace, aşteptând să-i ” vorbeşti ” prin… fapte, nu vorbe, vorbele sunt la-ndemâna oricui, nu te mai folosii de ele, nu eşti tu, sunt… vorbe …   ( Sibilla )

Suntem unici, fiecare din noi, la fel florile, sunt unice, daruri de la Dumnezeu, fărâme de suflet, frumuseţi, tresărind în parfumul iubirii, bunătăţii, iertării, milei, stimei… florile sufletelor noastre înfloresc atunci când dăruim flori nu doar cu un scop anume, ci, conştientizând că ele, florile sunt frumuseţea sentimentelorpe care dorim să le transmitem pentru că ni le-a lăsat Creatorul şi ca să ne desfete dar mai ales ca învăţături, pilde, florile frumuseţi ale Înţelepciunii…

Mulţi oameni obişnuiesc să se cadorisească, să ” împrumute ” nume de flori, doar pentru că… sună bine, cu falsa impresie că ar deveni mai interesanţi purtând haina de împrumut, însă, fără să aibe habar că floarea e un Dar de la Dumnezeu şi trebuie să te cobori la Înălţimea semnificaţiei, simbolului, aşteptărilor , a ceea ce place Lui şi nu doar să-ţi pui o… mască, un ” veşmânt care să-ţi acopere, ascundă putreziciunea sufletului , urâţenia purtărilor. Câţi oameni nu-şi ascund firea deloc asemeni florilor ” revendicate ” şi-şi spun sau le place să fie numiţi : ” trandafirul galben ”, ” rose ”, ” floare de colţ ”, bujorul sălbatic ”, etc…. Se ridică ei oare la Demnitatea de-a purta în văzul lumii pelerina unei flori despre care nu ştiu decât că e frumoasă, atrage atenţia, se… ” poartă ” … ? Desigur că nu facem referire la numele de botez, la darul oferit de mamă, naşa de botez, puiului de zâmbet, ci la anumiţi ” oameni ” care se limitează să pozeze-n oameni, folosindu-se cu neruşinare de frumuseţea florilor, pentru a-şi piti ” ridurile ” şi ” bubele ” sufletelor, fără să fi căutat să se îndrepte, să fie demni a îmbrăţişa nume de floare. Şi mulţi sunt cameleonii, ipocriţii care procedează astfel. Oare atunci când împrumuţi un ” nume ” care simţi  că te reprezintă, îţi place, nu ar trebui să fii mai întâi demn de-al purta ?

trandafir-rosu

Creatorul a lăsat florile, ni le-a dăruit ca să adauge frumuseţe lumii, să învăţăm de la flori, să înflorim precum florile, să avem continuitate, un rost.  Cum să te numeşti ” Trandafir ” dacă nu înţelegi măreţia florii de trandafir ce-şi şopteşte nouă oamenilor darul ce ni-l oferă, prin intermediul broderiei petalelor catifelate ce-au ţâşnit din împletirea mugurilor străjuiţi de Spini şi care ne transmit să fim credincioşi alor noştri, fideli, necum suflete rătăcite…  Nu eşti mai întâi de toate demn să ” îmbraci haina ”, înseamnă că te-ai folosit de-o mască ca să pozezi în ceea ce nu eşti, să ascunzi ceea ce eşti în adevăr, ori aceasta nu place Lui. Nu te scuzi înaintea ta, a celorlalţi, a Lui, că, ” a greşi e omeneşte ” deşi cu pompă şi cu nişte intenţii anume ai îmbrăcat haina ” Rose ”, o porţi atunci când eşti demn de ea, te abţii, nu foloseşte la nimic ” fardul”, masca, teatrul… găseşti ceva ce ţi se potriveşte, dacă tot ai dorinţa de-a îmbrăca o ” haină ”, una pe care să ştii s-o porţi, altfel, devii ridicol, caraghios la un moment dat, şi, reuşeşti să devii caraghios în ochii tăi, ai tuturor, dezvelindu-ţi exact ceea ce nu ai, ” cariile sufletului ” , mai ales pe EL îl intristezi… merită ? Ai învăţat ceva din ” purtarea trandafirului ”, i-ai desluşit tâlcul, atunci te poţi intitula ” Rose ”, până atunci, fii demn să-l poţi purta cândva.

