Foşnet de taine …

Foşnet de taine …

0a99805bfd8362

Dar cine nu se teme de întunecimile mele, găsi-va sub chiparoşii mei poteci de trandafiri înfloriţi.  ( Friedrich Nietzsche )

Mircea Rusu – Lacrimi de dor :

Lacrimi …

lacrimi de dor, ţes şoapte-nalte,

foşnet de taine, vântul desparte,

dorm clipe reci, roşu, departe …

din miez de stânci, curg vii eşarfe ..

lacrimi din lacrimi, făr` de cuvinte,

cândva blesteme, ori jurăminte …

Sibilla Poesis

Se poate aprecia calitatea unui om după cantitatea de singurătate pe care o poate suporta.  ( Friedrich Nietzsche )

E greu sa traiesti printre oameni, findca-i greu sa taci.  ( Friedrich Nietzsche )

Nu reuşeşti să redai pe deplin în cuvinte nici măcar gândurile tale.  ( Friedrich Nietzsche )

Ad-litteram – Taceri :

Castrul tăcerilor …

se curg tăcerile-n albastru,

pe zidul plângerilor sacre,

din litere clădit-au castru,

poeţi şi filosofi, pe astre …

Sibilla Poesis

Iubesc pe cel care e liber în inimă şi spirit.

Spiritul liber este cucernicul cunoaşterii.

Creaţia: singurul surâs al tragediei noastre.

( Friedrich Nietzsche )

Mircea Vintila – Pamantul deocamdata :

Foc şi scară …

tainice şi liniştite,

din miresmele  troznite,

toamnele  şoptesc  legende,

celor ce mai cred în verbe …

umede şi visătoare,

valsând aripi de răcoare,

fiori vii ce se renasc,

muguri de lumină-n vreasc …

toamnele mele doinite ,

peste falduri oropsite,

de-a tăcerilor povară,

îmbie a foc şi scară …

Sibilla Poesis

Pământul are o piele; iar această piele are boli. De exemplu, una dintre aceste boli se numeşte om.  ( Friedrich Nietzsche )

Nebunia în rândul indivizilor este rară – dar în cadrul grupurilor, partidelor, naţiilor şi epocilor – este ca o regulă.  ( Friedrich Nietzsche )

Cu cât te înalţi mai mult, cu atât pari mai mic acelora care nu pot să zboare.  ( Friedrich Nietzsche )

Iubesc pe cel care nu-şi pune de-o parte vreo picătură, măcar, dintr-al său spirit, spirit ce-i quintesenţa propriei virtuţi, căci cu astfel de spirit va trece puntea.  ( Friedrich Nietzsche )

Mircea Vintila – Pasarea cu zborul rece :

Sărutul sorţii

Vultur Sacru, zboru-i rece,

gânduri , şoapte, le petrece,

peste-a cerului ocheadă,

zămislind iertarea, nadă …

Ciută Sfântă , roua vie,

necuvintelor le fie,

aşternând sărutul sorţii,

dincolo de palma nopţii …

Sibilla Poesis

A vrea este eliberare!  ( Friedrich Nietzsche )

Fă din disperarea cea mai profundă, speranţa cea mai invincibilă.  ( Friedrich Nietzsche )

Ceea ce nu ne omoară, ne face mai puternici.  ( Friedrich Nietzsche )

Sibilla Poesis

citate preluate de pe http://www.citapedia.ro

muzica-folk-preluată de pe youtube

imagini preluate de pe google.ro

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la Foşnet de taine …

  1. Elisa zice:

    Banateanca mea draga,eu ma duc in Banat si te rog frumos sa nu mai fii atat de trista ca nu vreau sa ma contaminez. 😉 Te pup si-ti doresc numai bine,drago! 🙂 🙂

    Apreciază

  2. sfinx667 zice:

    @Elisa,
    Da, sunt tristă, dar sunt eu, mereu eu … când vii aici ?
    Dai un semn, da ?
    Duminică binecuvântată, Elisa, dragă !
    numai bine sestro,
    Sibilla

