” NEDEIA DE LA POLOVRAGI „

POLOVRAGI …

În perioada 14-20 iulie ale fiecărui an, în comuna Polovragi se desfăşoară “Nedeia de la Polovragi”. Bâlciul, fiind printre cele mai mari din ţară, este un eveniment deosebit pentru viaţa social–culturală şi economică din Polovragi. Este intalnirea cea mai de seama a pastorilor in perioada de vara cand sunt cu turmele in munte. La Polovragi, are loc Festivalul de Folclor si Targul de Artizanat in jurul datei de 20 iulie .

Dans Nedeie
Obiecte

Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi
Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi
Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi
Ansamblul "Cheile Oltetului", Polovragi

Pestera polovragi :

Pestera Polovragi este una dintre cele mai frumoase si mai spectaculoase pesteri ale Romaniei, invaluita intr-o fascinanta mantie de legende, credinte si care nu inceteaza sa inspire si sa preocupe interesul istoricilor, arheologilor, oamenilor de stiinta din intreaga lume. Este situata la 200m dupa intrarea in chei, la altitudinea de 670m in versantul stang al Oltetului .

Legendele spun ca, in aceasta pestera, cu denumire tainica, Polovragi-Polovraci, ar fi salasuit Zamolxis, si, se spune ca lacrimile varsate de catre acesta dupa ce dacii au fost cuceriti, s-ar fi pietrificat si transformat in stalactite si stalagmite. Interiorul pesterii, conform legendelor, ascunde in cele mai tainice unghere, in adancul maruntaielor sale, nepretuite bogatii si tezaure dacice, la care insa nimeni nu are acces si nu au fost descoperite, existand chiar credinta intr-un presupus Blestem al lui Zamolxis, cu rol si privit ca simbol al pastrarii tainelor dacilor.

Pestera Polovragi este introdusa in circuitul turistic al Romaniei, exista ghid si a fost electrificata pe o lungime de doar 900 m in lungime. Nu se cunosc cu exactitate precisa nici lungimea pesterii, nici labirinturile ei, galeriile. Tot mai multe voci, descoperirile de pana acum ale istoricilor si arheologilor fac referire la legenda care spune ca in vremuri indepartate, dacii ajungeau la Sarmisegetusa , traversand muntii pana in Ardeal, prin galeriile Pesterii Polovragi, acest drum al dacilor ramanand pana in prezent nedescoperit, insa, sapaturile si cercetarile continua. Interesul pentru tezaurul dacic de la Pestera Polovragi, continua sa atraga an de an turisti, cautatorii de comori, oameni de stiinta, istorici, dacologi, arheologi, specialisti din lumea intreaga .

Cetatea dacica Polovragi :

Deasupra pesterii, pe o platforma a Muntelui Padesul, ce strajuieste si acum zona de pe malul estic al raului , in secolul II- I inainte de Hristos a existat una dintre cele mai importante cetati geto-dacice din zona Carpatilor Meridionali. Sapaturile arheologice din anii 70 – 80 facute de profesorul Floricel Marinescu de la Muzeul Militar Central din Bucuresti au scos la iveala, de sub stratul de pamant si de vegetatie care s-a asezat desupra, zidurile cetatii geto- dacice de la Polovragi, construita in secolele II –I i. Hr., atat pentru refugiul unui trib dacic ce traia pe terasa Oltetului, cat si pentru apararea de romani a drumului de plai ce trecea prin Cheile Oltetului peste munte, prin Pasul Urdelor, spre cetatea de resedinta a Daciei, Sarmisegetusa, din Muntii Orastie

Cetatea era imprejmuita de o adanca prapastie pe trei laturi. Pe a patra latura, fusese construit un val de aparare de 8 metri inaltime, protejat de santuri, in care se aprindeau focuri. Puneau dacii pietre de var in foc, pana se inroseau. Ca sa le stinga, aruncau cu apa pe ele si apoi le stivuiau in zidul acela urias, unde deveneau un liant perfect, inexpugnabil. Tot acolo sus, s-au gasit urme ale caselor dacilor si un loc de ruga, in partea de nord, unde s-a descoperit si o placa de pamant ars cu un basorelief inchipuind un cal si un calaret. Pe cateva caramizi s-au gasit inscriptii necunoscute, din care s-a dedus ca dacii aveau totusi scriere. S-a putut descifra inscriptia „ARCINA”, de unde s-a banuit ca acesta era numele cetatii. Cetatea propriu-zisa

