HRISTOS SE RODI !!!

Ajun De Crăciun !

HRISTOS SE RODI !!!

În timp ce credincioşii ortodocşi sărbătoresc Boboteaza, ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai bisericii ortodoxe de stil vechi, îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi, care îşi ţin credinţa în circa 130 de biserici, schituri şi mănăstiri pe rit vechi.

Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile din cauza refuzului lor de a trece la Calendarul Gregorian.

MIR BOZIJI HRISTOS SE RODI :

KOSOVO JE SRBIJA !!!

Presedintele sarb Boris Tadici a declarat sambata ca in spatiul european Kosovo nu are niciun viitor ca stat independent.

Acesta a adaugat ca incidentele recente din Kosovo nu fac decat sa confirme pozitia Serbiei potrivit careia drepturile omului nu sunt respectate, informeaza B92.net.

„Aceste iluzii, conform carora Kosovo sub control albanez poate deveni un stat respectabil si o zona civilizata, unde locuitorii pot trai liber indiferent de apartenenta lor etnica, nu sunt sustenabile”, a completat Tadici.

Acesta s-a declarat de asemenea convins ca „acest teritoriu nu are nici un viitor in Uniunea Europeana ca stat independent, ci doar ca provincie a Serbiei”.

Tadici se asteapta totodata la un aviz pozitiv pentru Serbia din partea Curtii Internationale de Justitie.

Andjeli pevaju_studio :

Spomenar – amintiri …

Ultimul Craciun in Kosovo?

Capii bisericii i-au chemat pe credinciosi sa petreaca una din cele mai importante sarbatori crestine „in pace, bucurie si fericire spirituala”, transmite Rompres. Pentru sarbii ortodocsi din Kosovo, acesta ar putea fi ultimul Craciun petrecut la casele lor, deoarece multi dintre ei intentioneaza sa paraseasca provincia in cazul in care albanezii si-ar declara unilateral independenta. In Kosovo, in pofida frigului persistent, credinciosii ortodocsi au marcat ajunul Craciunului cu urari traditionale, vin fiert si artificii. Sarbatoarea centrala are loc la Gracanica, unde episcopul de Raska si Prizren, Artemije, citeste liturghia de Craciun. Duminica, sute de locuitori din Gracanica si din satele invecinate s-au adunat, in prezenta politiei din Kosovo si a fortelor KFOR, pentru obiceiul traditional al taierii butucului.

„Imi voi apara casa” In Ajunul Craciunului, sarbii aduna ramuri de copac pe care, dupa ce le saruta pentru a fi iertati de jertifirea lor, le aprind seara intru amintirea nasterii lui Iisus Hristos, informeaza EuroNews. Canalul de televiziune european a indicat faptul ca multi sarbi din Kosovo se tem ca acesta ar putea fi ultimul Craciun petrecut in casele lor. Adunati in biserica Sfantul Sava – pe ale carei ziduri se vad inca urmele incendiilor provocate de etnicii albanezi musulmani in timpul ciocnirilor interetnice si interreligioase din martie 2004 – mai multi sarbi din Kosovo au ascultat ieri slujba de Craciun.

Un tanar sarb din Mitrovita a declarat pentru EuroNews ca el nu va pleca din Kosovo decat mort, insa foarte multi alti sarbi se pregatesc de plecare. „Indiferent de ce se va intampla, noi vom ramane aici. Imi voi apara casa. Sper ca acesta sa nu fie ultimul nostru Craciun aici”, a declarat pentru EurooNews un alt adolescent sarb.

Sursa : www.ziua.ro – 2008

Comunitatea Sârbilor din România :

• Cei mai mulţi trăiesc în judeţele: Timiş, Caraş-Severin, Arad şi Mehedinţi.

• Sărbători ale comunităţii sârbe din România:

• 27 ianuarie este sărbătoarea Sfântului Sava, patronul spiritual al sârbilor;
• Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel;

• Crăciunul se celebrează după ritul creştin ortodox vechi, astfel încât Ajunul Crăciunului este în data de 6 ianuarie.

Zonele unde trăiesc sârbi

CINE REPREZINTĂ COMUNITATEA SÂRBILOR DIN ROMÂNIA DE AZI

• Uniunea Sârbilor din România (USR) şi Slavomir Gvozdenovici, preşedintele USR reprezintă comunitatea sârbilor în Parlamentul României.

