Primăvara Rouă…

Primăvara Rouă…

Nu iubi primăvara, ci înfăţişarea unei anumite flori în care primăvara s-a închis; nu iubi dragostea, ci pe cel în care dragostea se întruchipează. ( Antoine de Saint-Exupery )

Fericirea vine mai mult din a iubi decât a fi iubit; şi de multe ori când sentimentele noastre par a fi rănite, doar mândria noastră sângerează. A iubi, şi a fi rănit adesea, şi a iubi din nou – asta este o viaţă curajoasă şi fericită. ( J.E.Buckrose )

A iubi înseamnă a primi o fărâmă de rai. ( Karen Sunde )

” A iubi înseamnă a ierta … toţi suntem conştienţi de neputinţa noastră de a iubi … ” ( Savatie Bastovoi )

L. van Beethoven – Sonata in Fa op 24 „Primavera” -1° :

Am promis … am promis să-mi dezleg în fiece an lacrima-mi sibilină ursindu-i de Primăvară Rouă şi parfumând-o sălbatec de blând cu iz de ghiocei şi copilărie, din şoapte-mpletite cu roşu şi alb şi s-o fac înspre voi toţi…

Descântecu-mi tresare cuminte :

primăvară rouă nouă,

ne înalţă lin, ne plouă,

muguri de iubire vie,

să ne fie căpătâie …

ne răsai , ne hărăzeşte,

fiecăruia poveste,

să ne regăsim aripa,

renăscându-ne în clipa

când ne vei zâmbi cu rouă

ne iubeşte-n alb, ne plouă …

Mărţişoarele se poticnesc timide emoţionate sub asaltul clipocitului descântecelor ce nu-mi contenesc, vă descânt de Senin, de limpede, de iubire… murmur ferm înspre ferestrele sufletelor voastre : ” Fie-vă Primăvara Rouă ! ”…

Sibilla

Despre Mărţişor :

Martisorul este un obicei specific românesc, pe care nu il regasim la alte popoare. În timp, traditia martisorului a fost preluata si de alte populatii de la sud de Dunare. Obiceiul daruirii martisorului este mostenit de la daci si romani si îsi are originea in credintele si practicile agrare.

Martisor, numele popular al lunii martie, este de origine latina ­ Martius. Dupa vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, în care se celebra sarbatoarea Matronalia. În aceasta zi aveau loc serbarile lui Marte ­ zeul fortelor naturii, al primaverii si agriculturii, ocrotitor al câmpului si turmelor. La vechii traci, aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, al carui cult este legat de glia materna si de vegetatie. Acestui zeu ii erau inchinate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii. Se pare ca sarbatoarea romana a matronaliilor s-a suprapus in spatiul românesc peste echivalentul local al acesteia, Baba Dochia, personaj traditional care isi are originea în vechiul cult al Marii Mame.
Acest stravechi obicei al primaverii este specific poporului roman si isi are originea in credintele si practicile agrare. Sarbatoarea lui are loc in prima zi a lui martie, considerata ca prima luna a primaverii. La Roma, inceputul anului nou se sarbatorea la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al cimpului si al turmelor, zeu care personifica renasterea naturii.

La vechii traci aceleasi atribute le avea zeul Marsyas Silen, considerat inventatorul fluierului, cultul sau fiind legat de glia materna si de vegetatie. Lui ii erau consacrate sarbatorile primaverii, ale florilor si fecunditatii naturii.
In multe sapaturi arheologice din Romania s-au gasit martisoare cu o vechime mai mare de opt mii de ani. Sub forma unor mici pietre de riu vopsite in alb si rosu, ele erau insirate pe ata si se purtau la git. culoarea rosie, data de foc, singe si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului. De altfel snurul martisorului exprima impletirea inseparabila a celor doua principii ca o permanenta miscare a materiei. El semnifica schimbul de forte vitale care dau nastere viului, necurmatul ciclu al naturii. Culorile alb si rosu au ramas pina in zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regasite si la bradul de nunta si inmormintare.
Raspindit in toate provinciile tarii, martisorul este pomenit pentru prima data de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relateaza ca in Moldova si Bucovina martisorul consta dintr-o moneda de aur sau de argint legata cu un snur alb si rosu la gitul copiilor. Era credinta ca portul martisorului face ca acestia sa aiba noroc. Fetele il purtau timp de douasprezece zile la git, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pina la sosirea berzelor sau pina ce inflorea primul pom. Dupa aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.

Pornind de la traditia de mai sus, Tudor Arghezi face speculatii asupra istoricului martisorului. Reproduc in forma originala citeva pasaje din volumul Cu bastonul prin Bucuresti , recunoscute pentru pitorescul lor: …La inceput, atunci cind va fi fost acest inceput, martisorul nu era martisor si poate ca nici nu se chema, dar fetele si nevestele, care tineau la nevinovatia obrazului inca inainte de acest inceput, au bagat de seama ca vintul de primavara le pateaza pielea si nu era niciun leac. Carturaresele de pe vremuri, dupa cae au venit carturaii, facind „farmece” si facind si de dragoste, au invatat fetele cu pistrui sa-si incinga
grumazul cu un fir de matase rasucit. Firul a fost atit de bun incit toate cucoanele din mahala si centru ieseau in martie cu firul la git. …Vintul usure de martie, care impestrita pleoapele, nasul si barbia, se numea martisor, si ca sa fie luat raul in pripa, snurul de matase era pus la zintii de mart. Daca mai spunem ca firul era si rosu, intelegem ca el ferea si de vint dar si de deochi. Un giuvaergiu, ca sa-si vinda firele vindecatoare mai iute, avu ideea sa atirne de ele cite o marturie, care a intrat in pret. Pe cind se platea firul, bijuteria era gratuita. Regula s-a stricat cind bijuteria incepu sa fie vinduta, devenind gratuit firul de matase.

In zilele Reformei, la inceput de primavara, Bucurestii au perezentat un aspect mai fragezit. Pentru ca romanul e totdeauna intreg si solidar cu sine: timpurile de truda si piinea nu-l pot abrutiza pina la uitarea sarutarii si a podoabei – la urma urmelor el nu se lasa biruit pina in suflet si singe de ingrijorarile grotesti ale economiei de piata si de dobinda bancara.

O stea i-a rasarit pe piept, martisorul…
DAN CIOROIANU
Sursa : www.romania.co.nz

Lăsaţi gândul sufletului meu să vă fie Mărţişor, în acest an vă urseşte Senin, câte o picătură fiecăruia din voi, cât să aveţi sămânţă de semănat şi Primăvara Rouă să vă plouă cu zâmbete, noroc, speranţă, iertare, iubire, împăcare … poate că-ntr-o zi va răsări acel Ceva !

Sibilla

citate preluate de pe http://www.citapedia.ro

informaţii preluate de pe google.ro

muzika-youtube