HRISTOS SE RODI !!!

332344119_199f75a229

Ajun De Crăciun !

HRISTOS SE RODI !!!

În timp ce credincioşii ortodocşi sărbătoresc Boboteaza, ortodocşii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciun.

În România trăiesc peste un milion de adepţi ai bisericii ortodoxe de stil vechi, îndeosebi ruşi lipoveni, armeni şi sârbi, care îşi ţin credinţa în circa 130 de biserici, schituri şi mănăstiri pe rit vechi.

Creştinii ortodocşi de stil vechi respectă tradiţiile şi obiceiurile celor de stil nou, cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile din cauza refuzului lor de a trece la Calendarul Gregorian.

MIR BOZIJI HRISTOS SE RODI :

KOSOVO JE SRBIJA !!!

Presedintele sarb Boris Tadici a declarat sambata ca in spatiul european Kosovo nu are niciun viitor ca stat independent.

Acesta a adaugat ca incidentele recente din Kosovo nu fac decat sa confirme pozitia Serbiei potrivit careia drepturile omului nu sunt respectate, informeaza B92.net.

„Aceste iluzii, conform carora Kosovo sub control albanez poate deveni un stat respectabil si o zona civilizata, unde locuitorii pot trai liber indiferent de apartenenta lor etnica, nu sunt sustenabile”, a completat Tadici.

Acesta s-a declarat de asemenea convins ca „acest teritoriu nu are nici un viitor in Uniunea Europeana ca stat independent, ci doar ca provincie a Serbiei”.

Tadici se asteapta totodata la un aviz pozitiv pentru Serbia din partea Curtii Internationale de Justitie.

Andjeli pevaju_studio :

Spomenar – amintiri …

Ultimul Craciun in Kosovo?

Capii bisericii i-au chemat pe credinciosi sa petreaca una din cele mai importante sarbatori crestine „in pace, bucurie si fericire spirituala”, transmite Rompres. Pentru sarbii ortodocsi din Kosovo, acesta ar putea fi ultimul Craciun petrecut la casele lor, deoarece multi dintre ei intentioneaza sa paraseasca provincia in cazul in care albanezii si-ar declara unilateral independenta. In Kosovo, in pofida frigului persistent, credinciosii ortodocsi au marcat ajunul Craciunului cu urari traditionale, vin fiert si artificii. Sarbatoarea centrala are loc la Gracanica, unde episcopul de Raska si Prizren, Artemije, citeste liturghia de Craciun. Duminica, sute de locuitori din Gracanica si din satele invecinate s-au adunat, in prezenta politiei din Kosovo si a fortelor KFOR, pentru obiceiul traditional al taierii butucului.

ny1bf9

„Imi voi apara casa” In Ajunul Craciunului, sarbii aduna ramuri de copac pe care, dupa ce le saruta pentru a fi iertati de jertifirea lor, le aprind seara intru amintirea nasterii lui Iisus Hristos, informeaza EuroNews. Canalul de televiziune european a indicat faptul ca multi sarbi din Kosovo se tem ca acesta ar putea fi ultimul Craciun petrecut in casele lor. Adunati in biserica Sfantul Sava – pe ale carei ziduri se vad inca urmele incendiilor provocate de etnicii albanezi musulmani in timpul ciocnirilor interetnice si interreligioase din martie 2004 – mai multi sarbi din Kosovo au ascultat ieri slujba de Craciun.

Un tanar sarb din Mitrovita a declarat pentru EuroNews ca el nu va pleca din Kosovo decat mort, insa foarte multi alti sarbi se pregatesc de plecare. „Indiferent de ce se va intampla, noi vom ramane aici. Imi voi apara casa. Sper ca acesta sa nu fie ultimul nostru Craciun aici”, a declarat pentru EurooNews un alt adolescent sarb.

Sursa : www.ziua.ro – 2008

hristos-se-rodi-cestitka

Comunitatea Sârbilor din România :

  • Cei mai mulţi trăiesc în judeţele: Timiş, Caraş-Severin, Arad şi Mehedinţi.

