Avertisment, ţie, frumoaso… deocamdată ! Indicat e să rămână aşa…

Avertisment, ţie, frumoaso…  deocamdată ! Indicat e să rămână aşa…

1225006323_10

Motto :

” Contra prostiei, chiar şi zeii luptă în zadar.  ”   ( Schiller )

” Totusi, cea mai mare grozavie este omul in nebunia lui. ”    ( Schiller )

” Fiecare repetă după Aristotel, că nu există prieteni şi, fiecareîn particular, susţine că el e un bun prieten. Aceste douăafirmaţii atât de contradictorii se bazează foarte probabil pe faptul că pe tărâmul prieteniei există mulţi ipocriţi şi mulţi oameni care nu se cunosc peei însişi. ”   ( Helvetius )

*******

N-am stat pe gânduri dacă e cazul să fac mărturisirea au ba.  Recunosc.  Am plâns… la început, lacrimile-mi curgeau şi n-am conştientizat de ce şi pentru cine… apoi, totul s-a limpezit.

Dar, s-o luăm cu începutul.

A fost o zi Deosebită pentru mine. De dimineaţă, gătiţi şi emoţinaţi, ne-am pornit spre şcoală… Şi, m-am simţit mai ” Mami ” ca niciodată. Feciorul meu Zoran mi-a bucurat sufletul prin cuvintele lui : ” Îţi dau ţie Diploma, mami, râzi , să nu mai plângi, e pentru tine… ” . Şi-am râs şi-am plâns de bucurie, el, mă pupa şi-mi tot repeta : ” eşti frumoasă mami când râzi.. ”.

Să n-o lungesc, şi Zoran şi Marco, nepoţelul meu, mi-au dăruit astăzi zâmbet şi da, mă fălesc cu ei !

Au trecut câteva ore. Am primit o ” scrisoare ”. Întâmplarea face că, nu eram eu în faţa monitorului . Scriu mai ales noaptea, se cunoaşte. Peste zi, sunt mami, sunt tuşi, sunt la curăţenie, la masaje, îmi câştig pâinea copilaşului meu cinstit. Netul, un mijloc de comunicare pentru noi toţi, sursă de informaţii, ne oferă deseori şi surprize mai puţin plăcute, din toate învăţăm. Dar, să revin. Cei doi feciori au citit ” scrisoarea ”… au salvat şi imediat ce-am ajuns acasă şi eu, m-au abordat : „ să vezi ceva, uite ce-a zis de tine… ”, nu zâmbeau, păreau tare serioşi, preocupaţi şi aşteptau… Şi-am citit ! Deja vu…. mi-am adus aminte de specimenul ce-mi scrisese pe caononline cu ceva luni în urmă tot astfel de… vorbe. Nu, nu e aceeaşi persoană, ci sunt personaje diferite şi totuşi aidoma… am zâmbit. Tupeu… clonat…

” Prietena ” mi-a scuipat o lecţie de aşa zis moralitate…  Moralitate în gura ei sună atât de fals… când a decăzut într-atât nu cunosc şi n-am să-mi pierd timpul să ” aprofundez ”, nu merită. Nu ştiu dacă mi-a scris înainte sau după litra de răchie, irelevant. Cert e că s-a ridicat ceaţa de pe multe…. târziu, dar.., s-a Limpezit Cerul deasupra prafului de nouri.

Habar nu am când au început să se curgă lacrimile… Şi, mi-am zis să-i recitesc toate … vorbele scrise mie de-a lungul anilor. Stupoare, numai pe blogul Sfinx, constat şi eu în sfârşit că-mi scria de pe 9 IP-uri şi , deodată, m-a pufnit râsul… Da, plângeam şi râdeam : tocmai cea care-i infiera mai abitir pe cei care ” prestează ” prin grădiniţele blogosferei folosindu-se de ceea ce unii numesc generator de IP-uri, asta face şi cine ştie de când… şi cine ştie sub câte măşti bântuie pe nişte bloguri anume… Mă duc şi-n arhiva messului, găsesc nişte ” apeluri ” , mă ruga să fac ceva, era la servici, m-am executat, mi se părea firesc, să răspund solicitării unei ” prietene ” şi, nu regret, aş face din nou acelaşi lucru, numai că, în ” scrisoarea ” de azi, unul din rânduri conţinea : ” te-am pus eu… ? ”… da, măi, frumoaso, unele chestii m-ai pus, nu-ţi reproşez asta, decizia a fost a mea, dar nu scuipa asemenea ” minunăţii ”, că m-ai pus multe, lasă poza de mironosiţă, căci pute. Şi-ţi dau un sfat, niciodată să nu faci greşeala să subestimezi sau să stârneşti voit un sârb ! Decizia, îţi aparţine, desigur.