    Apreciază

  3. siR`din`nori` zice:

    Seara buna ,Sibillina 🙂
    „Fosnim ” si noi pe blogul tau ca ne-a fost dor !
    Tzucaturi banatanesci ,srce ! 😉

    Apreciază

  4. Maria Barbu zice:

    Sibilla draga, si lacrimile sunt bune, pt ca fara ele nu ar exista catharsis, purificare, si sufletul ar ramane greu!
    Te imbratisez cu o prietenie luminoasa!

    Apreciază

  5. sfinx667 zice:

    @siR`din`nori`,
    foşniţi moje druje j moja drugarica … că şi mie mi-a fost dor 🙂
    Seară binecuvântată dragilor dragi, calde îmbrăţişări sibiline, ţucături sârbeşti amândurora 🙂
    Pupici prinţesei Maria, druje Sir, din partea prinţului Zoran 🙂
    O nouă săptămână bogată-n zâmbete şi împliniri vă doresc !
    zdravo,
    Sibilla
    @Maria Barbu,
    mulţumesc frumos, prietenă dragă, te îmbrăţişez cu Lumină şi zâmbet, mereu dărui pe oriunde treci, tu, Doamnă a poesiei !
    Îţi doresc o nouă săptămână mai bogată-n împliniri, clipe de bucurie şi multă sănătate !
    preţuire ,Maria,
    Sibilla

    Apreciază

  6. Cate taine poate aduna o viata, daca i-a fost dat sa traiasca la temperaturi inalte, care pe multi ii topeste, reducandu-i la tacere !
    Zborul vulturului sacru, desi e rece si solitar, scruteaza zarile si duce in causul ciocului apa vie a neinfricarii…
    Ciuta mea draga, desi tristetea te impresoara, nu-ti uita ciutele-surori si insufleteste-ti privirea cu fiorii noilor sperante !
    O noua saptamana atinsa de binecuvantare si de puritatea gandurilor ce se vor indrepta spre tine !

    Apreciază

  7. ionborgo zice:

    Niko!
    Pana nu de mult aveam prostul obicei de a-ti diseca versurile din poeziile postate de tine.Le-am citit asa cum citeste un om de varsta mea „cu ochiul mintii” si crede-ma ca tot nu ma dumiresc.De unde atata sensibilitate?De unde atata verb domol ca un susur de parau?De unde atata primavara,vara si toamna cu culori neasemuite.Si tot eu imi raspund!Dintr-un adanc de suflet tainic,framantat de iubire de aproape ,de frumos si de existenta a tot ce declanseaza gandul curat si suferinta.Iubesc poezia,iubesc poetii.Iubesc poetii care nu vor sa fie poeti cu adevarat ci sunt poeti chemati fara ca ei sa stie acest lucrul.Poetii au constiinta de sine dar nu-si pot destainui chemarea.Tu esti poet cu inima,cu sufletul, cu gandul si suferi scriind.Asa te citesc eu si nu vreau sa spun altceva decat „cu cat avem fericirea mai aproape cu atat poetul o vede mai departe”.El este un cautator al fericirii absolute….Cu drag ,din tot sufletul iti doreste tot binele si sanatate ,tata Borgo.

    Apreciază

  8. ionborgo zice:

    Cora!
    Acum ti-am citit comentariul si fara sa consider o simpla coincidenta remarc ca gandim in aceeasi termeni.Sper sa rte regasesti in cuvintele pe care i le-am adresat lui Niko.Sun bucuros ca acum la apusul vietii mele sa am privilegiul sa citesc versuri de o sensibilitate aproape de care am uitat.Si voi asa-mi faceti.Deci:”Asa-mi trebuie” Cu drag,tata Borgo 🙂

    Apreciază

  9. leo zice:

    Apăi direptate-i aiasta? Tata Borgo se-ntrece-n taine cu ciutele şi pescăruşii, şi io de două zile-mi mănânc neuronii cu toţi zăbăucii d-aici şi din alte grădiniţe prin care ochişorii albaştri au intrat în tură dublă, ca de alegeri cu miză ce n-are a şti de vreo muză… 😆

    Apreciază

  10. ionborgo zice:

    Leo,fratele meu dac,Salutare!

