Orgoliu, prostie sau ticalosie ?

Orgoliu, prostie sau ticalosie ?

– articol preluat de pe blogul Gabrielei Savitsky

Acum cinci ani, printr-un concurs de împrejurări oarecare, am întâlnit o femeie. Era atât de suavă şi de drăgălaşă încât mi s-a părut neverosimilă. Deşi motivul pentru care ne aflam împreună, mai multe oficialităţi, era unul care-o punea într-o lumină murdară, pur şi simplu nu mi-a venit să cred că e rău intenţionată în cauza respectivă şi am hotărât în mintea mea s-o absolv de orice suspiciune.

O să explic altădată, poate, pe larg, despre ce situaţie e vorba. Imediat după acea împrejurare, am părăsit postul în care mă aflam. Am uitat de femeia cu chip de îngeraş cu gene de mătase şi cu vocea plăcută şi condescendentă – ca o şoaptă – şi am intrat în plasa grijilor mele. La o vreme, mi s-a oferit posibilitatea să lucrez cu ea. Eu am făcut alegerea – avusesem şi o altă variantă – cu gândul chiar la imaginea din amintirea mea. M-am prezentat la biroul ei. Am simţit, de pe holuri, un aer rece şi respingător. Şi un miros pe care nu puteam să-l definesc. Am aflat peste câteva luni ce înseamnă: mirosea a frică, a teroare. Am stat faţă în faţă. Mi s-a părut destul de amabilă, poate un pic cam oficială. Am alungat impresia de răceală aşa cum ai alunga o muscă bâzâitoare. Am încercat să înţeleg cum se poate lucra optim cu această fiinţă. Mărturisesc că logica mea e una înceată, bazată pe analiza multor factori. Şi că nu pun prea mare preţ pe intuiţie, deşi ea funcţionează. Mi-a dat câteva sarcini, le-am făcut cât de repede şi cât de bine am putut. În urma unei discuţii mi-am dat seama că viziunea noastră despre sistemul instituţional de protecţie a copilului diferă ca de la pământ la cer. N-aş putea să vă spun exact în care punct se despărţea, dar era o prăpastie. Eu credeam atunci şi cred şi acum că e nevoie de o inimă caldă, de empatie cu orice sărman aflat în dificultate, ea credea mai degrabă în “profesionalizare”, în detaşare şi un soi de privire de sus.

Mi-a trebuit mult timp să înţeleg ce înţeleg cei din sistem prin “profesionalizare”. Înseamnă osificarea afectelor până la pierderea sufletului. Înseamnă să oferi unui copil instituţionalizat texte de lege, să te baricadezi după o pădure de semne, să îi arunci sub nas un braţ de paie şi să-i aşterni o rogojină să aibă unde să doarmă. Am înţeles că aceşti copii şi sărmanii care au nevoie de sprijin, îndrumare, ajutor, căldură, dragoste, sunt doar un pretext pentru nişte posturi şi pentru nişte oameni. Am înţeles, încet – încet, că nimănui nu-i pasă de fapt de aceste fiinţe, sunt doar nişte dosare, nişte numere în statistică, şi justificarea salariului. Cei cărora le pasă îşi schimbă rapid optica, altfel, sunt ejectaţi.

Încet – încet am priceput că nu pot să fac nimic să schimb mentalitatea acestor colegi şi că tot ce atinge această femeie se trasformă în răceală şi dispreţ. Maniera ei de lucru, umilirea sistematică a angajaţilor (în particular chiar mi-a mărturisit că toţi sunt nişte tâmpiţi, pilele lui Cutare şi ale lui Cutare şi că nici nu are cu cine să lucreze) care din pricina teroarei nu mai erau în stare să gândească, erau nişte bieţi roboţi paralizaţi de frică, maniera discreţionară de a acorda salarii cui dorea, cum dorea, salarii de merit cui dorea, când dorea şi alte avantaje celor plăcuţi chipului ei m-au făcut să înţeleg, într-un sfârşit, cine este îngeraşul cu chip suav. Erorile ei decizionale erau (şi sunt) aruncate în sarcina câte unui angajat, ea ştie tot, ea stăpâneşte tot, ea are drept de viaţă şi de moarte.

În mijlocul democraţiei de care facem cu toţii caz, democraţie pentru care şi eu mi-am riscat viaţa şi libertatea în 1989, există o citadelă. O citadelă a dictaturii dusă la absurd. Citadela lu’ Duaamna” cum îi spun cu toţii de parcă ar fi învăţătoarea sau educatoarea şi noi am fi cu toţii copii mici.