Fortificaţia geto-dacică, situată deasupra versantului în care se află Peştera Polovragi, în punctul denumit „Crucea lui Ursache”;

placa votivă din bronz, descoperită în cetatea dacică de la Polovragi (sec. I î.Hr), cea mai veche reprezentare a motivului Cavalerului trac descoperită pe teritoriul Romaniei :

Manastirea Polovragi :

Este situata la nord-est de Tg. Jiu, pe soseaua Tg. Jiu – Rm. Valcea, intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor. Intrarea in incinta manastirii se face printr-o poarta masiva din lemn, frumos sculptata, pe care scrie : „Bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului”. In partea dreapta a portii este o frumoasa troita din lemn sculptat, pe postament de beton, inchinata eroilor si martirilor Romaniei.

Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. In 1629, in timpul domnitorului Alexandru Ilies, manastirea intra in posesia jupanului Paraianu Milescu, ban al Craiovei. Timp de un secol si jumatate, documentele nu mai pomenesc nimic despre aceasta manastire. In 1643 Danciu Paraianu, construieste biserica actuala, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab.

Hrisov emis la 6 iulie 1648 de Matei Basarab, constituie prima atestare documentara a bisericii.
Inchinata Sfantului Mormant de cel de-al doilea ctitor al sau manastirea este rascumparata de domnitorul Constantin Brancoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, in anul 1693 si facuta metoc al manastirii Hurez. In timpul lui domnitorului Constantin Brancoveanu s-a restaurat biserica, careia i-a inaltat turla si i-a adaugat un pridvor in stil brancovenesc,s-a zugravit interiorul, a refacut chiliile, clopotnita, precum si zidurile de cetate. In timpul stapanirii austriece asupra Olteniei a fost trecuta in randl manastirilor corespunzatoare fortificatiilor defensive. Generalul Stainville a ales-o drept resedinta, adapostind intre zidurile ei un batalion de osti (1718-1739). Mai tarziu, la 27 aprilie 1802, manastirea a fost pradata de trupele talharesti ale lui Pasvantoglu. Legenda spune ca atunci calugarii au ascuns in apa Oltetului odoarele manastirii.

Biserica Polovragi
Biserica
Biserica
Clopolnita

SIBILLA POESIS

preluat de pe : http://www.comunapolovragi.ro

http://www.crestinortodox.ro

http://www.muzeulmilitar.ro

http://www.wikipedia.ro

http://www.turism.ro

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Sibilla și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

53 de răspunsuri la ” NEDEIA DE LA POLOVRAGI „

  1. ionborgo zice:

    Cavalerul trac cu doua zeite!Da aceasta „icoana” superba confirma extensia popoarelor iliro-trace,de unde ne tragem si noi seva.Bravo Niko,numai tu stii sa punctezi momente de istorie veche alaturi de istoria ceva mai recenta.Sfarsit de saptamana placut.Cu drag,tata Borgo:P

    Apreciază

  2. ionborgo zice:

    @CRISTIAN,
    intr-un post anterior ai amintit de entropia informationala.Da exista mai multe sensuri date acestui concept pur fizic si care-si are originile in Fizica sec.IXX ,cu ocazia dezvoltarii teoriilor fizicii termodinamice,in speta „Principiul II al Termodinamicii” cu formularile,lui Clausius,Tomson,Carnot,etc.
    Clausius defineste entropia ca o functie de stare,cu proprietatea esentiala ca intr-un sistem izolat niciun proces nu poate duce la scaderea ei.S=simbolul entropiei si S= integrala de la 1 la 2 dindQ/T ;unde dQ este derivara variatie de caldura in raport cu T,temperatura absoluta.Asta este definitia stiintifica si corecta dupa Clausius si de aici s-a ajuns la notiuni de Stari entropice,etc.
    Termenul de entropie-prin extensie se mai foloseste si in cibernetica ,in informatica,economie si in murphisme la „Legile lui Murpey”Stima Ionborgo.