    Nu cred ca te napadeste invidia ca am scris ganduri despre ciute si pescarusi,dara eu sunt cam pe-alaturea cu inima si poate starea de iritare sa ma inspire!! Mai stii ?Mult drag prietene de la tata Borgo 🙂

    Apreciază

  11. leo zice:

    Ca de obicei, tălică ai nimerit exact sentimentul! Că doar nu m-au încercat invidiile nici acolo unde corasonuri mai slabe de înger o vor fi făcut-o, n-oi începe tumna acum. Cam da, iritarea mă inspirează în faţa piţifelniciei ce mă aştept să ne inunde şi imunde în cea mai încrâncenată şi demagogică campanie (ce mă bucur c-a ieşti cacofonică, că cam aşa s-anunţă… ) pe care a văzut-o universul… Iaca, începură deja, până şi startul l-au furat…

    Apreciază

  12. sfinx667 zice:

    Bună seara, tuturor. Vă mulţumesc pentru vizită, aveam nevoie de cuvinte blânde, mă simţiţi se pare 🙂
    @pescăruş argintiu,
    Uite ce-am găsit într-un colţişor de dor :
    Stii ce-am visat azi noapte
    la ceasul cand pentru somn visele sunt coapte?
    Tu nu erai femeie, nici eu barbat
    ci doua viori. Nu-i asa ce ciudat?
    Si vibram amandoi la fel, ah
    ca-n dublul concert al lui Bach.
    ( Romeo Morari )
    Tristeţile mele sunt parte din mine 🙂
    calde îmbrăţişări sestro,
    Sibilla
    @ tati Borgo…
    ce mă enervaţi tati :))
    Aăi nu-s eu cu premoniţiile şi cititul în stele …..se pare că aţi furat din Luna mea şi mi-aţi dăruit tălmăciri sibiline, de care eu cam fug …. tati, tati …
    Drag mi-e tati Borgo, cel mai drag, na, am zis ! 🙂
    Pentru tati Borgo, cu drag sibilin :
    Definitia iubirii

    Tu esti asemeni cupei din stravezii cristaluri
    Cu incrustatii pure si unduiri usoare
    Din tine pot sa soarba, in sacre ritualuri
    Si gurile pagane si cele-ncepatoare.

    Tu stii s-ascunzi in tine, ca intr-un tabernacol
    Extazul si durerea – impreunare grava,
    Cand sarutarea-ti darui se-ntampla un miracol:
    Veninul pare dulce, si-ambrozia otrava!
    ( Romeo Morari )
    noapte binecuvântată tati drag,
    Niko
    @duşo Leo,
    da de ce te alinţi duşo? Nu cumva eşti Cerber şef ? Fusărăm cuminţi şi ascultătoare şi eu şi pescăruşa, parol …. paşnice şi inofensive …. vorba maicii Darinca : ” lume, lume ce-ai cu io … ”, adică cine să se ocupe de băieţeii aceia drăgălaşi cu ochişori albaştrii ? Eu ? Nu poci şi nu vreau, because, nu fac plecăciuni never ever, ja sam Sibilla, iar bidivii hăia numai iz de (d)raci nu au, ca să-mi solicite mie interesno … tulvai Sânzâinule … Au uitaşi cumva că sibilinele nu confundă niciodată caii cu armăsarii …. tiiiii ….
    Pentru tine, Cerberule :

    Toamna cu dor

    Miroase inc-a toamna dezmatata
    aceste ganduri calde cand iti scriu.
    Nici tu nu vii, nici nu ma lasi sa viu…
    te mai stiu oare, cea adevarata?…

    Rememorez, ma zbat intre extreme,
    Ma tem de vorbe, le rostesc precaut
    Si-apoi pornesc din nou ca sa te caut…
    Da, te astept iubito, nu te teme.