Animozitatea dintre mine şi “îngeraş” a atins apogeul, după câteva discuţii în contradictoriu. Într-o situaţie extrem de gravă. Poate voi reveni cu o altă postare care să descuie sipetul acela. Între mărturisirile unor minore aflate sub măsură de protecţie şi puterea rudeniilor de sânge mai prost, a câştigat, evident, clanul. Copiii aceştia nu contează pentru nimeni, poate pentru statistici. N-au niciun cuvânt, n-au nimic. Sunt la îndemâna sistemului, să-i manipuleze, să-i facă versatili şi alunecoşi, buni de folosit pentru orice.

Această femeie a ales, între lacrimile unor copile nenorocite şi răgetele analfabete ale nepotului şefului ei, răgetele. Şi nu numai ea. Întregul sistem s-a făcut ghem, deşi declaraţiile circulau în copie prin întreaga instituţie, deşi cu toţii le citeau cu ochi lucitori pentru că erau pline de picanterii, de “lucruri interzise” pe care fetele acelea nu le-au mai putut suporta, întregul sistem s-a blindat de partea “Duaamnei”.

Deşi toţi ştiau sau bănuiau că eu şi Sibilla avem dreptate, că fetele care au dat declaraţii nu mint, deşi cu toţii ştiau că e un moment bun să tragem linie şi s-o luăm de la capăt într-un mod onest şi deschis, chipul îngeresc a mai dat o lovitură. Genele ei de mătase şi lacrimile de gheaţă au învins, încă o dată înmuind inima credulă a mai-marilor.

M-a mutat – m-a exilat – într-un alt serviciu al direcţiei, cu un salariu de nimic, cu contract pe durată determinată, interzicând tuturor angajaţilor să vorbească cu mine. M-am mutat într-un alt serviciu. Iarna, nervii, lacrimile, vinovăţia pe care o simt şi acum faţă de fetele acelea care, după ce s-a stins scandalul, au fost scoase în stradă – toate acestea au culminat cu infarctul.

Cum “îngeraşul” nu m-a mai avut în obiectiv multă vreme, uitasem şi de existenţa lui… M-am întristat când i-a fost arestat soţul. M-am întristat pentru că paharul cu care a dat atâţia ani dispreţuind şi sfindând, umilind şi călcând în picioare oameni, s-a întors la ea. În chipul acesta teribil. Să o aşeze singură, fără pavăză şi sprijin, în faţa lumii.

Astăzi, de dimineaţă, intră în biroul meu care-i un fel de peşteră, pentru că din tavan curge apă de la duşurile situate deasupra, un coleg, şeful centrului. Cu faţa congestionată, mă anunţă că “Duaamna” i-a dat dispoziţie să-mi taie cablul de internet. “Harşt!” cu cutterul, l-a tăiat. Mai îngaimă şi ceva de calculator, dar laptopul este al meu. Altfel…

Le adună pe colegele mele într-o şedinţă şi le ordonă să nu îmi permită accesul la internet la computerele lor. Şi, dacă apare Sibilla la uşa Centrului, să-l anunţe imediat şi el să cheme gardianul. Sibilla e colega mea, tot în cadrul direcţiei, deci nu e o persoană străină. Este în sistem de 17 ani, a “prins” adopţiile internaţionale, ştie întreaga istorie a sistemului. Are documente, pentru că a fost prevăzătoare şi şi-a făcut copii xerox. Deci ea este “duşmanul de clasă”… Nu mai înţeleg nimic. Nu ştiu ce să fac, să râd sau să mă duc peste careva, să fac scandal.Sunt totuşi, o colerică atipică. Numai să nu mă stârneşti. Am fost de câteva ori la preşedintele Consiliului Judeţean şi tot de atâtea ori preşedintele ne-a asigurat – oarecum nesigur, încurcat şi iritat – că o să ia măsuri.

Sigurele măsuri sunt… salariul de mizerie, hărţuirea morală, presiunile de tot felul, ameninţările, citarea Sibillei în comitete şi comiţii ca un infractor, diminuarea abuzivă a salariului ei cu 10% după ce a ţinut sistemul în spinare ani de zile, uitând că mai are şi casă şi familie… Sunt angajată în această bolgie otrăvită din 2005 şi nu mi s-au acordat măririle de salariu conforme cu legislaţia muncii, la 6 luni, la un an, la 2 ani. În timp ce unii au trecut ca Făt Frumos dându-se peste cap de trei ori, de la nivelul de debutant la consilier IA, la excepţional, într-un timp record, deşi sunt quasi-analfabeţi, eu am salariul de 820 de roni. E n-am mai înaintat de la angajare. Ce contează legile? Cui îi pasă de ele? Ele sunt făcute doar pentru unii. Pentru cei care le mânuiesc.

