Macinici-Bradoşii-Brânduşeii

Astazi, ortodocsii praznuiesc pe cei 40 de mucenici martirizati pentru credinta lor la Sevastia Armeniei, in secolul IV, in timpul imparatului Liciniu (308-324). Sarbatoarea crestina se suprapune peste practici si ritualuri stravechi care, asa dupa cum ne asigura prof. dr. Ioan Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu” din Capitala, fac referire la inceputul anului agrar, celebrat la echinoctiul de primavara, in ziua de 9 martie pe stil vechi. Conform credintei populare, in aceasta zi se beau 40 sau 44 de pahare de vin, iar jertfele si sacrificiile umane savarsite in vremurile preistorice in aceasta zi sunt prefigurate de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt in ziua de Mucenici, impartite si consumate sacramental. Aceste “jertfe” poarta nume diferite, in functie de zona: Mucenici, Macinici, Bradosi, Sfinti etc. Tot in aceasta zi, se aduna gunoaiele de prin curti si se aprind, iar tinerii sar peste focuri pentru purificare sau pentru alungarea serpilor din gospodarii.
Dumitru Manolache
Sursa : www.gardianul.ro

La noi, romanii, sarbatoarea a dat nastere mai multor obiceiuri frumoase, crestine dar si precrestine, caci ziua celor patruzeci de mucenici este aproape de data echinoctiului de primavara (atunci cand ziua este egala cu noaptea).

Pentru ca sa fie imbelsugat anul agricol care a inceput, taranii au obiceiul sa scoata afara plugul, peste care arunca un ou, semn al rodirii. In multe sate ale tarii se aduna in mijlocul curtii gunoiul din ograda si din casa, dandu-i-se foc, iar tinerii sar peste el, ca sa fie feriti de rele si de boli tot anul. Cenusa este pe urma presarata in jurul copacilor si in gradina. In Baragan, femeile modeleaza din aluat o mica papusa cu aspect uman, numita “Uitata”, care reprezinta un fel de ofranda adusa mortilor care au fost uitati la pomeni.

Aproape in toata tara, in aceasta zi, romanii mananca “mucenici” sau “macinici” (cum se numesc ei in Muntenia si Dobrogea), “sfinti” (in Moldova) sau “brandusei” (in Banat). Acestia sunt mici colacei, rotunzi sau in forma de 8, care in Moldova si in alte zone se coc in cuptor, din aluat dospit, se ung cu miere si se presara cu nuca, iar in Muntenia si in Dobrogea se fierb in apa (care aminteste de iezerul in care au fost chinuiti mucenicii), care apoi se presara cu nuca si se indulceste cu zahar.

Sursa : www.lumea-copiilor.ro

Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, Mucenicii sau Macinicii. In credinta populara in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, lasand loc zilelor mosilor. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

De mucenici se fac previziuni meteorologice si se bate pamantul cu maiurile pentru alungarea frigului si scoaterea caldurii : Patruzeci de mucenici, Patruzeci de sfinti voinici, Dati cu botele-n pamant Ca sa tune frigul Şi sa iasa caldura !

Patruzeci sau patruzeci si patru de mucenici?

Dupa traditia crestina, sfintii martiri au fost 40, dupa cea geto-dacica, au fost 44, atatea fiind si zilele dintre 9 Martie si 23 Aprilie. In unele zone, exista pana astazi credinta, ca acesti sfinti au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tiparit o legenda, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbeste de ziua celor 44 de Sfinti.

Sursa : www.crestinortodox.ro

Sibilla

informaţii preluate de pe google.ro

muzica – youtube

imagine – google.ro