  • Sărbători ale comunităţii sârbe din România:

  • 27 ianuarie este sărbătoarea Sfântului Sava, patronul spiritual al sârbilor;
  • Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel;
  • Crăciunul se celebrează după ritul creştin ortodox vechi, astfel încât Ajunul Crăciunului este în data de 6 ianuarie.

Zonele unde trăiesc sârbi

CINE REPREZINTĂ COMUNITATEA SÂRBILOR DIN ROMÂNIA DE AZI

  • Uniunea Sârbilor din România (USR) şi Slavomir Gvozdenovici, preşedintele USR reprezintă comunitatea sârbilor în Parlamentul României.

  • Dintre publicaţiile care apar în limba sârbă în România menţionăm: Nasa Rec (săptămânal editat de USR, subvenţionat din bugetul statului, care apare la Timişoara), Knjizevni Zivot (trimestrial editat de USR, subvenţionat din bugetul statului, care apare la Timişoara)

– Studioul teritorial de radio Timişoara difizează emisiuni în limba sârbă timp de 60 de minute pe zi.

SCURT  ISTORIC

  • În secolele VI-VII slavii au migrat din N-E Europei spre S-V.În timpul acestei migraţii o parte din populaţia slavă s-a stabilit pe teritoriul bănăţean, ceilalţi s+au aşezat aproximativ pe spaţiul actual al fostei Iogoslavii.

  • Primele atestări documentare despre sârbii din Valea Mureşului datează din sec.al XII-lea. Pe măsură ce de la sfârşitul sec. Al XIV-lea otomanii înaintau în Balcani de la sud spre nord, începe exodul sârbilor din sud spre nord, peste Dunăre, în Ungaria de Sud. Deplasările masive de populaţie sârbă din vechea patrie, Regatul Sârb (Kosovo,Raska,Metohija etc.) erau încurajate de autorităţile militare şi administrative şi din necesitatea de a se crea un cordon de apărare a graniţelor creştinismului împotriva atacurilor turceşti, iar sârbii erau recunoscuţi pentru virtuţile lor militare.

  • Începând cu a doua jumătate a sec.al XIV-lea până la începutul sec.al XVI-lea, pe teritoriile Ţării Româneşti şi Moldovei sosesc grupuri de sârbi. Printre ei s-au remarcat Nicodim Grcici, întemeietorul primelor mănăstiri româneşti, Macarie, întemeietorul primei tipografii, mitropolitul Maxim Brancovici , ctitorul mitropoliei româneşti.

Tipăritură din timpul lui Macarie,1508

  • Cu timpul (sec. XV-XVIII), datorită mai multor valuri de imigrări (circa 10, din care cea mai mare migraţie a fost în 1690 sub patriarhul sârb Arsenie III Carnojevic), structura etnică a populaţiei din Banat s-a schimbat, sârbii devenind un element cu pondere semnificativă.

  • Convieţuirea lor timp de mai multe secole în acest spaţiu i-a făcut se se simtă autohtoni. La terminarea primului război mondial, după Unirea din 1 Decembrie 1918, în România au rămas ca minoritate naţională circa 50.000 de cetăţeni sârbi în peste 60 de localităţi de-a lungul graniţei româno-iugoslave.

INTERFERENŢE CULTURALE ROMÂNO-SÂRBE

  • Teodor Jankovici Marievski a reformat şcolile elementare sârbeşti şi româneşti în spiritul celor mai înalte cuceriri ale pedagogiei europene din perioada raţionalismului.

  • Sava Tekelija, cel mai mare mecena şi binefăcător al poporului sârb, s-a născut la Arad.

  • Dimitrie Tirol, întemeietorul primei biblioteci din Belgrad, era timişorean la origine.

  • Iovan Ducici, “prinţul poeziei sârbe” a fost primul ambasador sârb la Bucureşti, tradiţie diplomatică şi culturală continuată de romancierul Milan Rakici şi de Ivo Andrici, laureat al Premiului Nobel.

  • Reprezentanţi de seamă ai culturii sârbe din România pot fi menţionaţi: pictorii Ştefan Teneţki, Arsa Teodorovici, Constantin Danil, Nicola Aleksici; istoricul Iovan Raici, naturalistul Pavle Kenghelaţ şi scriitoarea Eustachia Arsici.