Deci: am încercat să schimb acest sistem, crezând, la început că se poate cu entuziasm, credinţa în bine, puţin umor, mult suflet.

Nimic.

Am încercat să îi dau dreptate” îngeraşului” şi să reuşesc să văd situaţia prin ochii “lui”; mai rămân lucruri asupra cărora nu pot fi de acord.

Am încercat să mă opun sistemului prin neparticipare, ignorând deciziile aberante, prin nemişcare. Am încercat să fiu o piatră de care, oricine se va poticni, lovindu-se, să înţeleagă că atunci când vrei ceva cu adevărat, nici dacă-ţi pierzi viaţa nu e prea mult. M-am gândit să plec de multe ori dar ar fi însemnat că am capitulat şi că sistemul are dreptate. Aşa că eu o să sting lumina, vă asigur. Celor care se întreabă de ce n-am plecat le răspund acum: pentru că am vrut să dovedesc că se poate supravieţui cu coloana vertebrală dreaptă şi că poţi să sfidezi aberaţiile unui sistem privindu-i în ochi, ironic, pe executanţi. Sunt dovada vie că se poate. Dacă mai mulţi ar avea curaj, am putea reconfigura domeniul.

În 5 ani nu aţi înţeles cine sunt şi câtă putere am: să tac, să ascult, să nu vorbesc mai mult decât trebuie, să aştept, să nu consimt la nedreptăţi, să mă opun ignorându-vă.

Am ignorat-o şi chiar m-am rugat, uneori, pentru ea s-o lumineze Dumnezeu şi să o ierte pentru că nu ştie ce face.

A început iar războiul. De data asta, Ana dragă, să ştii că nu mai fac infarct.

Dintr-o joacă, din pură fantezie, am scris Povestea Filomelei Pizdrintz şi aşa cum am scris s-a întâmplat. Dacă scrii, chiar se întâmplă. Cuvântul îşi cheamă realitatea.

Trezeşte-te.

sursa : http://gabrielasavitsky.wordpress.com/
http://gabrieladsavitsky.wordpress.com/

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Atitudini, Oaspeţi și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la Orgoliu, prostie sau ticalosie ?

  1. ionborgo42 zice:

    Niko,
    Articolul Gabrielei Savitski nu reprezinta altceva decat „radiografia in mic” a sistemelor sociale din tara noastra.Cocotati pe o functie sau o reprezentare,indivizi si individe de o competenta indoielnica si un caracter oribil,ajunsi acolo au sentimentul ca sunt „alesii proniei” si fara ei nici iarba nu creste.Dar uita un adevar simplu de care de regula se lovesc mai toti ca”Soarta se razbuna,nu uita si mai ales nu iarta,iar „rasplata” faptelor vine atunci cand nici nu te astepti.Se stie ca binele,bine aduce si raul,numai suparare si durere!”Vorba ceia:Toate la randul lor.Si „tovarasei” in cauza ii sunt rezervate surprizele vietii.Cu drag,tata Borgo.
    P.S.Greu articol si mai ales relevant pentru micii ce se cred mari si nemuritori.

    Apreciază

  2. ELMMAR zice:

    O bucata de Romanie:


    Apreciază

  3. leo zice:

    Tata Borgo,
    asta nu-i radiografie în mic, e nesimţire ridicată la rang de artă! am avut parte în viaţa asta, mai ales de când m-am miticit, de mulţi nesimţiţi ce-şi trăiesc viaţa pe prinţipul „dă-te tu, că venii io”. dar evadata cu pricina de la secţia de periculoşi a spitalului nouă încalcă orice limite, orice norme, orice!
    iar lipsa de reacţie a acelora care ar putea face ceva este siderantă! şi nu mă refer, evident, la baroneţii locali…