Eu Sibilla, sunt o feneie urâtă. Aşa este.

Ca să citez o aşa zisa prietenă care m-a cadorisit în ” bunătatea ” ei, recent, cu : eşti o ” deformare a naturii ”… şi căreia n-am a-i spune decât : Mare Mulţămită, măi frumuseţe, măi, aşa-i cum zici tu , concluzionez, recunosc, sunt o urâtă… gata, am ferişit-o ! Ca să vă traduc, ” stimabila ” face referire la un defect anume al meu, La ochi. Numai că, eu nu m-am născut aşa. La şase ani, eram într-o maşină, maşină care a fost implicată-ntr-un accident… Măi zbisem cu tâmpla , ” spărtură de podiş ocular ”. În anii următori, părinţii mei, cărora nu am a le reproşa nimic, dimpotrivă, au făcut tot ceea ce se poate, am efectuat două intervenţii chirurgicale la ochi la o Clinică din Timişoara. Văd, nu doare nimic, doar la oboseală cine vrea să observe dinadins ceva, da, observă că sunt…. şi iar o citez pe prietenă, ” o deformare a naturii ”. Zâmbesc, cui să fac alfabetizare, mi-am adus aminte cum râde cu un anume amic al ei de ochiul…  altcuiva  şi… zic : iart-o Doamne !  Intenţia e să-mi inducă sentimentul vinovăţiei că, din pricina micului defect, aş fi eu… rea, în loc să-şi privească-n ” oglindă ” cerul gurii şi… în ochii lunii, sufletul.

Mai aruncă-n ” scrisoare ” şi : ” ce vrei, mă, să te-nfiez eu, hai pa ”… Păi cum să mă-nfiezi tu pe mine, care-mi port singură de grijă, tu care nu eşti capabilă de tine, te întreţine altcineva.. ? În fine, asta nu e problema mea, dar, când soliciţi cu insistenţă, laşitate şi nesimţire, ţi se serveşte, că nu eşti în măsură să dai lecţii, nici de viaţă şi, cu atât mai puţin de moralitate, nu-i aşa… ? Da, e un avertisment, să te opreşti la… timp !

” Scrisoarea ” se încheie cu ultima picătură de venin, cum că eu sibilină aş dori răul copiilor cuiva…  Am spus da, am subliniat şi am repetat mereu că noi, mamele, trebuie să gândim bine când facem ceva  cu intenţie, voit, căci ar fi păcat să ajungă copiii noştri să plătească pentru nesăbuinţele noastre… dacă tu, ” prietenă ” atât ai ” înţeles ” din ce-am spus eu, simplu, direct, concret, e doar falsitatea ta. Ce-i drept, tu încă nu ştii că eu ştiu, mai multe decât îţi închipui .

De ce i-or fi trebuit ani, ca să scuipe în sfârşit ” frumuseţe ” de caracter şi să-l etaleze în toată splendoarea… ? E, aici e CHEIA.  Ce uşor e să pozezi în ceea ce NU eşti, la-ndemâna oricui e-nzestrat cu har de la Doamne, Doamne să… jongleze cu vorbele, să-şi pitească ” frumuseţea ” cariilor sufletului în dosul … metaforelor…  E şi-un fir de Lumină-n toate, un rost, căci nimic nu-i fără de rost în lume… măcar acum ştiu exact cu ce personaj am de-a face, sau, mai bine zis, cu cine să nu mai am de  intersectat… deşi, cum eu nu sunt ipocrită, ci, pui de sârb, da , nu voi uita nimic, nu vreau să uit. Şi n-am să spun nici vorbe ieftine, căci nu-mi stă-n caracter, vorbe de genul ” iert dar nu uit ”, nu, eu nu uit, iar de iertat, EL decide, nu neînsemnata de mine, o neica nimeni, cum mă numeşte prin dos frumoasa. Da, are ochi frumoşi, adevărat, ce-i frumos şi lui Dumnezeu place, ceea ce nu dă nimănui dreptul de-a râde pe seama glazurii nimănui. Sub glazură e sufletul, caracterul, sub mască se-ascund multe, mai ales alea pe care le ” parfumăm ”….