Un sportiv deosebit de talentat a fost fotbalistul Miodrag Belodedici care a curerit Cupa Campionilor Europeni cu formaţia Steaua Bucureşti şi a jucat de multe ori în Naţionala de fotbal a României.

Sava Tekelija

Miodrag Belodedici

Ivo Andrici – laureat al Premiului Nobel

FORMAŢII ARTISTICE

COZIA – construită după modelul bisericii sârbeşti din Crusevat

Biserica sârbă din Arad

Biserica sârbă din Cenad

Biserica sârbă din Baziaş

Biserica sârbă din Bezdin

Biserica Ortodoxă Sârbă din România

încălţăminte

Tipăritură din timpul lui Macarie,1508

Ivo Andrici – laureat al Premiului Nobel

Biserica Ortodoxă Sârbă din România


Sursa : www.didactic.ro

serbianchristmascard1

Tradiţii :

„Deda Bojici” ( Moş Crăciun-ul sârbilor), nu este întâmpinat în noaptea de Ajun cu un brad împodobit. Rolul bradului este jucat de un colac mare aşezat pe o farfurie plină cu grâu şi porumb. În mijlocul colacului este înfiptă o lumânare. Masa de prânz a Crăciunului nu poate începe decât cu acest colac.

Conform traditiei, azi, în ajunul Craciunului Sârbesc, în 6 ianuarie, la biserica a fost adus si aprins ,,baniakul’’ adica, o buturuga de stejar care simbolizeaza credinta în mai multi zei vechi cum ar fi zeul soarelui si ai focului, dar si caldura pentru Pruncul Sfânt Iisus.

Baniakul, obligatoriu se taie din padure înainte de rasaritul soarelui în ziua de ajun si este adus la biserica de un barbat- cel mai batrân din comunitate, loc în care preotul îl sfinteste. Seara, lemnul este aprins iar credinciosii prezenti asteapta nasterea lui Iisus cântând si cu paharele de tuica fiarta în mâna dupa care fiecare duce acasa o crenguta de stegar sfintita pe care o pune la icoana.. Acelasi obicei se pastreaza la nivel de gospodarie unde în casa sunt adusi în timpul de astazi lastari tineri de stejar. În momentul în care se intra în casa cu baniakul, toti ceilalti membrii ai familiei arunca cu grâu si porumb pentru ca anul sa fie roditor.

În aceste zile, crestinii pravoslavnici se saluta cu ,,Hristos se rodi’’ iar ceilalti raspund ,,Za istina se rodi’’. În fiecare gospodarie se fac bucate alese, dar din nici una nu lipseste traditionala cesnita- prajitura din foi de aluat fraged cu multa nuca si în care se ascunde o moneda. Cel ce va gasi banutul, se spune ca va fi fericit tot anul.

În Banatul Montan sunt cele mai compacte asezari de sârbi si ucrainenei din România. Numai în jurul Resitei sunt 5 sate în care populatia este în proportie de 90% de etnie ucraineana. De asemenea, în partea vestica si sudica a judetului Caras Severin, precum si în Clisura Dunarii, sunt comunitati masive de sârbi formate din zeci de mii de membrii.

În aceste zile, credinciosii se saluta cu traditionalul ,,Hristos se rodi – Za istina se rodi,, , adica, în traducere, Cristos S-a nascut- Adevarat ca S-a nascut.

Sursa : http://www.amos.news

Autor : Vali Popovici

6776_hristos_se_rodi

Festivităţile
Încep în dimineaţa zilei de 7 ianuarie când, în faţa bisericii sârbeşti, se aprinde un foc din crengi de stejar. În acelaşi timp pornesc la colindat „polojniţii” (colindătorii), iar gospodarii fiecărei case aruncă peste ei grâu – simbol al ferilităţii. Femeile stau în casă şi pregătesc o prăjitură tradiţională în formă de lună , care se mănâncă în seara de Ajun. Seara se aruncă paie pe podeaua din casă ,iar în camere se aruncă nuci spre nord, sud, est şi vest. Dacă unele obiceiuri nu au mai fost păstrate întru totul, masa de Crăciun şi-a păstrat specificul : supă de pui, carne şi preparate din carne de porc şi prăjituri.