    Apreciază

  4. Sibilla zice:

    Tati Borgo, Elmmar, Sefule ,
    Promit sa … reusesc, musai, caci n-au inteles nimic !
    Mai mult, prin absolut toate actiunile, greselile, nemerniciile, comportamentele lor … n-au facut decat sa-si demonstreze vinovatia ! Un sistem bolnav, ticalosit, cameleoni uniti prin ticalosiile si compromisurile la care se dedau zilnic, aproape ca ti-e si mila de ei dar … ” nemuritorii ” trebuie ca `nainte de-a pieri fiecare din eipe limba lor, sa plateasca, pentru tot ! Cica : pt gabi ambulanta si via psihiatrie, pt Sibilla dubitza si via police … asta intelesei si-i cred in stare de orice, ii cunosc atat de bine, dar … ce fac cu ceilalti, ca observai ca sunt tot mai multi incomozi citati in aberantele comitii si comitete de disciplina, de cercetare … vaca lor de stors bani, din buzunarul incomozilor, hamesitii, mai bine-ar cere direct, ca de mila le-as da din putinul ce-l am …. mi-e mila de ei, dar si sila…
    ” Succesurile ” de azi din buricul targului, al judetului invartit pe dejte de gene clipocite si lacrimi la comanda, in unul si-acelasi birou, mi-a indus scarba, uf … sunt mandra de mine, mandra, ca sunt altfel, DEMNA …. nimic nu e mai jalnic, mai demn de mila decat muherea ce scoate tati ” artificiile ” din buzunar, ca sa starneasca mila, de fapt urmarind sa-si atinga scopul, permanent…
    De unde reactie, de la muherile-n izmene la care tipa ca la usa cortului ? vazurati cum reactioneaza : cutite la interval, abuz de influentza prin telefoane ca sa-si favorizeze nemosagurile, abuz de autoritate, etc …. lasitate, in fine, om vedea curand si …looserii !
    Dumnezeu nu da cu boata, intervine, si …. niciodata nu stim cand, cum prin ce si prin cine ….
    Sibilla

    Apreciază

  5. Pingback: Din nou despre neregulile de la protectia copilului Caras-Severin « Supravietuitor’s Blog

  6. ionborgo42 zice:

    Mai Leo,
    Tu esti catranit rau.Da rau de tot.Nu ca n-ai avea motive,ca ne dau tembelii acestia,mai multe decat putem suporta,dar crede-ma ca nu merita.Acesti zisi guvernanti,de sus pana jos,la ultimul functionaras crede ca-i pus acolo sa ne strice noua viata.De impotenti sunt impotenti ,dar si prosti….Eu m-am saturat sa-i mai critic.Nesimtirea generala este asa de mare incat am senzatia(dureroasa) ca nu se mai poate face nimic.Urmeaza implozia ,poate se autodistrug asa cum s-au autodevorat toate guvernarile de acest soi.Se fura arme ca dintr-o autoservire si ne tinem de cuvantari,Se impusca in centrul Brasovului si sunt ucisi 2 oameni si ei se scarpina in dos?Se bat tzigani intr-o veselie si mai nou ne bat si pe noi,fura,violeaza fac tot felul de faradelegi si guvernantii fac sluj la „zeus”.Suntem o natie blestemata,blestemata cu asemenea impostori.Pute de sus si pana jos.Acum sunt manios pe bune,nu vad cale de iesire. Politia este stat in stat cuprinsa de coruptie ca o pecingine.Suntem o tara care nu este guvernata,Asa simt eu acum.tata Borgo.

    Apreciază

  7. leo zice:

    Păi cum dracu să nu fie omul cătrănit, când aude ce li se întâmplă căpoaselor ăstora două de bănăţence dragi nouă, care nu s-ar da nici pe năsălie bătute în faţa piţifelnicilor de ni s-au aburcat în spinare, s-aud cum într-un cartier de top din Capitală e posibil să fie aşteptată la ieşirea de la şcoală o puştoaică de gimnaziu pentru a fi împunsă cu şuriele în sâni şi prin alte părţi de o şleahtă de puşti ţigani de care nu era tocmai străină (şi, aşa cum de toate mârşăviile de la Direcţia de Protecţie a Copilului Reşiţa n-am auzit pe la vreo tembeliziune, aşa nici despre asta n-am auzit nimic, că la tembeliziuni nu se vorbeşte decât despre succesurile personulităţilor de ne ţin loc de elite… ) şi, mai ales, când văd cum nici măcar oamenii politici ăia, puţini, de la care aşteptăm un punct de sprijin de care să proptim prăjina cu care să răsturnăm odată carul cu proşti de s-a înmoştenit şleahtă de moşieri peste Casa fostă a Poporului, se întrec care mai de care să ne asurzeazcă prin… TĂCERE… ?!?!?!?
    Dumnezăii mamii ei de mămăligă, da greu mai explodează!!!!