Ipocrizia, adicătelea falsitatea, in actiuni , in vorbe, fardată  cu metafore căci dă bine la public, afisarea unor valori de ochii lumii si imbratisarea altora pe-ascuns, arta de-a manipula, persuasivitatea… sunt ” calităţi ”  ? A fi ipocrit nu inseamna a nu fi sincer, ci, a te ascunde în dosul unei măşti, să-ţi joci rolurile-n societate, în real, în virtual şi mai ales s-o faci intenţionat.

” Ipocrizia poate fi salvata de sinceritate si de asumarea responsabilitatii. Sa-ti asumi valorile si sa recunosti cine esti. Sa-ti asumi responsabilitatea ca mai minti, ca mai esti rau, ca mai esti sincer, ca mai deranjezi, ca mai faci bine, ca-ti doresti puritate si dezmăţ in acelasi timp.

… atunci cand practici ipocrizia incepi sa crezi in propriile deformari ale realitatii.  ”

Zic că e preferabil să fii o ” deformare a naturii ” decât o practicantă a ipocriziei, aşadar un suflet vândut, care pozează în ceea ce NU e ! Cu timpul, se vor  lămuri multe, manipularea celor din jur nu e fără de sfârşit, să lăsăm în seama fiecăruia tălmăcirea caracterelor, căci, cine recidivează în relaţiile interumane, va mai luneca, încet,încet, îţi va dezgoli ” frumuseţea ”, mizeria pe care cu ” artă ” o ascunde.

Zoran m-a surprins plângând ” lasă mami, c-o vede Doamne, Doamne, hai să ne jucăm …” . M-am luminat. Mi-am dat seama că lacrimile NU erau pentru mine, sunt o Luptătoare şi-am să fiu mereu, sau, cum mă alint eu ” sunt o nebună constantă ”, mie nu-mi plac rolurile şi jocurile pe după vişini şi cireşi. Sigur că am şi eu greşeli, nu sunt perfectă, am defecte, ca orice om, dar, am marea calitatea de-a nu-mi fi vândut sufletul, de-a-mi fi păstrat Demnitatea mai înainte de toate ! Pentru decăderea ei plânsesem… pe undeva, mi-e milă de ea, milă, NU respect. Pentru că, s-a ridicat ceaţa…  Ce-am avut şi, ce-am pierdut, ipocrizia ta, ce câştig ţi-a adus ? Nu-mi răspunde, căci, ştiu !

Jucam ” Piticot ” cu băiatul meu, Se amuza că pierd mereu. Bombăneam deja, al naibii zar, mă ” sfida ”… şi, râdeam şi ne bucuram împreună… Se-nserase. Zoran mi-a mângâiat faţa şi… : ” ce frumoasă eşti tu mami când râzi cu mine… ”… Ştiţi ceva, sunt cea mai frumoasă  ” mami ” din lume ! Să-l contrazică cineva pe Zoran…

Sibilla

P.S. Avertismentul e… avertisment, are menirea să preîntâmpine… multe ! Da, sunt pui de sârb ” nărod ”, e indicat să nu fiu subestimată, alăturată spiritului de turmă, sau prea mult ” rugată”…  Sunt mai întâi de toate OM şi nu admit să şed la vălău cu porcii şi… scroafele. Nu-mi place să coafez ceea ce e evident. N-aş fi EU.