2546844991_c1b63dc194

” O floare înfloreşte pentru ea, în primul rând, pentru că aşa există, dar înfloreşte şi pentru oamenii care vin în legătură cu ea. Oriunde ar fi, o floare înfloreşte. Există ofloare care se numeşte ” Floarea Reginei ” sau ” Floare de Colţ ”. Creşte pe munte, în locuri la care se ajunge greu şi, de aceea, bineînţeles că este văzută de puţini oameni. S-ar putea întâmpla să nu ajungănimeni la floarea-de-colţ, la floarea-reginei, şi ea totuşi înfloreşte, pentru că e-n firea ei să înflorească, pentru că aşaa lăsat-o Dumnezeu. Iar când ajunge cineva totuşi la ea,înseamnă că a înflorit  şi pentru acela care o vede şi care o culege. Aşa trebuie să fim şi noi. Fiind în noi ceva unic, trebuie să avemşi noi ceva din gingăşia unei flori. De altfel , şi florile sunt de mai multe feluri. Gândiţi-vă la un bujor, de pildă, aşa de mare, plăcut mirositor, parcă ar vrea să spună ceva despre măreţia lui Dumnezeu prin mărimea lui, prin parfumul lui.  ”   ( Arhimandrit Teofil Părăian – Calea spre bunătate )

415631054_5dea0343db

Rugăciune – Vasile Militaru :

” cu de lacrimi gene ude înalţ rugă Domnului,

sufletul păzeşte-mi, Doamne, în tot ceasul somnului,

gândurile ce mă tulbur cu-al Tău Duh înfrângele,

trupului meu dă-i odihnă, răcoreşte-mi sângele,

somn uşor să mă cuprindă, sî dorm lin ca florile

şi cu inima curată să mă scoale zorile,

să pornesc la muncă sfântă, cum pornesc albinele,

să pot umple ca şi ele fagurii cu binele,

şi să Te slăvesc pe Tine, de pevalea plângerii,

Dumnezeule din slavă, ce-L slăvesc toţi îngerii…. ”

” Aş vrea, Doamne… să nu fiu ca buruienile, pe care le smulg oamenii pentru că nu au nevoie de ele, ci să fiu ca florile, pe care le iubesc oamenii, pe care le oferă, pe care le primesc, pe care le sădesc şi le grijesc, ca să fie mai multăbucurie, ca să fie mai multă frumuseţe în lumea aceasta. ”  ( arhimandrit Teofil Părăian )

20071116180849_floarea soarelui1

” … am fost creaţi ca să înmulţim binele , ca să fim şi noi ca florile, bineînţeles oameni fiind şi nu numai flori. Am fost creaţi ca să învăţăm de la flori să fim curaţi, să fim luminaţi , am fost creaţi să ne bucurăm de ceea ce oferă Dumnezeu în lumea aceasta prin florile care cresc şi înfloresc , să ne bucurăm şi prin ceea ce adunăm noi în sufletul nostru spre mărirea lui Dumnezeu . ”  ( arhimandrit Teofil Părăian )


Sibilla

imagini preluate  de pe google.ro

citate preluate de pe http://www.citapedia.ro

unele informaţii din ” Calea spre bunătate ” – Arhimandrit Teofil Părăian, Bucureşti, Ed. Sophia , 2007

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Oameni şi flori… tâlcuri…

  1. Rus Maria zice:

    Daca as mai avea o viata
    As vrea sa fiu o floare
    Sa iti incant privirea
    Sa mangai sufletul tau mare
    Inflorind si ofilindu-ma
    Alaturi de tine

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s