    Apreciază

  8. ionborgo42 zice:

    Leo,
    Poate ca acum,cu adevarat,suntem intr-un sistem ticalosit!Gura pacatosului adevar graieste.Acest pacatos conduce sitemul ticalosit prin „pohta ce-a pohtit” .I s-a implinit visul.Sa fie tartorele tuturor si pe noi cei de jos sa ne ia dracu.Pana la urma buba se va sparge si va fi un vaier…. vei vedea..Numa sa dea criza peste noi,cea adevarata,nu cea indusa,mai vorbim noi.Cu drag,tata Borgo.

    Apreciază

  9. ionborgo42 zice:

    P.S.Cum sa explodeze mamaliga daca malaiu-i din import?Si cine mai mananca mamaliga? Poate noi cativa si amaratii fara putere.Da!

    Apreciază

  10. Sibilla zice:

    @Andreea,
    Mare multumire !
    Da, avem nevoie a ne face auzite, prevederile Constitutiei, ale Codului Muncii ale MO al Romaniei, se opresc la granita judetului.
    Duuamna are scut si posibil niscaiva ” asi ” in mana, caci observ pe zi ce trece ca-i e tare la-ndemana sa faca legea-n judet. CJ a trimis o comisie pe aratura ei, pe care-o confunda cu ograda personala si n-a permis accesul comisiei ca n-a avut chef, punct.. Si cu asta am spus tot, nu ?
    Toate cele bune si inca o data, MULTUESC !
    respecte,
    Sibilla
    @tati Borgo,
    Ce lovitura s-a dat azi Armatei romane e strigator la Cer !!!
    Tradatorii de neam si tara n-au limite in nimic, dar in absolut nimic !!!
    E limpede ca ” furtul ” armelor de la Ciorogarla e orchestrat dupa un plan bine pus la punct ! Trazni-i-ar Dumnezeu de cameleoni !!!
    Duhneste tradarea nationala si izul naparcilor cu coltii umezi de bale de satisfactie de ma si mir ca mai avem putere a respira … vai de steaua noastra !
    Nu vreau sa ma gandesc ce va mai urma, dezinformarea si manipularea urmaresc doar instalarea dictaturii, haos e de ceva timp, vai noua !
    sanatate si numai bine tati Borgo, respecte,
    Sibilla
    @Leo,
    Eu una am sa merg pana la capat, nu mai am de pierdut nimik. pact cu diavolii nu voi incheia si ” diplomatia ” caracteristica mediului politic nu ma caracterizeaza, cauzele nobile sunt miristile mele, nu alte cele. Sper sa se fi inteles de catre cei ce ma tot monitorizeaza.
    Despre ” succesurile ” pe o perioada de, sa zicem vreo doujdeani, din ” protectia copilului ” caraseana, vom auzi la tembeliziuni si-n presa, la timpul potrivit, ai sa vezi, inlantuiti vor pieri, pe limba lor, au trait uniti prin ticalosii, nici pieirea scaunelelor nu-i va desparti …
    Hvala, Sefule !
    Sibilla

    Apreciază

  11. leo zice:

    Fermecato, acu de ce nu scriezi cu diacritice, ce motive mai ai?!

    Apreciază

  12. Sibilla zice:

    Mă scuzaţi Şefu, izvini duşo ,)
    Tre musai să mă obişnuiesc again, măscăreşte-mă, cînd ai dreptate, ai .)
    Uite, ca să fii blând :



    Aşa-i că m-ai iertat ? 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  13. ELMMAR zice:

    Descarcaaati arm, in guvernul boc!

    Nu cred ca exista cineva care sa nu se fi basit(macar o data)dupa servitul unei portii sau doua de fasole,pregatita dupa metoda traditionala:batuta sau ciorba.
    Experimentul,voit sau involuntar,are aceeasi finalitate:inofensivul fasait in trepte de diferite intensitati sonore,dar mai intotdeauna catalogat drept o izbavire trupeasca.Daca asta se poate incadra intr-o simpla cautare de inedit sau scapare necontrolata,mai exista o emanatie de grup,plamadita pe indelete si intr-un cadru ordonat:basina de fasole(la cazan)din dormitorul de cazarma.Avand pentru faptuitori un efect relaxant si stimulator,pentru cei din jur acesta e devastator.Fiind asemuita cu o bomba artizanala cu focoase multiple,basina de cazarma amprenteaza,dupa detonare, totul in jurul ei,de la gradati pana la ultimul tilicar,creind confuzie,ameteli si stari de angoasa.Ca masura de protectie ,nu se recomanda folosirea mastii contra gazelor.
    Nu are nici un efect,se topeste cauciucu’.
    Poate unu’ de confort psihic.