” Adevarul care ii face pe oameni liberi este in cea mai mare parte adevarul pe care oamenii n-ar vrea sa-l auda. ”    ( Octavian Paler )

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Atitudini, Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Avertisment, ţie, frumoaso… deocamdată ! Indicat e să rămână aşa…

  1. Pastel zice:

    Este o umbra a firii omului. Nascut si trait in pacat.
    Nu face-ti cuib in sufletul Dv. sentimentului de ura. Si nici celui de revansa. Acordati circumstante unor imprejurari sau accidente fortuite (intimplatoare) sau determinate (de birfa). E cazul sa va compatimiti cunostintele ajunse la liman de prietenie. Chiar de puteti fi aspra la vorba si la cuvint scris, Dv. aveti in fire un suflet daruit de Dumnezeu. Dumnezeu are grija Dv. Iar momentul este un avertisment al timpului renuntarii la anumite prietenii (nu numai una) pe care nu trebuie sa le „patati”. Si cu ZORAN puteti uita relele zilei, chiar daca gindul mai doare si rascoleste in suflet. Este loc de 7. De 7 x 7.
    Pierderea unei prietenii fringe increderea si face rani adinci. Rabdare si vindecare. De la Domnul mai mult.
    pastel

    Apreciază

  2. leo zice:

    Care-va-să-zică-lea nici de data asta feminina mea intuiţie nu a nimerit pe lângă în vremi în care-ţi povesteam că anumit rozaliu Paulică de prin cele grădiniţe avea un organ din dotare prea mare pentru un… macho altufel decât travestit din viperină cu trifurcată limbă, că doar unu-a fost Terente… 😆
    No, amu poci să-mi dorm liniştit somnu dă veci… 🙄

    Apreciază

  3. SuKăRiT zice:

    „Prietenii” la nevoie se cunosc (aşa se spune din vremuri imemoriabile, nu?) indiferent din ce naţie s-ar trage. Recunosc, pe ai mei, nu i-am pus niciodată la încercare… Nici în bine, nici în rău. Ca să nu fiu dezamăgit, nu-mi fac nici speranţe că, la o adică…
    Ne întâlnim, vorbim despre una, despre alta… politică, sport, ce mai fac copiii…
    Niciodată nu aduc în discuţie probleme personale (chiar dacă ei se destăinuie ). Ar fi ca şi cum m-aş duce la spovedanie şi, după cum ştii, nu-mi plac popii.
    Acest gen de „prietenie” prezentată de tine, este bine să o tratezi cu indiferenţă. De ce să alimentezi surse de disconfort? Las-o-n uitare! Se va consuma singură de fiecare dată când otrava invidiei nu-şi va atinge scopul.
    Un sfârşit de săptămână calm şi plin de bucurii, Poetesă. 🙂

    Apreciază

  4. Sibilla zice:

    Vă mulţumesc frumos pentru popasul la taclale cu Sfinxul şi sibilina !

    @Pastel,
    Cu tot respectul, îmi doresc să am tăria să spun : ” nu pot să urăsc ce nu există ” şi da, aveţi dreptate, inima şi sufletul meu nu au o sală pentru ură… atât că obrăznicia acestui personaj înghimpează repetat şi cu insistenţă Oamenii Deosebiţi pe care-i preţuiesc şi e cazul s-o avertizez, a întins coarda prea mult şi-a uitat că poate fi dovedită cu uşurinţă, n-am s-o aplaud vreodată, o cobor doar din norişorii aroganţei. În rest, decizia de-aşi vinde sufletul pe deşărtăciuni trecătoare îi aparţine ” stimabilei ” ce se crede ajenta mata-hari ( anumit scriu cu literă pitică ), trezia o va durea, când va constata că răutatea, a depărtat-o de tot ce-i Sfânt, de oamenii ce i-au oferit o şansă, se va trezi singură…. sau poate că-n singurătate va reuşi să stea de vorbă cu ea însăşi…
    N-am dorit să scriu această postare, m-a înfuriat doar faptul că întâmplător ” scrisorica ” a fost citită de doi copilaşi care nu merită să-mi vadă mie fruntea umbrită şi care au suferit , sunt zâmbet puilor de zâmbet şi nu lacrimi vreau să le destăinui…
    E timpul să înceteze jocurile de culise, a luat la rând prea mulţi oameni, în virtual umblă cu mânării şi mizerii mergând pe tertipuri josnice, la fel în real, a ajuns să-şi creadă propriile-i ticăloşii, deşi numai model de moralitate NU e, e prea mult. Şi dacă n-ar ştii că ştiu atâtea şi dacă nu i-aş fi tot spus că-i făţarnică…
    Nu e vorba de niciun fel de revanşă, Doamne Feri ! Avertismentul meu e limpede, ea şi amicul ei care bălăcăresc prin dos oameni minunaţi ori se potolesc, ori vor primi o lecţie şi-şi vor face timp de … poesie, că duhnesc prea tare încrengăturile demersurilor lor.
    Cel mai mare dar pe care il pot oferi e să uit tot într-o bună zi şi, să zâmbesc , merit 🙂
    Da, Zoran e… Zoran…. un nou răsărit, zori de zi, zâmbetul unui nou început … 🙂
    Şi-am depăşit o etapă, aceea a unei false prietenii, căreia eu am tăria să-i pun punct.
    Numai bine vă doresc şi, mai ales, vă mulţumesc tare, tare mult pentru gândurile de suflet , fiţi binecuvântat !
    Cu mult drag vă dărui :