Sursa : www.banateanul.ro

N-am mai fost de tare mulţi ani la Lescoviţa … nu mai sunt : nici deda Marko, nici majka Darinka, nici ujka Duşa, nici teta Ana, nici ujka Boja, nici … atât de mulţi alţii, s-au mutat rând pe rând pe stele … Mi-aduc aminte Crăciunul, cu majka ce ne gătea peşte-n Ajun, cu colinzile-n limba sârbă, cu focurile din faţa fiecărei gospodării, cu noi toţi în jurul Mesei de Crăciun şi deda care spunea rugăciunea, cu căutarea bănuţului pitit în colac, cu frumuseţile şi magia copilăriei mele …

HRISTOS SE RODI !!!

Sibilla

imagini preluate de pe google.com

muzika sprska preluată de pe youtube

informaţii preluate de pe surse

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la HRISTOS SE RODI !!!

  1. Nea Costache zice:

    Am onoarea de a fi primul care comenteaza acest frumos articol al prietenei mele de suflet Sibilla. Kosovo este rana deschisa in inimile tuturor sarbilor si nu se va vindeca decat atunci cand aceasta regiune istorica va reintra in trupul Serbiei-mama. Viteazul si eroicul popor sarb nu va renunta in veci la teritoriul sau istoric pentru care stramosii sai si-au varsat sangele si si-au dat viata. Poporul roman, frate intru credinta cu poporul sarb, a fost si este alaturi de poporul sarb, greu incercat de istorie si de vicisitudinile vremurilor. Iata ca acum, in preajma Craciunului, datorita tensiunilor din zona, populatia sarba din Kosovo este nevoita sa plece in bejenie, parasindu-si casele si mormintele stramosilor, lasand locul liber celor de o alta credinta. Este dureros!.
    Frumos scurtul istoric al existentei sarbilor pe plaiurile romanesti dar si traditiile lor de Craciun. Fratilor mei intru credinta, conationalilor sarbi dar si lipoveni si rusi ce-si sarbatoresc Craciunul pe stil vechi, cat si prietenei mele Sibilla, olteanca si sarboaica de-opotriva, le urez Craciun fericit si un an nou plin de sperante si impliniri!

    Apreciază

  2. Sibilla zice:

    @Nea Costache,
    Kosovo je Srbija, istina !!!
    Da, va revei la Srbija mamă, ştiu şi sunt absolut convinsă !
    Mulţămiri pentru urări, prieten drag 🙂
    Zi frumoasă şi toate cele bune să dea bunul Tată să ne-adune !
    stimă şi respect oltene drag,
    Sibilla

    Apreciază

  3. ELMMAR zice:

    …ochii tai ca o amuleta…

    Te surpa deci stimata domnisoara precum clepsidra din nisip in timp ce frunza musca adanc din copaci. De ce sa ne punem in siguranta, iubito?
    …ochii tai ca o amuleta tainica nu ajuta la nimic…
    Sa stii ca iarna se intorc in pamant comorile cand fuge ochiul prin pupila si femeia dintr-o fata. …te voi astepta in culori pana va veni clipa prielnica ca eu sa ma pot topi in tine prin spatele ochilor ce-am intrat.
    De o jumãtate de timp sunt bolnav de tine gandurile au intrat in greva iar printre ele se plimba fara bilet de voie, inima.
    Palmele se iubesc in rugaciune,buzele cauta lacrimi pentru a putea supravietui,mainile se multiplica sa cuprinda tot golul inventat de tine.

    Sunt obosit si alerg spre fericirea ultimului leac.

    Apreciază

  4. ELMMAR zice:

    Respirand respirari

    Dragii mei,feriti-va sa aveti dreptate prea repede,prea devreme,-ca sa mai aveti la ce visa!
    Dragii mei,feriti-va sa muriti de tineri,-ca sa puteti totusi sa va jeluiti viata,cum se cuvine!
    …Nichita Stanescu…domn

    Apreciază

  5. ELMMAR zice:

    Euromaidanul

    Veniţi! acest maidan mi-e ţară
    se mai găseste untură prin tingiri,
    ca năclăiţi de furt pe mâna dreaptă
    din gură să ne crească trandafiri.