    Apreciază

  14. ELMMAR zice:

    Intra pe http://www.paginiaurii.ro/ si la „Ce cautati?” scrie „pe cineva muncind” apoi apasa „cauta” si citeste rezultatul .

    Apreciază

  15. ELMMAR zice:

    Ghicitoare

    Foloseste o limba moarta,avand in spate un inventar de cuvinte mort ,de cand este numarul unu national.Dar nici mort nu se lasa, asa ca mai mult mort decat viu,mai face o baie de multime,pentru ca mort ori copt si mort de oboseala(si de sete)va cadea mort dupa ce a umblat dupa potcoave de cai morti.
    Umbla mort dupa popularitate si la noapte va dormi mort fara sa-si dea seama ca deja a trecut pe o linie moarta…
    La moastele cuviosilor Pafnutie si Habacuc,aducatorii de minte,viseaza cu speranta la moastele sf.Romania….
    Ghici cine este?

    Apreciază

  16. ELMMAR zice:

    Soacra care nu vorbeste sau mustele ghiftuite

    M-am gandit prin chibzuire ca titlul postarii face parte dintr-un domeniu in care orice interventie prin inventie este sortita esecului,parca ar fi un basm din povesti.Stiu asta de la soacra mea proprie,personala si legitima…
    …da,dar extrapoland in politica,visul meu devine realitate sau pe aproape…
    Venind ei la sedinte informale ca mustele la…arat, au avut parte de zbieretul mandru al tovarasului preparat pentru mumificare(dupa modelul idolului moscovit),explicandu-le din gandirea natala, ca obiceiul strabun precum ca dupa zi vine noaptea si invers,este valabil si acum si ca saturandu-se de legea gravitatiei,propune ca raurile sa mai curga si la deal.
    La masa prezidiului,erau doar uitaturi galben-crucise respectiv picior peste picior ceea ce se traduce prin, unde ii sta opozabilul acolo ii va sta si materia organizata superior,asa ca i s-a mai dat o sansa prin simplificarea peisajului din fata,zburdand cu izmenele rupte in cur prin peisajul din dos…inghitand in mod repetat si des din sticluta cu formol aflata in dotare.
    Si uite asa,soacra tacuta exista…
    Trebuia sa fac urgent cursuri intensive de ghicit in bobi…
    Incaruntesc usor…
    …aiurea…pareri…
    …daca n-o fi asa,oricum,aruncati toata vina pe barbosi!…

    Apreciază

  17. ELMMAR zice:

    Cum sa devii bucurestean – sfaturi practice.

    Masina.
    Daca ai masina, trebuie sa inveti sa o conduci ca un
    bucurestean. In momentul in care te urci la volan, trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi
    (daca ai facut-o). Numai fraierii conduc ca la carte. In practica, regulile se modifica dupa cum urmeaza:
    Oprirea si stationarea.
    Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cit vrei, cu conditia sa:
    a) nu fie vreun politist prin apropriere
    b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.
    Atunci cind vrei sa stationezi in dreptul statiilor mijloacelor de transport in comun, pui masina pe trotuar, chiar in statie, in asa fel incit sa nu incomodezi respectivele mijloace de transport ci
    numai pe calatorii care le asteapta.
    Parcarea. se executa tinind cont de urmatoarele reguli:
    1) Daca exista o parcare fara plata cu locuri libere chiar in fata locului in care vrei sa ajungi, parcheaza acolo. Daca nu, aplica punctul 2.
    2) Daca exista o parcare *cu plata* si cu locuri libere chiar in fata locului unde vrei sa intri, ignor-o si aplica punctul 3.
    3) Daca nu exista o parcare sau in cazul de la punctul 2, parcheaza masina pe trotuar. Parcarea pe trotuar fa-o in asa fel incit sa se ocupe toata latimea trotuarului si pietonii sa fie nevoiti sa coboare pe partea carosabila sau sa se subtieze ca foaia de hirtie, intre masina si zid.
    In caz ca dintr-un motiv sau altul, nu poti sa parchezi pe trotuar aplica punctul 4.
    4) Daca exista un loc de parcare linga trotuar – paralel cu bordura, opreste, stationeaza si/sau parcheaza cit mai departe de bordura,
    daca se poate, perpendicular pe axul bordurii, in asa fel incit masinile care circula pe partea carosabila sa
    aiba prilejul sa iti ocoloeasca masina intrind pe contrasens. Este de preferat sa parchezi cit mai aproape de coltul strazii. In cazul in care nu mai e loc linga bordura, aplica punctul 5.
    5) Parcheaza in paralel cu masinile deja parcate linga bordura.
    6) In cazul in care nu te afli in nici una din descrise anterior, parcheaza in fata intrarii intr-un garaj, linga un stilp cu oprirea interzisa sau oriunde altundeva. Dupa ce parchezi, trage frina de mina si pune alarma. Regleaza-ti alarma in asa fel incit sa urle la trecerea oricarui pieton pe linga masina. Sirena va trebui sa sune nu mai putin de 15 minute. Efectul este mai distractiv daca te afli intr-o zona rezidentiala mai linistita.
    Prioritatea 1. In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
    a) prioritatea de dreapta (optionala) – se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
    b) prioritate de tramvai
    c) prioritate de camion
    d) prioritate de taxi
    e) prioritate de smecher.
    Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele „ia-i fata”, „baga-te cu tupeu”, „taie-i calea” si „ia mai da-l dracu’, ca n-o sa stau aici toata ziua”. Pietonii NU au prioritate niciodata. Daca in timp ce conduci vezi o femeie ca trece strada prin fata ta, scoate capul pe geam si urla: „faaaaaaa, asta calca, nu fute!”. Tipa isi va da seama de greseala si iti va multumi ca ai facut-o atenta iar colegii tai de drum vor crede ca esti spiritual si amuzant.
    Pe drumurile publice:
    Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe
    drumurile publice:
    – Semnificatia culorilor semaforului:
    verde – treci fara probleme,
    galben: repede ca se pune rosu,
    rosu: repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.
    – Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomandam tehnica „sirului shuntat”. In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pina ajungi la stop si apoi in virtutea prioritatii de smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, pe pole position.