    respecte şi preţuire,
    Sibilla

    @duşo Leo,
    Am mai zis, mă şi enervează cătă dreptate ai tălică mereu, Baciule draghe….
    În inima mea se pare că m-am tot încăpăţânat să sper, să văd, să simt altceva… dar….
    Îţi cer prezint scuze, Şefule de Sfinx, nefiind pe-acilea, i-am încuiat jumate din IP-uri ” stimabilei” la colţul de reciclare, ai să observi că acele IP-uri par să acopere tăt spaţiul mioritic, parcă ar posta din ţara întreagă şi da, multe se limpezesc şi se explică…..
    ” Consiliera ” ce-şi râde de ochii unei dragi mie flori, nu va reuşii să-şi poarte otrăvurile încă mult timp, se vor lămuri mulţi cine e în adevăr, cu ce se ocupă şi mai ales că, sub umbrela metaforelor ascunde negură, venin, falsitate, persuasivitate şi Doamne cine ştie mai câte… am spus, mi-e şi milă de ea pe undeva, dar, nu dăsemne nici de căinţă, nici că s-ar opri…. să sfideze numai Avertismentul şi scoatem de la arhivă tot ce-i poate dovedii mojicia şi micimea sufletului pomădat şi excesiv fardat…. Ce nu pricepe e că oamenii s-au prins ce zace-n spatele vorbelor meşteşugite, de asta o şi ocolesc…
    Am spus, nici măcar faptul că mi-o fi scris după litra de răchie nu e o scuză, dimpotrivă, un motiv în plus să-i fie ruşine şi să înceteze cu mizeriile… Se contrazice mereu, nu doar la adresa mea, deşi eu am simţit pe propria-mi piele ce înseamnă să fii folosit şi ce e aceea ” prietenie ” cât să dea bine… se va lămuri şi floricica pe care-o râde prin dos, cutimpul, iar dacă n-o va face, nu e problema, nici tristeţea mea…
    Faci referire la una din măşti, prin acea grădiniţă eu depistasem trei măşti, cine ştie câte vor fi fost, căci ţintele erau, ba eu, ba tu, ba alţii… la ce i-o fi folosit mascarada…. ca să-şi gâdile orgoliul prostesc… ?
    Dumnezeu să aibă milă şi să-i hodinească bruma de suflet ajuns dârză pe doi creiţari!
    Ţie, Sânzâian, îţi dărui :

    Ce să mai zic, Baciule, respect ţie şi Senin pe Cerul sufletului tău, suflet-zâmbet !
    Sibilla

    Apreciază

  5. Sibilla zice:

    @SiKaRiT,
    Pă cuvântul meu de sibilină că, singură şi-a prezentat şi dezvăluit mizeria de sub preş… eu am doar meritul de-a fi avut răbdare, de-a fi aşteptat… Ştiam cum procedase cu alţii, ştiu bine tot ce-i poate pielea şobolănească, iată… speram că totuşi se va-ndrepta, de unde, mai abitir continuă şi NU e vorba de mine, mie umilinţele nu-mi sunt străine şi-am devenit imună cumva, dar a sărit calul şi pârleazul fără de limite şi e timpul avertismentului… sper să priceapă, altfel, sârbul om dintr-o bucată o va pune cu botu-i pe labele ce-au intinat prea mulţi Oameni… şi-am să fac precum Cerbul cu şarpele… 😉 🙂
    Nu e răzbunare, nici răbufnire, sper ca voi să pricepeţi că am ales această cale de avertizare, pentru că aşa cum bănuiţi, se ascunde, mă evită, laşitatea e altă ” calitate ” a cameleonilor dară…
    Ţie, numai bine, trandafiraşilor tăi, Senin şi Soare, îmbrăţişarea norocului… şi, un mic dar, ca de sfârşit de săptămână:

    respecte şi preţuire, Omule,
    Sibilla

    Apreciază

  6. Pastel zice:

    Tudor ARGHEZI

    SI DUMNEATA?