    Ne vom juca legaţi la ochi cu rândul
    pereţii îi vom umple de scuipat,
    întemniţaţi în generaţii mincinoase
    tot înălţăm imperii pe sub pat.

    Eroi vom fi bătându-ne cu perne
    noi dăm istoriei văzduhul plin de fulgi,
    curând vom osteni, cămăşi de forţă
    ne-ar trebui ,sau pijama cu dungi……..

    Apreciază

  6. ELMMAR zice:

    Salut Sibillache!
    Inainte de plecarea in munti,citeste asta!

    Motto: « Orice zbor e-o fugã,
    Orice fugã, o înfrîngere,
    Si totusi, si totusi
    Salveazã-te, îngere! »
    Ana Blandiana

    Omul zero sau regele neasteptatului

    De multã vreme simteam cum cineva strãin de mine mã observa din interior. Mai tîrziu mi s-a prezentat. Era un duh pribeag, care iubea viata si oamenii. Mi-a spus cã se cheamã Animus (ca un fel de om întors cu fata spre alte lumi). Mi-a spus de asemenea cã vroia sã mã învete sã privesc lumea cu ochii cuiva care o cunoaste.
    – Nu! Asta nu! Nu poti sã mã obligi sã-mi despoi sufletul în fata oamenilor! – îi replicam adeseori lui Animus cînd el insista sã-mi astern sufletul pe hîrtie.
    – Dar nu vei face acelasi lucru si-n fata lui Dumnezeu? Oamenii nu sînt si ei pãrticele ale Lui?
    – Da, dar ei nu sînt uniti, si nu mã judecã toti cu partea lor cea mai bunã. De-asta mã tem…
    – Dar tu? Tu cum te judeci?
    Da… Eu cum mã judec? Ca sã te poti judeca singur si ca sã poti fi judecat trebuie mai întîi sã te mãrturisesti.
    Animus îmi punea deseori întrebãri. Intrebãri care mie mi se pãreau firesti. De pildã: „Ce pãrere ai despre viata ta, ai trãit-o cum se cuvine? A fost ea reusitã? Esti multumitã de felul cum ai evoluat?” Ii rãspundeam întotdeauna în gînd. Ii spuneam lucruri pe care altcuiva n-as fi îndrãznit sã le spun.
    – Am irosit o multime de daruri, mi-am risipit energia pe cãi care nu mi se potriveau, mi-am înselat sufletul în iubire, fãrã a însela totusi pe nimeni, rãmînînd cinstitã fatã de mine si fatã de ceilalti. Am rãtãcit pe poteci lugi si întortocheate, în cãutarea drumului meu; dar de îndatã ce ajungeam la capãt, potecile se închideau ca printr-un blestem. Ce stii tu, Animus de soarta noastrã, a muritorilor?
    Si tot el mã întreba altã datã: „Ti-ar place sã mai revii în viata aceasta? Ti-ar place sã mai fii odatã om?” Ce întrebare ciudatã… Niciodatã nu mã gîndisem la asta, pînã în acel moment… Dacã mi-ar place sã mai fiu încã odatã om… Dar oare voi eu, aceeasi, într-o altã fiintã? Voi mai încerca oare vreodatã aceastã sublimã senzatie de egoism legitim, simtind cã trãiesc? Nu. Niciodatã nu-mi trecuse prin cap o astfel de întrebare. Si poate tocmai de aceea i-am rãspuns atunci fãrã ezitare, aproape strigând si fãcînd sã rãsune gangul întunecat pe care tocmai îl traversam:
    -Dacã mi-ar fi dat sã fiu un om mai bun, da.
    Dar pînã unde poti spune: am fost un om bun sau am fost un om rãu? Cine ne garanteazã obiectivitatea în astfel de sentinte? Frînele pe care le-am pus în calea unor asa-zise pãcate, n-au fost oare acele pãcate autentice de a ne fi sustras din fata vietii? N-ar fi trebuit sã consumãm pînã la ultimul firicel de cenusã tot binele si rãul care ne-a iesit în cale?