    Apreciază

  3. sfinx667 zice:

    Buna ziua tuturor si va cer scuze pentru absenta, multumindu-ve pentru intelegere 🙂
    @ Tati Borgo, va multumesc frumos 🙂
    Nu , nu numai eu, eu doar reamintesc pentru ca e firesc si atat de important sa cunoastem, pentru ca da, urmele iliro-trace sunt atat de prezente in intreaga Europa si noi, patria muma, trebuie sa le incununam la loc de cinste .
    Eu nu am facut decat sa preiau de acesta data material existent deja si sa-l ordonez intr-un anume fel, dorind sa arat de fapt cat de important e sa promovezi eficient turismul romanesc, ca de exemplu, oferind informatii, editand brosuri care sa contina aceste informatii, imaginile cele mai sugestive, astfel atragem turisti, ne facem cunoscuti, e doar un mic exemplu, sigur ca un asffel de demers trebuie sa tina seama de mult mai multe aspecte 🙂
    Dar, daca fiecare din noi am face ceva, ne-am implica dupa putinta, am avea doar de castigat, si, cred ca o vom face, asa cred si simt 🙂
    O duoaamiaza frumoasa va doresc tati Borgo, cu mult senin !
    respecte si recunostinta,
    Sibilla

    Apreciază

  4. leo zice:

    Duşiţa, duşiţa, cum stârneşti tălică în mine puternice stări emoţionale prin toate aceste evocări ale tărâmurilor de legendă – Sfinx, Polovragi, Ialomicioara, Valea Cerbilor, ce toate ne aşteaptă – ce ne cheamă, ne cheamă, spre a se contopi cu noi într-o nemuritoare încleştare a unei îmbrăţişări mai strânse ca-mpreunarea dintre stânca Sfinxului şi rădăcinile acestui popor!
    Cum creşte, tot mai năvalnică în mine, nerăbdarea acelui asfinţit din gustar în care, în sfârşit, departe de lumea neovictoriană a unui trist început de mileniu, departe de zbaterea cârlanilor pe câmpiile rămase acolo, jos, la poale, noi doi, acolo, sus, unde se avântă numai vulturii, să ne-nălţăm şi mai sus, tot mai sus, într-un spiralic vals spre infinit… auzi, duşo, auzi cum ne cheamă?… http://www.trilulilu.ro/leo007/f4a0ee7d99e035
    Sfinxul ne va ţine loc de lună, şi-ai să-ţi laşi tâmpla la un piept din care, năvalnic bătând, o inimă de bicisnic muritor, va izbucni spre a te cuprinde toată, mică minune, în crisalida din care, mai apoi, să ne renaştem nemuritori fluturi, zburdând spre alte avataruri, mai norocoase decât acestea pedepsite a-şi trăi iubire doar în ritm de tamo… daleko…
    VOLIM TE, MOJA DUŞA JEDINA! Volim tvoj glas, volim tvoi lik, iubesc o ciută, eu lupul singuratic…
    Mult a fost, puţin a mai rămas, iubire mică…

    Apreciază

  5. CRISTIAN zice:

    BINEVENITA INTERVENTIA DVS. DOMNULE IONBORGO SI FOARTE UTILA. AS INDRAZNI SA O COMPLETEZ, PENTRU CEI MAI PUTIN AVIZATI, CU:

    In termodinamica entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic.

    Principiul zero al termodinamicii se referă la corpurile în contact în echilibru termodinamic şi este baza noţiunii de temperatura. Formularea acestui principiu este: Dacă două sisteme sunt în echilibru termodinamic cu al treilea, ele sunt în echilibru termodinamic şi între ele. În termeni matematici, principiul zero al termodinamicii afirmă că echilibrul termodinamic se bucură de proprietatea de tranzitivitate.
    Termenul de „principiul zero al termodinamicii” a fost folosit prima dată de fizicianul Ralph Howard Fowler. Deşi a fost formulat doar în prima parte a secolului al XX-lea, mult mai târziu decât celelalte trei principii, datorită caracterului său fundamental a primit numărul zero în denumire.

    Primul principiu al termodinamicii constituie o particularizare a legii conservării energiei la procesele în care intervine mişcarea termică a materiei, adică mişcarea dezordonată a unui număr mare de particule (atomi, molecule etc.).Primul principiu al termodinamicii a fost o formă precursoare legii conservării energiei la procesele în care intervine mişcarea termică a materiei. Acest principiu a fost enunţat pentru prima dată de către R.J. Mayer.La baza enunţului său a stat observaţia experimentală că lucrul mecanic se poate transforma în căldură şi invers.