• Dintre publicaţiile care apar în limba sârbă în România menţionăm: Nasa Rec (săptămânal editat de USR, subvenţionat din bugetul statului, care apare la Timişoara), Knjizevni Zivot (trimestrial editat de USR, subvenţionat din bugetul statului, care apare la Timişoara)

– Studioul teritorial de radio Timişoara difizează emisiuni în limba sârbă timp de 60 de minute pe zi.

SCURT  ISTORIC

• În secolele VI-VII slavii au migrat din N-E Europei spre S-V.În timpul acestei migraţii o parte din populaţia slavă s-a stabilit pe teritoriul bănăţean, ceilalţi s+au aşezat aproximativ pe spaţiul actual al fostei Iogoslavii.

• Primele atestări documentare despre sârbii din Valea Mureşului datează din sec.al XII-lea. Pe măsură ce de la sfârşitul sec. Al XIV-lea otomanii înaintau în Balcani de la sud spre nord, începe exodul sârbilor din sud spre nord, peste Dunăre, în Ungaria de Sud. Deplasările masive de populaţie sârbă din vechea patrie, Regatul Sârb (Kosovo,Raska,Metohija etc.) erau încurajate de autorităţile militare şi administrative şi din necesitatea de a se crea un cordon de apărare a graniţelor creştinismului împotriva atacurilor turceşti, iar sârbii erau recunoscuţi pentru virtuţile lor militare.

• Începând cu a doua jumătate a sec.al XIV-lea până la începutul sec.al XVI-lea, pe teritoriile Ţării Româneşti şi Moldovei sosesc grupuri de sârbi. Printre ei s-au remarcat Nicodim Grcici, întemeietorul primelor mănăstiri româneşti, Macarie, întemeietorul primei tipografii, mitropolitul Maxim Brancovici , ctitorul mitropoliei româneşti.

Tipăritură din timpul lui Macarie,1508

• Cu timpul (sec. XV-XVIII), datorită mai multor valuri de imigrări (circa 10, din care cea mai mare migraţie a fost în 1690 sub patriarhul sârb Arsenie III Carnojevic), structura etnică a populaţiei din Banat s-a schimbat, sârbii devenind un element cu pondere semnificativă.

• Convieţuirea lor timp de mai multe secole în acest spaţiu i-a făcut se se simtă autohtoni. La terminarea primului război mondial, după Unirea din 1 Decembrie 1918, în România au rămas ca minoritate naţională circa 50.000 de cetăţeni sârbi în peste 60 de localităţi de-a lungul graniţei româno-iugoslave.

INTERFERENŢE CULTURALE ROMÂNO-SÂRBE

• Teodor Jankovici Marievski a reformat şcolile elementare sârbeşti şi româneşti în spiritul celor mai înalte cuceriri ale pedagogiei europene din perioada raţionalismului.

• Sava Tekelija, cel mai mare mecena şi binefăcător al poporului sârb, s-a născut la Arad.

• Dimitrie Tirol, întemeietorul primei biblioteci din Belgrad, era timişorean la origine.

• Iovan Ducici, “prinţul poeziei sârbe” a fost primul ambasador sârb la Bucureşti, tradiţie diplomatică şi culturală continuată de romancierul Milan Rakici şi de Ivo Andrici, laureat al Premiului Nobel.

• Reprezentanţi de seamă ai culturii sârbe din România pot fi menţionaţi: pictorii Ştefan Teneţki, Arsa Teodorovici, Constantin Danil, Nicola Aleksici; istoricul Iovan Raici, naturalistul Pavle Kenghelaţ şi scriitoarea Eustachia Arsici.

Un sportiv deosebit de talentat a fost fotbalistul Miodrag Belodedici care a curerit Cupa Campionilor Europeni cu formaţia Steaua Bucureşti şi a jucat de multe ori în Naţionala de fotbal a României.