    Si Dumneata, a carui gura pute,
    Ce fel de viermi si ce fel de ciuperci
    Hranesti in vorbele statute,
    Cu ce ma indulcesti si ma incerci?

    Pe cind te bucuri si ma lauzi, frate,
    Ma uit in sufletul tau, biet,
    Bolnav in bubele umflate
    De un puroi ce coace – afund si-ncet.

    Privirea, grea de-o veghe-nveninata,
    Mocneste vinata, ca niste zer.
    Nu stiu ce zari ti-o turbura vreodata
    Si-o lumineaza strimb ce soi de cer.

    In bunatatea ta, spoita ca de Paste,
    M-am poticnit de-o piatra de la fund.
    Si am calcat pe mate vii de broaste,
    Care aluneca pitite si se-ascund.

    OMULE

    ……………….
    Avida , mina ta se stringe.
    Storci aur si se scurge singe.
    Nadejde, singe, har, ca un burete,
    Le soarbe aurul cu sete,
    Neprihanita oamenilor viata,
    Avintul, bucuria, puse bine
    De stirvul tau, pastrate pentru tine.

    IMI E RUSINE, OMULE, IMI E RUSINE.

    Multumesc pt. „daruri”.

    Doamne acesti oameni ce stapini mai au ?
    Nici amintirea prieteniei nu mai este sacra,
    Pentru ei gindul rau e intii, nu e loc pentru daca?!
    Schimba ziua cu noaptea, in loc de bine rele dau.
    pastel
    PS. (cei slabi sint vrednici de compatimire, de trecere in uitare, fiindca nu stiu pune pret prieteniei)

    Apreciază

  7. leo zice:

    PS
    mi-a luat o zi întreagă să percep ce mă zgâria pe urechile ochilor în titlul articolului ăstuia; din două una:
    – ori ai uitat niscai ghiulemele în titlu,
    – ori gusturile tălică în materie de ilene cosânzene lasă muuult de dorit…
    părerea mea, de sburătoriu nemuritor şi rece… 😉

    Apreciază

  8. leo zice:

    Sunt mult prea revoltat pentru a aştepta o noapte să-mi văd publicat protestul pe un blog de câine până la moarte, aşa că mă repet aici, şi poate nea Velisarul să fie la fel de insomniac ca mine după aşa MONSTRĂ de nesimţire:
    49.

    PS
    Să te mai auz acu, nea Velisare, vorbindu-mi despre a trăi şi a te bucura pentru răsplata muncii Uimirii lui Dan Petrescu, după JAFUL inimaginabil din seara asta, după contraofensiva stolobocilor împotriva muncii cinstite şi a cinstei, după NESIMŢIREA MONUMENTALĂ a unei jigodii de aceeaşi statură cu a căzutului în cap de dictează prin fotbalul românesc de parcă ar fi moşia lu ta’so care a considerat CORECT ?!?!?!??!?!!!?? unarbitraj CRIMINAL, ori de tupeul de potaie turbată până la moarte al unuia foarte probabil huiduit toată viaţa lui de dinamovist pe Dan Păltinişanu, acolo unde şi eu, în vremea studenţiei mele, am văzut stadionul întreg, prin ADN antidinamovist, scandând de tremura şi Bega în matcă „AE, AO SĂ MOARĂ DINAMO!”, un VINOVAT pentru mocirla în care s-a afundat federaţia de fotbal şi mai mult după ce, exact ca-n cazul mostruoasei coaliţii pro-anti Băsea, tandemul Lupescu-Prunea s-au încârdăşit cu Naşu (Doamne, ce nume predestinat pentru un moaffioso!!!) spre a-l elimina pe Gică Popescu din cursa spre o nouă şansă pentru FRF, comparând, CU MONUMENTAL TUPEU TRANSCEDENTAL NESIMŢIRII, decizia CORECTĂ a lui IANCU, cu decizia CORECTĂ a lui VALENTIN de la o altă finală de cupă, CULMEA, FURATĂ TOT DE DINAMOVIŞTI, chiar dacă de data asta nu în interes propriu, ci „DOAR” împotriva duşmanilor ireconciliabili…
    RUŞINE-RUŞINE-RUŞINE SĂ VĂ FIE!
    Să fac, ce prea puţin am făcut pentru Poli în vremi de studenţie pe mal de Bega, când eram, mai mult ca acum, bolnav de o iubire alb-albastră, şi când am scandat pentru POLI, la un singur meci: evident, cel contra lui Dinamo: POLI, POLI, LUPTĂ PENTRU NOI, LUPTĂ PENTRU NOI!