    Miroase inc-a pajisti prin artere,
    A fan cosit si-a-nvaluiri de ape…
    Miroase-a clipa cand erai aproape…
    Cat te iubesc!
    Iar restul e tacere…
    ( Romeo Morari )
    Sibilla

    Apreciază

  13. leo zice:

    Când oi mai avea vreme să şi citeşti…

    Apreciază

  14. sfinx667 zice:

    Am duşo … la ce promisiuni de bătăi şi ameninţări cu moartea primesc, musai să nu mai dorm deloc, deloc, ma bucur de fiecare secundă de viaţă … 🙂
    Mi-e drag să scriu şi să citesc, e miriştea mea cea mai dragă, apoi pictura, apoi muzica, miriţtile mele sibiline duşo ….
    Noapte binecuvântată Cerberule drag, mă execut şi mă pornesc la scrieri 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  15. ionborgo zice:

    Niko!
    Cu intarziere-ti multumesc,dar cred ca ma supraevaluezi.Eu si „patrunzatorul” de taine.Nu ca sunt modest,da nu sunt deloc,dara cu sufletul le mai pricep si chiar numai dupa scris.Un om ceva mai cultivat,mai intelectualizat poate fi „descifrat” destul de usor,atunci cand are inima plina de iubire neconditionata.Cu cat un astfel de poet sufera mai mult fizic si mai ales din dragoste nedeslusita cu atat mai usor pot”a ceti in ganduri si in suflet”.Ma mandresc cu lipsa-mi de modestie ca daca tot mai laudat mi-am luato in cap.Imi esti draga,mai copila si cred ca meriti tot ce-ti doresti de la viata.Eh tinerete… pacat ca intelepciunea vine atunci cand ai mai ptina nevoie de ea…poate pentru a o impartasi celora in nevoie.O seara frumoasa de la ,tata Borgo 😛

    Apreciază

  16. sfinx667 zice:

    @tati Borgo,
    Dumnezeu ştie de ce tot supravieţuiesc, iar era să mă teleportez spre stele, şi iar a zis Doamne, Doamne : ” sibilino, natrag, mai ai de lucru …. ”, io tare cred că nu numai de lucru tati drag 😉 🙂
    Tati, pentru mine a scris Labiş :
    Am uitat

    Am uitat să fiu deştept
    Pentru-o zi ori pentru-o viaţă
    Cât înmărmurit aştept,
    Albe, braţele-ţi de gheaţă.

    Nu mai cuget, cred, mereu:
    Strâns în mine ca-ntr-un templu,
    Însă demn în miezul meu,
    Cu zgârcenie contemplu.

    Şi pentru tati Borgo :
    Am iubit…

    Am iubit de când mă ştiu
    Cerul verii, străveziu,
    Despletitele răchite,
    Curcubeiele pe stânci
    Ori pădurile adânci
    Sub ger alb încremenite.
    Mi-a fost drag pe bărăgane
    Să văd fetele morgane
    Ori pe crestele din munte
    Joc de trăsnete rotunde,
    Scurgerea cocorilor,
    Pacea înălţimilor,
    Semeţia pinilor
    Plini de scama norilor.

    Am iubit iubirea pură,
    Floare roşie pe gură
    Şi în inimă arsură,
    În priviri zăpezi candide
    Şi-n piept voci necontenite.

