Kosovo je srce Srbije !!! Kosovo je Srbija !

Mănăstirea de la Baziaş – romăni şi sârbi împreună

Sârbii şi românii convieţuiesc paşnic şi au închegat familii mixte în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Mehedinţi . Relaţiile românilor cu etnicii sârbi au fost ântotdeauna de prietenie şi respect reciproc, influenţele etnoculturale s-au resimţit de ambele părţi, mereu a existat acel fir nevăzut al dragostei, iubirii de tradiţie, datină,  folclor, aproape, istorie, într-o senină comuniune socială. Auzim mereu expresia ” sârbii, fraţii noştri ”, mulţi dintre noi purtăm în suflet o altă expresie : ” Kosovo je Srbija ! ”, pentru că-n venele noastre curge sânge amestecat, suntem urmaşi ai sârbilor şi românilor, acele des numite ” corcituri ” cu personalitate puternică, ce nu cunoaştem trădarea, laşitatea , minciuna şi cu atât mai puţin slugărnicia, suntem demni, suntem mai întâi de toate Oameni, suntem legaţi prin atât de multe.

Familiilor mixte sârbo-române, familiilor sârbe, etc. nu le sunt străine dansurile populare sârbeşti, pe care le joacă cu patimă şi mândrie, la nedeie, slavă, festivaluri, concursuri, nunţi şi botezuri, şi, sunt de o neasemuită frumuseşe, temperamentul vulcanic tresărind e drept, pe acordurile armonicii sârbeşti : vlasko kolo, kolo, moravac, uzivcko kolo, Zoran kolo, vlajna, zikino kolo, sumadijsko kolo, etc.

Port popular

Prietenii rămân prieteni. Cei care nu rămân… înseamnă că n-au fost.  ( Ada Milea )

Mai bine sa traiesti o zi ca un leu, decat o suta de ani ca un vierme.  ( Arkan )

Slavii, strămoşii sârbilor, încep să se stabilească pe actualul teritoriu al României din Evul Mediu timpuriu. Sârbii de la nord de râul Sava şi de Dunăre, ca şi cei care au trecut în Peninsula Balcanică în secolul al VII-lea, se creştinează în a doua jumătate a secolului al IX-lea.

„Noi dorim sa ne solidarizam cu fratii nostri din Kosovo. Nu dorim sa ne tina nimeni partea, ci doar sa se faca dreptate. Sirbii au asteptat 500 de ani eliberarea Kosovo de sub dominatie turca si sunt convins ca va dura de 10 ori mai putin ca sa revina Kosovo in granitele statului sirb, asa cum prevad toate rezolutiile internationale, dar in special cea a ONU. Pina atunci, insa, Consiliul de Conducere a hotarit, la ultima sedinta a Uniunii Sirbilor din Romania, ca la fiecare dintre cele peste 100 de actiuni pe care le organizam anual, sa existe un segment dedicat sirbilor din Kosovo”, a declarat Slavomir Gvozdenovici.

Deputatul Gvozdenovici considera ca Organizatia Natiunilor Unite ar trebui sa ia urgent atitudine fata de aceasta situatie, pentru ca Serbia sa-si recapete regiunea din care isi au radacinile si sute de sirbi care locuiesc in localitatile de pe Clisura Dunarii.

Se spune că de-a lungul istoriei sale, România a avut relaţii amicale cu doar doi dintre vecinii săi: Serbia şi Marea Neagră. Buna convieţuire, influenţarea culturală reciprocă benefică, ajutor la nevoie, cam acestea sunt semnele sub care a stat prezenţa sârbilor pe actualul teritoriu al României.

Viaţa culturală

Dincolo de mănăstirile Baziaş şi Baciţa, ridicate de Sfântul Sava în secolul X-XI, când au fost construite şi marile edificii monahale din Kosovo şi întreaga Serbie, de zecile de cărţi de folclor tipărite de-a lungul anilor ca şi de sutele de titluri de beletristică, ziare şi periodice tipărite de sârbi pe teritoriul actualei Românii, legăturile dintre cele două ţări şi popoare sunt mult mai profunde.

Foarte multe dintre marile nume ale literaturii sârbe sunt legate într-un fel sau altul de spaţiul românesc. „Fie că s-au născut în Banat, fie că au studiat la Timişoara sau Arad, fie că au avut diverse slujbe, inclusiv diplomatice, în România, marii oameni de cultură sârbi au avut contacte cu această ţară”, spune Slavomir Gvozdenovici. Într-o enumerare sumară merită amintiţi Sava Tekelija, cel mai mare mecena şi binefăcător al poporului sârb, care s-a născut la Arad; Dimitrie Tirol, întemeietorul primei biblioteci din Belgrad era timişorean, Iovan Ducici, “prinţul poeziei sârbe” a fost primul ambasador sârb la Bucureşti, o tradiţie diplomatică şi culturală continuată de romancierul Milan Rakici şi de Ivo Andrici, laureat al Premiului Nobel.