    Apreciază

  18. Sibilla zice:

    @ELMMAR,
    Danke :))
    Har Domnului că-s ” ţarancă ”, provincia, satucul copilăriei , Dunave, munţii Locvei, zâmbetul copilăriei e mereu lângă mine, bucureştenii ne invadează-n intimităţi de sărbători, la sfârşit de săptămână …. aku că te citii, înţeleg, probleme frate, probleme :))
    Mulţam fain , un coşuleţ plin cu râsete şi voie bună, binevenit ! 🙂
    numai bine, măi zâmbet,
    Sibilla

    Apreciază

  19. ELMMAR zice:

    @Sibillache&Savitskaya

    Duoaaamna voastra are legatura cu D…asa cum am eu cu Sharona lu’ Stanca din deal de la Holivuud.
    Ca orice dobitoc,asta parca am inteles ca este trasatura caracteristica principala a duoaaamnei,se da mare scula cu relatii inventate de mintea ei bolnava si disperata.
    Oricum, acolo unde trebuie am transmis si se vor lua masurile cuvenite.

    Apreciază

  20. ELMMAR zice:

    „România cu lanţul de gît

    Lanţul e de aur, România nu mai ştim
    prea sigur ce mai e şi a cui. Realitatea demografică s-a schimbat brusc, ca o furtună sosită din senin. Sîntem sub ocupaţie, dar nu se vede nici o armată. Sîntem colonizaţi de o populaţie certăreaţă şi nesimţită, venită din nici o stepă, adusă de nici un avion.
    O populaţie care a evoluat în interiorul corpului naţional, ca fetuşii din Alien, şi care iese acum prin burtă, urlînd din toţi bojocii: ‘Am avere, am valoare!’.

    E ca şi cum undeva, în secret, cineva ar
    fi dat drumul la o maşină de mîl uman care acoperă
    încet-încet naţiunea lui Sadoveanu, a lui Eliade şi a
    lui Nichita. Incubatoarele de incubuşi din cartierele
    periferice, fabricile de cetăţeni ale lui Ceauşescu,
    tradiţia celor 15 copii în sălaşele de nomazi, cine mai
    ştie? Lumea de pe stradă nu mai e cea pe care o ştiam din copilărie. Tata Ioane şi Tanti Mimi, familie veche, cu casa în Cezar Bolliac, făcută la 1870, au lăsat în urmă un copil, care a mai făcut un copil, blond şi bucălat şi bine crescut, cu care mă jucam acum 40 de ani.
    Pînă la urmă, a plecat în străinătate, la studii şi
    nu s-a mai întors niciodată. La fel, jumătate din
    stradă: urmaşii burgheziei care a avut timp să dospească elite. În locul celor dispăruţi, au apărut rufele colorate întinse la uscat şi boxele scoase pe geam. În locul bunicii care ne spunea să nu scuipăm pe jos, s-a aşezat bunica ce-şi trimite nepoţii după băutură.
    Peste tot miroase a moarte prin sufocare: e ca şi cum o prezenţă grea şi absurdă s-ar fi aşezat peste cerul nostru, peste felul nostru de a fi, peste ce credeam că e bine şi mai ales peste ce credeam că e frumos.