    M-a înfiorat ades
    Tot ce gândurile ţes:
    Pe al filelor polei
    Dansuri repezi, legănate,
    De pe arcuri înstrunate,
    Săgetarea de idei…

    Toată-această măreţie
    Ne-a fost dată din vecie…
    Împărtăşiţi-mi tati drag, ascult şi mă strădui să înţeleg, dacă voi tresări a zbor, e şi de la tati drag, şi e mult, atât de mult că fi-va-mi zborul cântec … 🙂
    Noapte binecuvântată, tati Borgo !
    Sibilla

    Apreciază

  17. ionborgo zice:

    Nicko! Vezi tu fata draga,cat de aproape suntem noi oamenii care avem sensibilitati poetice comune.Labis,pentru mine,este poetul care a presimtit ca nu va trai mult,ca in ani putini va lasa brazda adanca in inimile curate si mai ales a prefigurat durerea in imagini.Niko ,stiu ca nu esti bine.Nu rareori „te-am simtit si chiar ti-am spus sa ai grija de tine deoarece mai ai ceva de facut pe acest pamant.Chiar si sa-ti vezi baiatul mare,asezat la locul pe care si-l va alege,poate sa fii si bunica si tot este un lucru pentru care merita sa lupti.Stiu ca ciutele sunt fiinte sensibile si extrm de vulnerabile,dar nu uita ca ai langa tine cateva suflete care ,cred eu ,tremura pentru tine.Esti atat de departe si totusi aproape incat am impresia ca-mi vorbesti la urechee.Copila,eu sunt un om in varsta care am avut multe de parcurs in viata de la bine la rau ,de la frumos la urat,de la usor la greu,de la bogat la sarac ,de la sanatos la bolnav si niciodata,dar niciodata nu am ajuns la disperare.In urma cu l4 ani am fost declarat aproape mort si uite-ma,iti scriu .Pentru mine putine surprize imi mai poate rezerva viata,dar optimismul nu ma va parasi pana in ultima clipa.Am trait si am avut pentru ce,am avut satisfactii mari,foarte mari si nerealizari capitale dar toate m-au intarit.Am urcat pe scara sociala destul de sus,acum am un statut de particular,plimbatret pe alei si parcuri si inca nu vreau a trai din amintiri.Gasesc mereu si mereu alte provocari ale vietii si mi-ar placea sa cred ca voi imbatrani frumos.
    Asa ca Niko,draga sa nu-mi faci figuri si asta numai si numai pentru faptul ca viata este un bun pentru care merita sa lupti cu toate armele posibile.Nu-ti spun un lucru nou,dar sa ai convingerea ca traim numai odata chiar daca transcedem in alte forme de viata pe cale naturala.Ce poate fi mai frumos decat viata,indiferent cum o fi ea.Pentru unii urata si in plina bogatie ,iar pentru noi cei multi frumoasa deoarece stim sa ne bucuram de toate darurile Domnului indiferent de valoare materiala>Darurile de sufle sunt nepretuite si aceste daruri nu le au si nu le stiu pretui cei bogati,ei incerca sa-si cumpere fericirea si niciodata nu vor sti a pretui dragostea.Dragostea de oameni si cu precadere dragostea de fiinta iubita!Locuitorii din Hawai au o credinta nemarginita in unitatea familiei!Pana la sacrificiu.De ce?Deoarece iubesc simplu si cu tarie,cu convingere.Iubesc copii,prietenul,sotul,parintii si toate rudele.Numai prin trainicia iubirii putem invinge si boala care uneori ne macina fara a sti.M-am „dezlantuit”dar nu te pot simti trista si stiu precis ca esti trista!Cu drag al tau prieten de suflet,de departe,tata Borgo!