    Principiul al doilea al termodinamicii precizează condiţiile în care are loc transformarea energiei termice in energie mecanica. El are un caracter calitativ, arată sensul în care se produc spontan transformările, fără să se refere la cantităţile de energie schimbate. El este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform căruia transformările spontane de energie se realizează de la potenţialul mai înalt spre potenţialul mai scăzut.

    Al treilea principiu al termodinamicii a fost formulat mai întâi de către Nernst şi a fost denumit teorema lui Nernst, iar apoi a fost reformulat de către Max Planck. Principiul al treilea nu conţine funcţii de stare, dar el face ca funcţiile de stare să poată fi determinate numeric, şi deci, să poată fi utilizate în practică. Principiul al III-lea al termodinamicii se referă la modul cum se comportă entropia unui sistem în vecinătatea temperaturii de zero absolut : Când temperatura absolută a unui sistem tinde către zero, entropia sa tinde către o constantă universală, finită, care, pentru sistemele pure condensate, poate fi egală cu zero.

    In teoria informatiei entropia entropia Shannon sau entropia informaţională măsoară incertitudinea asociată cu o variabila aleatoare. Această măsură cuantifică cantitatea de informaţie conţinută de un mesaj, exprimată de obicei în biţi sau în biţi pe simbol. Când este exprimată în biţi, ea reprezintă lungimea minimă pe care trebuie să o aibă un mesaj pentru a comunica informaţia. Entropia Shannon măsoară media de conţinut informaţional pe care receptorul o pierde atunci când nu cunoaşte valoarea variabilei aleatoare.

    Teoria probabilităţilor reprezintă studiul matematic al probabilităţilor, cu alte cuvinte, al fenomenelor caracterizate de incertitudine şi de întâmplare.

    Variabile aleatoare şi repartiţii

    Variabilă aleatoare: variabila ia valori diferite în cazul mai multor experimente efectuate în aceleaşi condiţii.
    Variabila aleatoare discretă: poate lua un număr finit de valori.
    Variabila aleatoare continuă: poate lua un număr infinit de valori.
    Repartiţia: mulţimea, a cărei elemente sunt perechile formate din valorile pe care poate să le ia variabila şi probabilitatea corespunzătoare.

    Clasificarea evenimentelor:
    a) sigur – evenimentul apariţiei una din feţele 1,2,3,4,5,6 la un zar;
    b) imposibil- evenimentul apariţiei feţei 7 la un zar;
    c) aleator – evenimentul apariţiei feţei 3 la un zar.

    AM DORIT ATUNCI SA FAC O „PROVOCARE” LA O DISCUTIE CU DOMNUL LEO, PE TEMA ENTROPIEI INFORMATIONALE VIZAVI DE COMENTARIUL DANSULUI DE ATUNCI. ACUM NU MAI ESTE CAZUL !
    ORICUM, MULTUMESC PENTRU INTERVENTIA DVS. SI INFORMATIILE COMUNICATE.
    CU STIMA,
    CRISTIAN

    Apreciază

  6. Dejan zice:

    Este foarte frumos ca promovezi astfel de minunatii ale naturii din Romania. Anul trecut am fost prin acea zona si contrar ideilor mele fixe si uneori prostesti fata de Oltenia, calatoria mi-a lasat o impresie nesperat de buna. Am intalnit case cochete si peisaje frumoase care merita promovate. Din pacate, nu am ajuns la Polovragi dar datorita tie am mai adaugat o locatie pe lista „De vizitat..”.

    Si uite ce frumos se impletesc notiuni de teoria transmisiunii informatiei cu traditii si locuri romanesti. Shannon imi trezeste amintiri placute de pe primul semestru al anului universitar ce tocmai s-a incheiat.

    Un sfarsit de saptamana excelent !