    Apreciază

  9. Pastel zice:

    Sa stii sa suferi

    de Simion Cubolta

    Sa stii sa suferi cu tarie
    Torturi, anchete, lanturi si blesteme,
    De vrei s-auzi cum cerurile cinta
    In inima ce-ti singera si geme.

    Sa stii sa uiti jignirile nedrepte
    Si condamnarea judecatii crunte,
    De vrei sa urci incandescente trepte
    Si aurori sa-ti fluture pe frunte.

    Sa stii sa rabzi, cind te loveste bruta
    Si adinc te macina minia,
    De vrei sa-ti fie libera tinuta
    Si fara de prihana, bucuria.

    Sa stii sa ierti, cum iarta doar Iubirea
    Ce izvoraste din Golgota vietii,
    De vrei sa cuceresti nemarginirea,
    Purificindu-ti lacrima tristetii.

    Sa stii sa te ridici deasupra urii,
    De vrei sa-nfringi prapastii si jivine,
    Punind de-a pururi stavila naturii
    Si steaguri de lumin-avind in tine.

    Apreciază

  10. sir-din-nori zice:

    Tu esti o femeie frumoasa! Nu ai nevoie de artificii feminine caci tu esti dincolo de orizontul marginit al unora… Cat despre „prietenia cu pricina”, tu nu ai pierdut nimic!
    Te imbratisam cu mare drag, pretioasa faptura sibillina! Pupici lui Zoran!
    Reverenta! 🙂

    Apreciază

  11. Sibilla zice:

    Vă mulţumesc frumos, tuturor !
    Rogu-vă să-mi iertaţi absenţa !

    @Pastel,
    Sincer, i-aş ” dedica ” personajului cu pricina ” Criticilor mei ” M Eminescu, dar,teamă mi-e că nu pricepe nimic, dacă până laacest moment al vieţii n-a priceput….nimic ! 😉 🙂
    Mulţumesc frumospentru… tot ! M-a tresărit zâmbet fiece Cuvânt, eu pun preţ pe Cuvânt nu pe vorbe, aţi intuit tare bine 🙂
    respect şi preţuire,
    Sibilla

    @Leo,
    Duşo, mare mulţămită, mereu de strajă-mi eşti Cerber de Sfinx !
    Sânzâianule, apăi dacă vulpea vrea musai să fie … frumoasă, mie mi-e drag şi la-ndemână s-o firişesc,facă-se voia ei, nah, îi frumoasă 🙂
    Meciul recunosc, îl perdui, mă iartă duşo, şi va trebui să mă scuturi de… praf 😉
    De scandat, o daaaa : Moarte câinilor !!! Zami măiartă că mă ştie :))
    zdravo, duşo i…. HVALA LEPO !
    Sibilla

    @sir din nori,
    Sirule kuskru, pupici Prinţesei Maria, calde îmbrăţişări kuskrei, Lady, iară ţie, teţuc sârbeşte şi cu respect, eşti un Sir şi punctum 🙂
    Hai pe munte Sir…. hai şi hai… prin august o fi bine ? Merem la Mile în Retezat, apoi Bucegi şi…. zic să consultăm copiii… dară să ştii că dumneamea vrea musai la taclale cu ursul în pădure, după …. mure 😉 Tu şi Lady, volei, copiii, sunt mai dăştepţi ca noi, pă cuvânt de sibilină 🙂
    vă ţuc cu drag,
    Sibilla

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s