    Cefele groase nu mai sînt de mult
    buletinul de identitate al bulgarului: cetăţeanul român,
    cu lanţul de-un kil jumate, îi bate acum obrazul
    profesorului care se căzneşte să-i educe odrasla:
    ‘Bine, bre, crezi că eşti tu mai dăştept? Ia să
    văd ce maşină ai!’. Noul domn Goe nu mai e nici
    măcar simpatic: e viitor combinator şi dealer de droguri, viitor culturist, viitor ce vreţi voi, în afară de
    viitorul ţării lui, care se va mulţumi, de la un punct,
    doar cu trecutul.

    Despre România, alternativa Caragiale nu
    mai are ce spune. Populaţia care ne înlocuieşte nu mai e nici măcar ridicolă. E dincolo de asta, în sensul cel mai rău şi primitiv cu putinţă. Scriitorul nu mai poate face nimic: e nevoie de etolog, de veterinar, de dresor.

    Acum cîteva zile, am văzut la Craiova
    parada acestei Românii Noi, triumful Mafiei înhămate la coşciugul lui Caiac, în semn de veşnic respect pentru o viaţă de crimă şi muşchi în sînge. Oamenii ăia care dădeau ordine poliţiei se pregătesc să dea asaltul final, spre puterea oficială, după ce au pus mîna pe cea simbolică: ascultăm muzica lor, ne refacem reperele după valorile lor, sîntem călcaţi de maşinile lor. Undeva, departe, Uniunea Europeană şi moda corectitudinii politice ne învaţă să mulţumim frumos pentru asta şi să ne ştergem la gură. Am fost o naţiune, devenim o sumă de triburi.
    Sîntem o ţară ocupată de hoarde sosite din pîntece de mame eroine. O ţară pusă la respect cu pumnul
    plin de tatuaje, o ţară în care fiul naiv şi sărac al
    ţăranului (cîţi or mai fi aşa) îşi face educaţia din
    textele de pe Taraf TV şi meseria de la şuţii cu care se întîlneşte la Gara de Nord, cînd se dă jos din autobuz.
    Marginea lumii s-a răzbunat dînd buzna în centru, pusă pe jaful identităţii naţionale, întocmai ca barbarii
    care năvăleau în Roma, surprinşi că localnicii n-au
    puterea să lupte.

    Ţara cea nouă, care vine peste noi, nu
    mai are nevoie de ce-am strîns în muzee şi-n cărţi. Dar se va bucura, un pic, de efortul nostru. Cartea de română se poate retrage în privata din curte, unde îşi va îndeplini ultima menire, neprevăzută de nici un critic.
    În locul ei, discurile cu manele rămîn să sfideze
    eternitatea.
    Cu ele nu poţi să te ştergi la fund.

    Chiar dacă ai vrea. „

    Apreciază

  21. ELMMAR zice:

    Duaaamna sau corcitura de maidanez.

    Cand un maidanez trage la buci unei maidaneze,adica in termeni stiintifici,o imbucileaza,dupa cateva luni apare cea mai de jos speta a rasei canine-corcitura de maidanez-.
    Rasa neomologata,pentru ca este lipsita de calitati dar intalnita prin tomberoane,latrine,gropile de gunoi unde si acolo consuma tot mancare second-hand pentru ca sunt o rasa second-hand.
    Urati,cracanati,flocosi,murdari,lesinati de foame,bolnavi de jigodie,cu curul tabacit de cate suturi au luat,mici,dezgustatori,ai dracului si rai,ling mana care le da o bucata de paine uscata.
    Intamplatori ei au aparut peste tot.
    Ei vor sa fie dar nu sunt si ca sa para ca exista incep prin a insulta inteligenta,jignesc tot,au un limbaj specific rasei adica mizerabil.
    Ei sunt incapatanati,au idei putine si fixe pentru ca au un creier fara circumvolutiuni(adica gen balon).Pe ei nu-i baga nimeni in seama dar se baga singuri,sunt o rasa subterana a canalelor insalubre.
    Sunt si masculi si femele.
    Dar au si ceva bun.
    Nu se inmultesc.
    Sunt o eroare a naturii si D-zeu si-a dat repede seama ca a gresit.
    Daca ati intalnit vreunul sa-mi comunicati si mie…duoaaamna.
    Multumesc!!!.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s