    Apreciază

  7. CRISTIAN zice:

    DESPRE TOPONIMUL MONTAN NEDEIA SI DESPRE NEDEI IN GENERAL…

    „…Dar vom parasi stinele, pentru a ne ocupa de problema nedeilor . Vom
    urmari si cerceta aceasta problema in lumina urmatorului fapt: in Muntii
    Clopotivei, sint trei munti care se numesc asa ? Nedeia, dar pe care azi
    nu se tine nici o nedeie si nici nu s-a tinut cindva, de cind tin oamenii
    minte. ?Noi nu le-am apucat si nici batrinii nostri nu spuneau sa le fi
    apucat; ba spuneau tocmai ca nu le-au apucat nici ei”. Cindva, totusi, ele
    trebuie sa se fi tinut. Ca sa intelegem si sa putem trata cu folos acest
    foarte interesant subiect, e bine sa vedem mai intii, cu totii, ce sint
    nedeile. Sa ascultam pe Ion Pop Reteganul: ?Nedeia e o sarbatoare
    stralucita, zi mare de bucurie, impreunata cu jocuri, praznice si
    prinzuri, la care alearga cunoscutii si neamurile, chiar si din cele mai
    indepartate sate si cu totii impreuna se ospata.
    E probabil ca nedeile sint de origine tare veche. Se poate ca sint zilele
    solemne de bucurie ale vechilor romani in onoarea zeilor patroni, caci
    chiar si acum nedeie se face aproape in fiecare sat la ziua patronului
    bisericii parohiei (hramul bisericii).
    Cu o saptamina inainte se incep pregatirile de lipsa (= necesare) pentru
    nedeie. Casa se varuie frumos, toate mobilele se spala curat si se pun in
    ordine. Curtea (ocolul) se matura frumos ca o oglinda. Se aduc ramuri de
    stejar, frunza verde, flori etc. si se impodobeste casa si curtea cu ele.
    Barbatii isi pregatesc vesminte noi… femeile asemenea… De alta parte,
    neamurile din alte sate ce voesc a lua parte la nedeie asemenea-si
    pregatesc toale (vestminte) noi si frumoase. in ziua de nedeie, dis de
    dimineata, aflam pe buna econoama in jurul vetrei, ocupindu-se cu
    pregatirea mincarilor. Se matura casa frumos… Se pune in mijlocul casei
    masa cea lunga, jur imprejur cu scaune de lemn… Se poate ca vreun ?gost”
    (oaspe) a si sosit; dupa urarile si salutarile indatinate il pun la o masa
    si-l imbie cu vinars. Gostii mai modesti nu se duc de-a dreptul la casa,
    ci la birt. Altii se duc la locul de nedeie, care in multe sate e pe cimp,
    unde nedeia e vara. Aci (= pe cimp) e nedeia intr-adevar. Lautarii (sint
    vestiti cei din Banat si intre acestia cei din Dalei) zic cum stiu ei mai
    frumos.
    Se formeaza hora, dantul, ardeleana, pe picior, Cirligul, briul etc. Vin
    si negustori de pita, turte, rozele etc., asa incit pe unele locuri nedeia
    seamana cu un tirg mic. Pe vremea amiazului, cei alesi sint toti chemati
    la prinz.
    Sa intram in o casa… Ne cuprind cu vorbele cele mai dulci: fii bun,
    treci la masa; mincarile-s cam slabe, dar din inima curata; bautura
    putina, dar cu voie buna; fii bun, sezi… Caracteristice sint la astfel
    de ocazii toasturile, care se rostesc sezind si constau in aceea ca-si
    poftesc unul altuia si la toti cite bunatati toate.
    Petrec astfel pina pe la orele doua, cind apoi ies cu totii de la masa si
    se duc la nedeie… Aici, o multime importanta de tarani, ca un riu lat
    ale carui valuri umflate de vint unduia murmurind… Din departare se aude
    tropoitul feciorilor ce joaca Cirligul… Acum se incep chiuiturile…
    Feciorii si fetele din deosebite sate isi formeaza jocuri si danturi si,
    prin chiuituri si jocuri, se silesc a se intrece unii pe altii.
    Ostenindu-se de joc, se pun pe cintate, se iau la lupta. Seara, pe la cina
    mare sint invitati iarasi de catre bunii sateni la masa. E de mirare
    multimea de popor ce se aduna peste zi. Cu toate ca cei de prin satele
    vecine se dusera acasa spre a veni miine iarasi, totusi ramin peste noapte
    cite patru, cinci sute de prin satele mai indepartate, care se duc numai a
    doua, ori a treia zi… Dupa cina, batrinii ramin pe la case si se culca;
    tinerii merg si joaca mai toata noaptea”…”

    Sursa: PLAIURI CARPATINE din 1984, capitolul NEDEI,
    Autor: Ion Conea –

    Apreciază

  8. sfinx667 zice:

    @Duso, duso….. 🙂
    pentru tine suflet :
    http://www.trilulilu.ro/BEOGRAD/b832391443686b
    http://www.trilulilu.ro/oanapopbv/6b7b299ce7aa6d
    http://www.trilulilu.ro/tureannadia/c4be83c47ff804
    http://www.trilulilu.ro/folkforever/167863f1388247
    da duso, mai e putin … 🙂
    Mai lup singuratic, volim moje glas ? Wow… asta nu mi-ai zis, si inca ma gandesc daca sa-ti cant balade sau doine, sau folk, sau toate la un loc….focul de tabara, focul si apa vie din Valea Sybillei si zona fascinanta a Sfinxului meu drag, Ialomicioara si Polovragiul… lacrimile lui Zamolxis…. stii duso, eu nu pot privi la Cer cu manie, doar zambetul ma insoteste spre gandul tau duso moje 🙂
    Tamo , daleko, je nase sudbina, tamo, tamo daleko, je moja Kraj, a ti si moj Kraj duso …. hvala lepo za sve duso…. 🙂
    Acel apus de gustar sa fie izvorul zorilor de zi de aci incolo duso, cred ca ne vor surprinde zorile intre doua balade cantate surasului florilor de colt si, ascultand soapta muntelui, invaluiti in imbratisarea primelor raze de soare oglindite in roua muntilor…
    Tamo gde si ti duso, je moja srce, je moje tajna, je moje ljubavi, istina sunce moje … 🙂
    Volimte Kraj 🙂

    Apreciază

  9. sfinx667 zice:

    @Dejan druje, frumos, nu de vizitat as zice, ” de vizitat musai si obligatoriu ” 😉
    Asa sa faci Dejan, sa nu ratezi intalnirea cu Sfinxul si nici Valea Sybillei, pesterile si zambetul florilor de colt, iar de vei avea sansa sa mangai florile numite ” roua muntilor ” sa simti ca prietena ta Sibilla iti zambeste Dejan si, se bucura pentru tine 🙂
    Despre principiile termodinamicii si entropia Shannon nu ma pronunt, cu toata sinceritatea, sunt mic bebe, e foarte complicat, dar da, va urmaresc si promit sa ma informez, pentru moment va citesc cu toata seriozitatea.
    Un sfarsit de saptamana minunat iti doresc Dejan druje si toate cele bune !
    Sibilla

    Apreciază

  10. sfinx667 zice:

    @CRISTIAN,
    multumiri pentru informatiile binevenite 🙂
    desigur, multe sunt de spus, izvoarele nedeilor ” rugilor ” cat si a ” slavei ” cum spun sarbii din Klisura Dunarii, sunt ancorate in vremuri foarte indepartate, gasim urme ale sarbatorilor casei, lacasului, Altarelor, Sanctuarelor …. in fascinanta lume a preistoriei. Daca la inceput abundau obiceiuri si ritualele pagane, mai apoi, treptat, o data cu rasaritul si inmugurirea crestinismului, aceste sarbatori au capatat alte simboluri, trairi, frumuseti, si atat de multe altele… nu putem decat sa ne desfatam cu bogatia a tot ce reprezinta ” nedeia ” la noi romanii, prilej de bucurie inca a intalnirii cu familia, cu ” gostii ” ( musafirii ), a mandriei cu care ne praznuim inca stramosii, a felului in care am inteles sa pastram si cultivam inca frumosul port popular, datini si obiceiuri pe care batranii nostrii ni le-au daruit pentru ca si noi sa le transmitem generatiilor ce vin …
    Vreau sa mai spun ca in Banat, a primii de nedeie ” nigieie ” in gostaie, oaspeti, e nu numai o bucurie ci si un prilej de mare fala, mandrie in sensul bun, esti mandru ca esti onorat cu vizita si poti sa-ti omenesti musafirii. Si in vremurile demult apuse, numarul de oaspeti, bucatele alese, erau mandria nobililor, regilor, imparatilor… s-a pastrat asadar simbolul acesta. In satul copilariei mele, ” nigeia ” e sarbatorita in 2 august, Sf Ilie in rit vechi, calendarul ortodox de rit vechi, si sarbatoarea se intinde pe trei zile si trei nopti, romani si sarbi deopotriva bucurandu-se impreuna de dans , frumusete, obiceiuri…. un model de convietuire pasnica 🙂
    La Polovragi, sper din suflet ca in anii urmatori sa prind frumusetea unei nedei, am citit si am auzit lucruri atat de frumoase, si zic ca merita vazut si trait acolo, unde Sfinxul vegheaza din apropiere, si zic si eu ca Dejan, prietenul nostru, musai sa o fac si pe asta 🙂
    O seara placuta Cristian 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  11. sfinx667 zice:

    @Duso moja :
    http://www.trilulilu.ro/ratkomladic/776e4290c48cd6
    http://www.trilulilu.ro/mcristian7879/2f315ce99f6d1e
    si-am fugit duso… in parculet, ne auzim in iatac 🙂
    duso 🙂

    Apreciază

  12. ionborgo zice:

    @CRISTIAN,
    Nu am dorit sa dezvolt conceptul si notiunea de”entropie nici dpdv fizic si nici statistic ,ci doar am vrut sa o definesc conform Principiului II al termodinamici ,principiul lui Carnot.Eu sunt profesor de FIZICA cu o vechime de 43 de ani la catedra.Tot ce spui dumneata este adevarat si poate fi dezvoltat fara a defini principiul 0 si principiul I .Intradevar principiul lui Nerst,coplecteaza(mai mult pentru chimisti) fenomenul.N-am vrut sa dezvolt subiectul deorece ar fi fost o discutie in doi pe probleme de Termodinamica si Fizica statistica.Cu respect ,ionborgo.

    Apreciază

  13. leo zice:

    Duşo, dar hai să nu fim egoişti, să-mpărtăşim din preaplinul inimelor de ne bat în piepturi în ritmul dictat de singurul suflet pe care-l recunosc ambele două de stăpân, şi să mai propunem şi alte dedicaţii pentru suflete senine şi adevărate drage sufletului nostru. Dobro?
    Am să-ncep cu… să vedem… să vedem… cin’ să fie, cin’ să fie mai drag pe lume Sibillei…?!
    Să vedem, zise orbul… Să fie…
    http://www.trilulilu.ro/leo007/9e71539952004c ?…

    Apreciază

  14. leo zice:

    Ş-apoi, dacă duşiţa mea are un pui, mai are şi un… tati… tati Borgo, nu-i aşa? care e…
    http://www.trilulilu.ro/leo007/db3fadeb209e10

    Apreciază

  15. leo zice:

    Şi ce mai are sibillina lui Zamolxis? Păi mai are o aripă, totdeauna gata, la un semn, de sbor, ori de un pahar de vorbă în ajutor să-i sară când tristeţea o alungă, în prag de seară, din raiul zâmbetelor generos dăruite cui ştie a merita binecuvântarea unui zâmbet ori, mai ades, acelora ce nu ştiu a preţui daruri precum zâmbetul sibillin ori prietenia unui nemuritor suflet pelasg… cin’ să fie, cin’ să fie mai gata de sbor dacă nu… despre care ne vom aminti mereu cum…
    http://www.trilulilu.ro/siad/8cce387f2a559d

    Apreciază

  16. leo zice:

    Şi ce mai are duşiţa? Mai are şi o mamă, ca noi toţi, ca orice mamă, mereu alături, de-aproape ori de undeva… daleko, tamo daleko…
    http://www.trilulilu.ro/sAbbAh/98bdf3ccc4b3c2

    Apreciază

  17. leo zice:

    Şi ce mai are Niko? Mai are un Gavroş, chiar dacă mică la stat, cam mare la sfat, băieţaşul cu bifurcată limbă de mi-e harnică muză atunci când e să-mi ascut floreta argheziană, pentru care, ce nu fac eu, mă scobor chiar şi-n minele culturii pentru a găsi o dedicăţie…
    http://www.trilulilu.ro/NuSuntNormala/2122d5627faa0b
    PS
    vă asigur, ştiu ce fac, deci va urma autocritica… 😉

    Apreciază

  18. leo zice:

    Şi mai are sibillina, şi noi pe lângă ea, un (d)răcuşor de grădinar, întâiul într-al bloggeriei bucătar, a cărui definiţie o dă, să mă ierde ardgeleanca mea, o… olteancă; nu oricare, că-i una de soi; i-auzi Eliseea grădinilor, te recunoşti?
    http://www.trilulilu.ro/cuoreblu50/51b6a3e78e5cca

    Apreciază

  19. leo zice:

    Şi mai are Sibillina un (d)răcuşor (ce să-i faci, are ea ceva de ne atrage mai pe toţi (d)răcuşorii care s-au abătut prin apropierea locurilor prin care-şi scrie cărţile de proorocire sibillina noastră dragă…) de… parlamentar. I-aş spune cam aşa…
    http://www.trilulilu.ro/Amedeah/287281291976ab
    …dar nu-s sigur că ar fi mai de preţ aici, acasă, decât acolo unde face ce alţii, cu mai multă îndatorire, nu fac prin diplomaţia rămasă… de căruţă… să mai spui despre care Corina fac vorbire?