    …si acum pleaca.Mai poti?

    Apreciază

  7. ELMMAR zice:

    Se trezeste Basescu intr-o dimineata si iese pe balcon.Observa ca afara a nins in acea noapte cam 5 cm si admirand peisajul, vede scris pe zapada sub balcon cu urina “la toamna pierzi alegerile”. Se anunta toate organele abilitate – SIE,DIE,SPP,SRI etc. – care incep sa analizeze cazul. Peste o ora apar si rezultatele.
    – Sefu, am facut toate cercetarile si avem doua vesti: una buna si una proasta.
    – Incepe cu cea proasta.
    – La analiza urinei a rezultat ca aceasta apartine lui Boc.
    – Nu se poate! Nu puteam primi o veste asa de proasta. Era ultima persoana la care ma puteam gandi. Si vestea buna?
    – La testul grafologic a iesit ca este scrisul lui Geoana.

    Apreciază

  8. Sibilla zice:

    Promit să răspund, acu fug, la servici, am citit tot !
    Mai pot … ca şi tine ! 🙂

    Pictura cu crin

    Si as dori să te pastrez
    In clipa aceasta de stralucire
    Ca pe-o floare, care se daruie singura
    Unei picturi cu sfânt.
    (Vezi arhanghelul cu crinul în mâna.)
    Sigur, eu nu sint sfintul!
    Dar îmi place imaginea si o pastrez.
    Azi-noapte am ascultat spovedaniile complete
    (Volumul II sau I?)
    Legate în piele, oricum.

    Cum se mai aduna si viata noastra!
    Ca un film de desene-animate,
    Făcut din cuvinte scrise.
    Ce nevoie avem de aceste priviri în urma
    Si toate aceste intimplari
    Mai mult sau mai putin necesare,
    Pe care, până la urma,
    Sintem tentati să le credem chiar fericite?
    Sint insasi viata noastra cu gust amar
    Care tinjeste dupa o lacrima de cainta,
    Ca să-l mai dilueze.

    Ai trecut ca o umbra prin toate aceste incaperi
    Ale castelului tau
    (Nu din Spania, desigur!)
    Si nu te-a intinat nimic
    Nu te-a atins nici o arma din panoplia
    Ghiftuita de spade, din sala armelor.
    E nemaipomenit cum frumusetea ta stie să se apere
    Si chiar daca nu mi-ai fi spus o vorba
    Pentru mine ai fi fost mai limpede
    Decât primul meu gând de dimineata.

    Azi-noapte am fost mai epici –
    Si cuvintele tale
    Le-am văzut strecurindu-se
    Prin fereastra intredeschisa,
    Prefacindu-se în fulgi,
    Pentru neintinarea orasului.
    ( Marin Sorescu )
    respecte şi preţuire,
    Sibilla

    Apreciază

  9. ELMMAR zice:

    TABLOU MIORITIC(…avem la gat o lesa cu ceas…)

    Ingurgitand tuica scotiana in cantitati ce provoaca explozia fiolei alcohol-test cucuveaua bahica din deal ne povesteste hahaind neamprosteste cum isi va desemna semnele oloage demoland cu fiecare cuvant rostit ori nerostit ca un trimis expirat al apelor de cealalta parte a timpului.
    Mai devreme te-am ignorat cumva proaspat dar esti orb de nici acum nu vezi cum steaua ta coboara muntele,cat de grotesc te prabusesti in drama asteptarii din trecut,cum mori incet fara curaj si scormonesti aerul dupa confirmari,cum ti se mareste distanta dintre talpi si tacere?
    Cine esti tu de iti permiti sa ne zidesti durerea in rugina?
    Nu te urasc dar cara-te acum,cara-te orbeste cautand nicaieri!
    Am sa-ti dedic o lacrima.
    Pe campii rasar deja ochi.
    Nu mai pot risca sa ating conturul unei mangaieri ascultand cum mor secundele pe rand.