    Apreciază

  18. ionborgo zice:

    P.S.Niko,scriu pe acest post deoarece titlul”Fosnet de taine” exprima sinteza celor de mai sus,Pa!!!tata Borgo 😛

    Apreciază

  19. Tati Borgo, marturisesc ca am sorbit cu luare aminte si cu multa bucurie din intelepciunea paharului de vorba pe care atat de generos ni-l oferiti ! 🙂
    Va multumesc pentru cuvintele frumoase la adresa ciutelor si pescarusilor care-si poarta tainic sufletele prin lume, cutezand sa viseze in biruinta binelui, frumosului si adevarului, chiar daca aparent dau impresia de fragilitate.
    De multe ori, acolo unde simturile dau gres, vocea interioara ne arata drumul cel bun. Prin povetele picurate in mod constant, de fiecare data ne reamintiti ca trebuie sa invatam sa devenim mai cumpatati si mai atenti, pentru a asculta in liniste aceasta voce si sa ne dam seama de intelepciunea ei. Ascultand de aceasta voce, se poate transforma o viata din temelii. Se deschide o usa spre o libertate autentica, care ne va lasa sa judecam repede si sigur.
    Accesul spre curaj, spre increderea in sine si spre instinct trece prin acceptarea neconditionata a responsabilitatii pentru propria viata, pentru fiecare pas, gand, cuvant si fapta, acum si in viitor.
    Trecutul trebuie bine inteles, acceptat si digerat. Nu exista aventura mai mare decat aceea de a privi realitatea in fata, fara ezitari, fara manie, regret sau autocritica. Astfel nu se pierde nimic, ci se castiga totul.
    Omul este cel mai bun medicament pentru sine, iar prietenii omului sunt ca o infuzie de sanatate pentru sufletul sau, ca o rasplata a eforturilor sale prin lume.
    Cuvintele scrise aici m-au miscat si m-au induiosat intens, pentru abunda de iubire neconditionata fata de semeni si de curaj in fata provocarilor mereu prezente ale vietii.
    Iubiti sensibilitatea autentica, iubiti poezia de calitate, purtati peste tot vibratia undei de romantism 🙂
    Din acest motiv, in semn de aleasa prietenie, pretuire si recunostinta, va las aici cateva versuri semnate de Radu Gyr si plasmuite in clipele fara de sfarsit ale detentiei, dar care au in esenta lor un numitor comun cu unii dintre noi… Asadar, „Scrisori nescrise”:

    „Viata noastra-ascunde-adese
    intr-un colt de paradis
    scrisori ce nu au fost trimese
    de-o mana care nu ne-a scris.

    Noi stim pe foi ce-am vrea sa fie,
    ce cant de dragoste nescris,
    dar mana care nu ne scrie
    o leganam mereu in vis.

    si frazele ce n-au sa vina
    in asteptari mai scumpe ni-s
    iar umbra ce ne-a dat lumina
    in piept ni-i floare de cais.

    si-asa cum stam in usi deschise
    pandim cu-ndor nicicand ucis
    scrisori ce nu ne-au fost trimise
    de-o mana care nu ne-a scris.”

    Fosnetul de taine va cuprinde si va simte mai aproape ca oricand ! „Departe” e doar un element abstract ce nu subscrie perceptiilor sufletului.

    Cu drag,
    Cora

    Apreciază

  20. ionborgo zice:

    Cora!
    Altfel nu se poate trai.Fara iubire nu re[rezinti nimic si pe nimeni.Cu drag ,tata Borgo 🙂

    Apreciază

  21. sfinx667 zice:

    Va mulţumesc frumos şi vă cer scuze pentru întârzierea răspunsurilor, pur şi simplu sunt tot pe drumuri, din ” bunăvoinţa ” cameleonilor cu care lupt . Numai că eu am ceva ce ei şi-ar dori să nu am şi a trebuit să pun la dispoziţia unor oameni ceva copii, apoi să alrg în toate părţile …
    @ tati Borgo,
    tati drag, da tati, nu sunt bine deloc, inima face salturi cam periculoase, înapoi de la ceea ce m-am pornit nu mai pot da, am şi ceva spasme intestinale pentru că eu am recomandare medicală clară : fără stress, ei ştiu asta şi mă ţin în tiruri şi ameninţări prin cărări dosite … nu le place lumina şacalilor !
    Ce să zic, să vă rugaţi pentru mine şi să-mi ţineţi pumnii strânşi tati Borgo, am mare nevoie 🙂
    Dacă nu s-au sfiit să-mi ameninţe copilul şi nepotul, ce altceva ar mai putea, măcar acum ştiu că nu am voie să-i las să scape nu m voie să-i iert ! Toate sunt pnă la copilul meu ! Să-i ferească Dumnezeu de mama care nu mai are nimic de pierdut, sănătatea mi-au mâncat-o, de copii se folosesc îi pun să scrie tot felul de mizerii, şi eu am ceva CD-uri de care chiar trebuie să le tremure fotoliile , pentru că au de ce !
    Mi-e dragă poesia tati Borgo, am să mai scriu, promit !
    Nu voi păţi nimic rău, pentru că nu sunt singură, pentru că Dumnezeu nu va îngădui !
    ”Dumnezeu este poetul perfect, care în propria persoană interpretează propriile creaţii.”
    ( Robert Browning )

