Crăciun În Lumină !!!

Crăciun În Lumină !!!

Fie ca sarbatorile de iarna sa va aduca pace, liniste si caldura sufleteasca! Va doresc un Craciun de vis alaturi de toti cei dragi!

Colinde STEFAN HRUSCA – „Deschide nana usile” :

„De Ajunul Craciunului” de Elena Farago

Toata noaptea asta, colo-n ceruri sus,

Stelele lucreaza fara de-ncetare,

Caci le-aduna-n claca steaua sfânta care

A-ndrumat pe vremuri Magii la Iisus.

Torc de zor în noaptea sfântului ajun

Câlti de nea si raze harnicele stele,

Pentru noi, copiii, torc sa faca ele,

Funia cu trepte pentru Mos Craciun.

Lunga cât e drumul din pamânt la cer,

Trainica sa-i tina cosului povara,

Vor întinde-o-n noapte, nevazuta,scara

Mosului ce lupta cu-ndârjitul ger,

Ca sa ne aduca iar, de colo sus,

Pe la toti copiii darurile care

Ni le va trimite, iar, la fiecare

Sfânta si duioasa mama-a lui Iisus.

Sursa : www.sanatatea.com

The perfect Christmas tree? All Christmas trees are perfect!” – Charles N. Barnard (Bradul perfect pentru Craciun?Toti brazii de Craciun sunt perfecti! )

STEFAN HRUSCA – DESCHIDE USA CRESTINE :

Legenda Ajunului Crăciunului

De mult, in ajunul Craciunului, Dumnezeu a coborat pe pamant impreuna cu Sf. Petru, pentru a vedea cum se pregatesc oamenii sa intampine Sarbatoarea Nasterii Domnului.
Prima data au mers la casa unui om bogat. De cum au intrat in curte incepuse sa se simta miros de cozonac, friptura, sarmale si alte bunatati care sunt pregatite de Craciun. Au batut la usa si, cand a iesit bogatul i-au spus:
– Omule bun, suntem doi calatori obositi si inghetati. Te rugam, lasa-ne sa innoptam la tine si, daca s-ar putea, sa ne dai si noua o coaja de paine ti-am fi foarte recunoscatori, ca n-am mancat nimic toata ziua.
Auzind bogatul ce au avut de spus calatorii, le-a raspuns:
– Imi pare rau dar astept niste invitati in seara aceasta. Nu am nici unde sa va culc, nici ce sa va dau de mancare. Mergeti la casa de alaturi, acolo o sa gasiti de toate. Si spunand acestea a inchis usa razand.
Alaturi locuia o femeie vaduva impreuna cu cei doi copilasi ai sai. Dumnezeu si Sf.Petru, desi stiau, s-au dus sa o incerce si pe femeie. I-au batut in usa si i-au spus ce i-au spus si bogatului. Spre surprinderea lor, femeia le-a raspuns ca ii lasa sa innopteze la ea:
– Puteti ramane peste noapte aici dar, de mancare nici pentru copilasii mei nu am nimic.
Cand au intrat cei doi calatori, au vazut copiii plangand de foame, caci nu mancasera nimic toata ziua. Dupa catva timp, femeia s-a hotarat sa mearga la vecinul cel bogat pentru a-i cere putina mancare pentru copilasi. Evident, si ea a primit acelasi raspuns. La intoarcere, a trecut pe langa grajdurile bogatului si a adunat de pe jos cateva baligi, le-a pus in sort si a plecat spre casa. Cand a intrat, copiii au sarit bucurosi din pat strigand:
– Mami, mami, ne-ai adus de mancare?
Plangand in suflet, femeia le-a raspuns:
– Culcati-va linistiti ca v-am adus mancare. Maine, de Craciun, o sa aveti ce sa mancati.
Auzind aceasta, copiii s-au culcat fericiti, insa mama si cei doi calatori stiau adevarul. Pentru a nu-si da seama copilasii, femeia a pus baligile in cuptor.
Dupa putin timp, nu mica i-a fost mirarea cand Dumnezeu i-a zis:
– Haide femeie, deschide cuptorul si scoate mancarea, ca de acum s-o fi facut.
– De ce va bateti joc de mine? Parca domniile voastre nu stiti ce am pus in cuptor spuse femeia plangand.
– Nu auzi ce ti-am spus? Deschide! insista Dumnezeu.
De gura strainului, femeia a deschis cuptorul, si nu mica i-a fost mirarea cand a vazut tot felul de bunatati inauntru, la fel ca pe vremea cand traia barbatul ei.
In acel moment si-a dat seama cine sunt strainii, si a cazut la picioarele lor multumindu-le. Dar Dumnezeu a oprit-o spunandu-i:
– Scoala-i pe copii si da-le sa manance. Si in acel moment cei doi s-au facut nevazuti.
In acest timp, la casa bogatului incepusera sa soseasca invitatii. Cand au ajuns toti, s-au asezat la masa pentru a incepe ospatul. Dar ce sa vezi, cand sa scoata slugile mancarea din cuptoare pentru a o servi, in toate era numai baliga.
Din fericire, povestirea noastra are un final fericit. Dupa ce au plecat invitatii, bogatul si-a pus slugile sa pregateasca din nou din toate bunatatile, iar apoi a chemat-o pe vecina vaduva cu copilasii ei sa petreaca impreuna Sarbatoarea Craciunului. Si dupa sarbatori, pentru a se asigura ca are din ce sa traiasca, a angajat-o la conacul sau.