    Apreciază

  10. Sibilla zice:

    @ELMMAR,
    Mulţumesc !
    Intuiţia îmi spune că ştii de ce-ţi mulţumesc, oricum îţi spun, pe altă cărare, dar, intuiţia ta îţi spune că ştiu ce anume ar tebui de-acum să ştiu !
    Deseori, am judecat … aparenţele, apoi, am regretat, cei aidoma mie în miezul ei, al lacrimei, au ştiut asta, dincolo de cuvinte, ascultându-mi mai ales tăcerile, nu murmurele, nu zbuciumul, ci liniştea …
    Uite, cam aşa :
    Boala

    Doctore, simt ceva mortal
    Aici, in regiunea fiintei mele
    Ma dor toate organele,
    Ziua ma doare soarele
    Iar noaptea luna si stelele.

    Mi s-a pus un junghi in norul de pe cer
    Pe care pana atunci nici nu-l observasem
    Si ma trezesc in fiecare dimineata
    Cu o senzatie de iarna.

    Degeaba am luat tot felul de medicamente
    Am urat si am iubit, am invatat sa citesc
    Si chiar am citit niste carti
    Am vorbit cu oamenii si m-am gandit,
    Am fost bun si-am fost frumos…

    Toate acestera n-au avut nici un efect, doctore
    Si-am cheltuit pe ele o groaza de ani.
    Cred ca m-am imbolnavit de moarte
    Intr-o zi
    Cand m-am nascut.
    ( Marin Sorescu )
    Pentru tine, sufletule soră :
    Adiacente

    Adiacentele la ce-am de spus
    Erau acolo si acuma nu-s,
    Ia-le de unde nu-s, adiacente,
    Căci nici în gusile fosforescente
    Nu mai gasesti nimic de luat, de pus.

    Visul mi-e plin de oarba cutezanta
    Cu care musca greul din distanta,
    Greul pamintului, pe sub pământ.
    Si tot aduna rime si aluzii
    Ca intimplarile la coltul buzii,
    Fumind tigara si-afumind un gând.
    Marin Sorescu )
    Dor

    Pentru ce-am plecat,
    Unde mă îndrept?
    S-au întunecat
    Sensurile-n piept,
    Dar o flacără
    Mă cheamă acolo
    Sub straturi de nea
    Şi vreau să treacă
    Liniştea mea.
    ( Nicolae Labiş )
    Şi, de cald, de rouă şi de senin :

    Fior

    Poate-am visat ceva rău şi-am uitat,
    Poate-i doar pentru că vişinii s-au înflorat,
    Poate-i doar vântul ce limpede sună,
    Ori pentru că au muşcat astă noapte din lună
    Vârcolacii, ori stele prea multe pe faţă
    Mi-au picurat o otravă de gheaţă,
    Ori poate e dimineaţă.

    Cine eşti, ori ce eşti,
    Abur ori duh străveziu de poveşti,
    Care-ai pătruns şi îmi macini mereu
    Trupul şi sufletul meu?

    Privesc în oglindă – acelaşi mi-i chipul
    Şi buzele groase tăiate ca-n lemn.
    Pe pavăza frunţii văd bine că nimeni
    N-a scris, încă nu, nici un semn.

    Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
    Sufletu-şi pâlpâie albe chemări,
    Ochii îmi ard rotunjiţi peste cearcăne,
    Inima-şi bate ecoul de zări.

    Cine eşti, ori ce eşti,
    Abur ori duh coborât din poveşti,
    Undă prelinsă să mă învenine,
    Stea fulgerată în mine?
    ( Nicolae Labiş )
    Muntele, mă urlă, noaptea, la foc de tabără, flăcări, foşnetul stejarilor cuminţi, sticla de vodkă, Rasputin, coşul cu vişine-n pârg şi… balada liniştită , domoală…. sunt lacrimile zâmbăreţe ce mă ard şi mă-nfioară …
    Laku noc sufletule 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  11. Pingback: Botezul Domnului – Boboteaza sau Epihania . Мир Божји Христос Се Роди! « Sfinxul

  12. Pingback: ” Crăciun Sârbesc În Sud-Vestul Banatului Montan, La Sârbi Acasă ” « Sfinxul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s