    calde îmbrăţişări tati drag 🙂
    Sibilla
    @ pescăruş argintiu,
    Frumoase versuri, mi-aduc aminte de lacrimile ce-am uitat a le curge,căci le-amînchis în căuşul inimii ….
    Sunt geloasă, tati Borgo primeşte cele mai frumoase daruri 😉 🙂
    noapte binecuvântată sis,
    Sibilla

    Apreciază

  22. Lucas zice:

    continua sa scrii, Sibilla … cartea care va iesi va fi una de exceptie!!!
    cu respect, admiratie si cele mai curate sentimente,
    Lucas

    Apreciază

  23. sfinx667 zice:

    @Lucas,
    Mulţumesc frumos, om bun , păstrător şi întrăţinător al flăcării aprinse a folckului .
    Numai bine şi ţie, împliniri de suflet, bogăţie de zâmbete, prietene Lucas !
    Pentru tine,

    Descântec de viaţă şi moarte

    Să fie de dulce, să fie de vară,
    Să fie de iarbă ajunsă la brâu,
    Să fie de dragoste ultima oară,
    Să fie de pietre spălate de-un râu.

    Să fie de mine, să fie de tine,
    Să fie cumva şi de noi amândoi,
    Să fie de rău şi să fie de bine,
    Să fie de mierea ascunsă-ntr-un roi.

    Să fie de cer şi să fie de munte,
    Să fie de mâine, să fie de azi,
    Să fie de tâmplele mele cărunte,
    Să fie de ceaţa ieşită din brazi.

    Să fie de zi şi să fie de noapte,
    Să fie de clipa când vrei să şi mori,
    Să fie de gustul cireşelor coapte,
    Să fie de drumul spre Malu cu flori.

    Să fie de calul ce mânzu-şi învaţă,
    Să pască în voie, s-alerge constrâns,
    Să fie de ziua schimbării la faţă,
    Să fie de purificare prin plâns.

    Să fie de pas şi să fie de pernă,
    Să fie de toată intrarea-n destin,
    Să fie de ţara asta eternă,
    Pe când o femeie îţi iese cu plin.

    Să fie de-a-nvinge, să fie de-a pierde,
    Să fie de brazdă, să fie de spic,
    Să fie de treflă, să fie de verde,
    Să fie de mare, să fie de mic.

    Să fie de viaţă, să fie de moarte,
    Să fie de gustul de măr pădureţ,
    Fecioara muşcându-l cu buzele sparte,
    Să fie de sângele ei fără preţ.

    Să fie de salcia plânsului veşnic,
    Când teatrele lacrimi confiscă din ochi,
    Să fie de ornic, să fie de sfeşnic,
    Să fie de drag, spre a fi de deochi.

    Să fie de toate în devălmăşie,
    Plătind consecvent cel din urmă pariu,
    Să fie, să fie, dar cine să fie?
    O ştiţi fiecare. Eu asta n-o ştiu.
    ( Adrian Păunescu )
    calde îmbrăţişări sibiline,
    Sibilla

    Apreciază

Lasă un răspuns către ionborgo Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.