Un eveniment important a fost consemnat în octombrie 1998, când USR în colaborare cu Uniunea Mondială a Sîrbilor a organizat la Timişoara prima întâlnire a minorităţilor sârbe din Europa.

Uniunea Sârbilor din România organizează anual un „maraton” al dansului şi cântului popular sârbesc (în luna aprilie), un festival coral (în mai), editează săptămânalul „Naşa reci” (Cuvântul nostru) şi un trimestrial literar „Knjizevni Zivot” (Viaţa literară). În plus acordă asistenţă autorităţilor locale pentru funcţionarea şcolilor în limba sârba (îndeosebi a Liceului „Dositei Obradovici” din Timişoara).

În anul şcolar 2002-2003 în învăţământul preuniversitar existau 32 unităţi şi secţii cu predare în limba sârbă (din totalul de 23.519), în care învăţau 788 de elevi (0,02% din total). Î

Uniunea Sârbilor are aproximativ 30 de filiale locale şi aproximativ 5500 de membri activi. Astăzi, conform datelor ultimului recensământ, în România trăiesc aproximativ 31.855 etnici sârbi (dintre care 2.775 de caraşoveni), ceea ce reprezintă 0,14 la sută din populaţia ţării. Cei mai multi sârbi trăiesc în judeţul Timiş – 17.144 persoane, în Caraş Severin – 10.494, Arad, Mehedinţi etc

Sursa : www.divers.ro

Toţi oamenii te aud când vorbeşti; prietenii însă înţeleg ce spui, iar cei mai buni prieteni sunt cei care pricep şi ceea ce n-ai spus în cuvinte.  ( anonimus )

Un prieten adevărat te prinde de mână şi îţi atinge inima.  ( Gabriel Garcia Marquez )

igraj zajedno …

Srbija există pe harta Europei, pe harta lumii, iar noi, continuăm să transmitem generaţiilor de mâine, dragostea pentru folclor, dansul şi muzika srpska, istorie, zâmbetul prieteniei ce ne leagă …

Ruşine să vă fie !!!

Artizanul independenţei Kosovo a fost recompensat pentru rolul de mediator internaţional. După ce ani de zile s-a aflat printre favoriţii la câştigarea Premiului Nobel pentru Pace, diplomatul finlandez a primit recompensa în urma unui eşec.

La sfârşitul lui 2005, Ahtisaari a fost însărcinat de Consiliul de Securitate al ONU să supervizeze negocierile între sârbi şi albanezi privind viitorul statut al provinciei. În martie 2007, diplomatul finlandez pune capăt discuţiilor, recomandă independenţa Kosovo şi renunţă la postul de mediator ONU. Ultimele discuţii între Belgrad şi Priştina desfăşurate sub îndrumarea sa au eşuat, iar Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa la 17 februarie.

În urmă cu doi ani, presa internaţională afirma, citând un raport al serviciilor secrete germane, că Martti Ahtisaari ar fi primit aproape 40 de milioane de euro de la mafia albaneză pentru o soluţie favorabilă în dosarul Kosovo.

Sursa : www.adevarul.ro

Vor primi şi muhajedinii un premiu  pentru ” pace ” ?

Duşmanul ţi-ar bea mai bucuros lacrimile decât sângele, fiindcă în cele dintâi vede topită fericirea ta, care îl ucide.  ( Nicolae Iorga )

Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se.  ( Nicolae Iorga )

Sunt succese care te înjosesc şi înfrângeri care te înalţă.  ( Nicolae Iorga )

Unii nu pot să mestece şi vor să muşte!  ( Nicolae Iorga )

Greşelile se îndreaptă, păcatele se răzbună.  ( Nicolae Iorga )

Fiecare suferă cât simte şi mai ales cât înţelege.  ( Nicolae Iorga )

Simţul de datorie e cea mai luminoasă dovadă de sănătate a unui suflet.  ( Nicolae Iorga )

Şarpele e odios nu pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde ca să muşte.  ( Nicolae Iorga )

Cine ţi-a făcut o nedreptate nu rămâne cu o datorie faţă de tine, ci cu o pierdere faţă de el însuşi.  ( Nicolae Iorga )

Unii oameni au demnitatea ambiţiei lor, alţii a situaţiei lor, cei mai puţini demnitatea persoanei lor.  ( Nicolae Iorga )

Cine a ieşit din cultură fără voinţă, fără suflet, fără bunătate, fără iubire de aproape, fără delicateţe, mai bine şedea acasă.  (  Nicolae Iorga )

Kosovo je srce Srbije !!!

Sibilla Poesis

informaţii preluate de pe : http://www.adevarul.ro

http://www.divers.ro

citate preluate de pe : http://www.citapedia.ro

imagini preluate de pe : http://www.srbijazemljaheroja.com

muzika srpska preluată de pe youtube