Sava Tekelija

Miodrag Belodedici

Ivo Andrici – laureat al Premiului Nobel

FORMAŢII ARTISTICE

COZIA – construită după modelul bisericii sârbeşti din Crusevat

Biserica sârbă din Arad

Biserica sârbă din Cenad

Biserica sârbă din Baziaş

Biserica sârbă din Bezdin

Biserica Ortodoxă Sârbă din România

încălţăminte

Tipăritură din timpul lui Macarie,1508

Ivo Andrici – laureat al Premiului Nobel

Biserica Ortodoxă Sârbă din România

Sursa : www.didactic.ro

Tradiţii :

„Deda Bojici” ( Moş Crăciun-ul sârbilor), nu este întâmpinat în noaptea de Ajun cu un brad împodobit. Rolul bradului este jucat de un colac mare aşezat pe o farfurie plină cu grâu şi porumb. În mijlocul colacului este înfiptă o lumânare. Masa de prânz a Crăciunului nu poate începe decât cu acest colac.

Conform traditiei, azi, în ajunul Craciunului Sârbesc, în 6 ianuarie, la biserica a fost adus si aprins ,,baniakul’’ adica, o buturuga de stejar care simbolizeaza credinta în mai multi zei vechi cum ar fi zeul soarelui si ai focului, dar si caldura pentru Pruncul Sfânt Iisus.

Baniakul, obligatoriu se taie din padure înainte de rasaritul soarelui în ziua de ajun si este adus la biserica de un barbat- cel mai batrân din comunitate, loc în care preotul îl sfinteste. Seara, lemnul este aprins iar credinciosii prezenti asteapta nasterea lui Iisus cântând si cu paharele de tuica fiarta în mâna dupa care fiecare duce acasa o crenguta de stegar sfintita pe care o pune la icoana.. Acelasi obicei se pastreaza la nivel de gospodarie unde în casa sunt adusi în timpul de astazi lastari tineri de stejar. În momentul în care se intra în casa cu baniakul, toti ceilalti membrii ai familiei arunca cu grâu si porumb pentru ca anul sa fie roditor.

În aceste zile, crestinii pravoslavnici se saluta cu ,,Hristos se rodi’’ iar ceilalti raspund ,,Za istina se rodi’’. În fiecare gospodarie se fac bucate alese, dar din nici una nu lipseste traditionala cesnita- prajitura din foi de aluat fraged cu multa nuca si în care se ascunde o moneda. Cel ce va gasi banutul, se spune ca va fi fericit tot anul.

În Banatul Montan sunt cele mai compacte asezari de sârbi si ucrainenei din România. Numai în jurul Resitei sunt 5 sate în care populatia este în proportie de 90% de etnie ucraineana. De asemenea, în partea vestica si sudica a judetului Caras Severin, precum si în Clisura Dunarii, sunt comunitati masive de sârbi formate din zeci de mii de membrii.

În aceste zile, credinciosii se saluta cu traditionalul ,,Hristos se rodi – Za istina se rodi,, , adica, în traducere, Cristos S-a nascut- Adevarat ca S-a nascut.

Sursa : http://www.amos.news

Autor : Vali Popovici

Festivităţile
Încep în dimineaţa zilei de 7 ianuarie când, în faţa bisericii sârbeşti, se aprinde un foc din crengi de stejar. În acelaşi timp pornesc la colindat „polojniţii” (colindătorii), iar gospodarii fiecărei case aruncă peste ei grâu – simbol al ferilităţii. Femeile stau în casă şi pregătesc o prăjitură tradiţională în formă de lună , care se mănâncă în seara de Ajun. Seara se aruncă paie pe podeaua din casă ,iar în camere se aruncă nuci spre nord, sud, est şi vest. Dacă unele obiceiuri nu au mai fost păstrate întru totul, masa de Crăciun şi-a păstrat specificul : supă de pui, carne şi preparate din carne de porc şi prăjituri.

Sursa : www.banateanul.ro

N-am mai fost de tare mulţi ani la Lescoviţa … nu mai sunt : nici deda Marko, nici majka Darinka, nici ujka Duşa, nici teta Ana, nici ujka Boja, nici … atât de mulţi alţii, s-au mutat rând pe rând pe stele … Mi-aduc aminte Crăciunul, cu majka ce ne gătea peşte-n Ajun, cu colinzile-n limba sârbă, cu focurile din faţa fiecărei gospodării, cu noi toţi în jurul Mesei de Crăciun şi deda care spunea rugăciunea, cu căutarea bănuţului pitit în colac, cu frumuseţile şi magia copilăriei mele …

HRISTOS SE RODI !!!

Sibilla

imagini preluate de pe google.com

muzika sprska preluată de pe youtube

informaţii preluate de pe surse