Sursa : www.copilul.ro

Nemuritorii – Flori de mar :

Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.  ( Calvin Coolidge )

Crăciunul este o perioadă când ai dor de acasă – chiar dacă eşti acasă.  ( Carol Nelson )

Grup Ardealul*Sara Craciunului nost’* :

Tradiţii şi obiceiuri :

Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an

– In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.

– In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.

– In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

– Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.

– Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei mancari i se spune „pomana porcului”.

– In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.

– Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.

– Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pentru vite.

– Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.

– La cele trei sarbatori mari – Craciun, Paste si Rusalii – sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.

– Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.

– Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate.

– In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat.

– In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.

– In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.

– Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba.

– In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. Fasolea alba simboliza „curatirea sufletului”. Unii locuitori preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie colorata.

– In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.

– In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.

– In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie „an bun”.

– In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. Dupa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.

– Prin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul Craciunului – o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos in mijlocul staulului.

– In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se „zori”, spunandu-se ca atunci „canta zorile”.

– Prin Transilvania, se intelege sub numele de „zorit” datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la „zoritul” in ziua de Craciun.

– Incepand cu intaia zi de Craciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu Steaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus Hristos.

– „Vicliemul” sau „Irozii” este datina prin care tinerii reprezinta la Craciun nasterea lui lisus Hristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.

– Capra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de Craciun si Anul Nou. Dimitrie Cantemir spune in „Descrierea Moldovei” ca „Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor”. Cu turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele Craciunului si prin unele parti in ziua de Sf. Vasile pana seara. Numele de Turca, Capra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati.

– Despre cei Trei Crai de la Rasarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa unii din Arabia Fericita, iar dupa altii din Persia. Traditia ne arata ca ei se numesc: Melchior, Gaspard si Balthazar.

– Datina impodobirii bradului de Craciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul „O, brad frumos!”. In Germania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de Cristbaum.

– Impodobirea Pomului de Craciun a patruns din Alsacia in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, precum si in Tarile de Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului „O, Tannenbaum!” (O, brad faimos!)

– Despre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos Craciun, stapanul staulului unde Maica Domnului l-a nascut pe lisus Hristos.

– Colinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.

– „Paharul de aur” este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea Craciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. La origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu caracter misterios.

– In Tara Oasului, in vatra focului de la stana se introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste ele, crezandu-se ca oile „stricate”, care nu dau lapte, se vindeca datorita functiei magice a fierului.

– In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, „sa fie cu spor ca si colindatorii”.

– In Ajunul Craciunului, in unele parti se umbla de catre dascali tineri bisericesti cu icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus Hristos. Intrand in casa, icoana este tinuta la piept de catre dascali cantand troparul Nasterii Mantuitorului.

– In ziua de Craciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci „iti arunci norocul!”

– In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu 24 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri: prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.

– In seara de Craciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. Cu usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii.

– In dimineata de Craciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.

– In noaptea de Craciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus Hristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.

Sursa : www.crestinortodox.ro

“Blessed is the season which engages the whole world in a conspiracy of love.” – Hamilton Wright Mabi (Binecuvantat este sezonul care care aduna toata lumea intr-o conspiratie a dragostei. )

Radu Ille*Colinda-mi Doamne* :

Un altfel de colind …

Am să vă colind, de datină nu-mi pasă

Ce dacă e uşa-nchisă şi nu mai staţi acasă?

Am să vă strig pe toţi pe nume

Şi am să-L rog pe Domnul să v-adune.

În jurul lui să faceţi astăzi roată

Să vă colind la fel ca altădată.

Ridicaţi spre mine ochii şi zambiţi

Nu mă priviţi cu dor şi necăjiţi.

Am să v-aduc în buzunar de-acasă

Tot ce odată îmi puneaţi pe masă

Şi rânduiala pentru-un ceas o schimb

Eu să vă cinstesc, tot eu să vă colind

Mă iartă şi primeşte colinda asta Doamne

De ei mie mi-e dor şi poate lor li-e foame.

( Valeria Tamaş)

Cristian Pomohaci :

Sărbători Fericite, cu bucurii, sănătate, împliniri de suflet, vă doresc tuturor ! Fie ca Lumina Sfântă să vă fie zâmbet şi echilibru, fiţi binecuvântaţi ! Crăciun în Lumină !