    Apreciază

  20. leo zice:

    Şi mai are sibillina are un… cuscru… musai bănăţan, musai cu mândră fată… deci, musai bun de dedicat pentru Trexel…
    http://www.trilulilu.ro/adinaflorea66/83d64c46e7379a
    ei, cuscru mare-i cuscru mic în situaţia dată, dar, să nu ne-mpiedicăm de amănunte…

    Apreciază

  21. leo zice:

    Şi mai are Sibillina o slăbiciune mare….
    Să mai spui cărui Ion i s-a dedicat nu odată melodia cu pricina?
    http://www.trilulilu.ro/cuoreblu50/27549627f9ab34

    Apreciază

  22. leo zice:

    Şi mai are Sibilla o prietenă al cărui avatar e poate cel mai frumos din lumea bloggeriei… cel puţin pentru un suflet romantic ce-şi va fi încântat nostalgia adolescentină cu Lorelei, să-i mai adaugi şi…
    http://www.trilulilu.ro/Adi_2008/52cbde1106c1da
    … e… ceva…

    Apreciază

  23. g1b2i3 zice:

    Sibilla,ca veni vorba despre nedeie,am citit zilele acestea ca se tine iarasi targul de fete de pe muntele Gaina.Nu am fost niciodata acolo si nici la Polovragi,iar cu traditiile populare nu sunt prea familiarizata(sunt orasanca din mosi-stramosi si in copilarie n-am fost la tara,ca n-am avut la cine) ,dar citesc despre aceste traditii ,mai vad si la televizor.
    Iti doresc duminica placuta si sa te odihnesti,sa te relaxezi,
    Gabi.
    http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-3607963-targul-fete-muntele-gaina-rebranduieste-nu-doar-lasere.htm

    Apreciază

  24. leo zice:

    Şi mai are Sibilla o slăbiciune, ca de suflet srb, cel mai suflet srb între reporterii ce au făcut din Mile un nume şi pentru români, nu doar pentru sârbi. Care mile amarnic mai lipseşte din buletine de ştiri rămase cu elodii şi monici… Nu ştiu dacă voli disko al nostru Mile, dar sigur voli adevărul…
    http://www.trilulilu.ro/voievodina/2899ce9d6866ab

    Apreciază

  25. leo zice:

    Şi mai are Sibilla un pisoi sburlit ce tocmai s-a iţit p-acilea, cât să-mi amintească: dacă Gabriela s-a epuizat, o las să aleagă – e albă sau neagră pisicuţa sburlită:
    http://www.trilulilu.ro/petreradu1/7e9e38015dcba5

    Apreciază

  26. Nea Costache zice:

    Ca de obicei, ne-ai obisnuit ca pe blogul tau sa descoperim noi si noi surprize. Am ramas placut surprins de acest post al tau. Se vede ca prin vene iti curge si sange de oltean deoarece promovezi aceste frumoase locuri, documentandu-te temeinic, redand aci si miturile acestor locuri. Felicitari pentru articol si iti urez un sfarsit de saptamana asa cum ti-l doresti.

    Apreciază

  27. leo zice:

    Na, că mă iubeşte ochii albaştri! tocmai a dispărut serverul trillu de la orizont…

    Apreciază

  28. ionborgo zice:

    Nico,fata frumoasa,
    M-am lansat in polemici pe bloggul tau de numa,numa.Poate mai fac si cate o gafa,Eu cred ca la anii mei se poate intampla orice ca nu mai conteaza,Conteaza doar prietenia.O seara frumoasa,o duminica reusita si un somn placur „pe clar de luna” ca se poarta!!!!Cu mult drag,tata Borgo.:)

    Apreciază

  29. leo zice:

    Mai are Sibilla un suflet geamăn într-ale mecenatului, o olteancă frumoasă, ca toate oltencele, ca toate româncele, un suflet de poet ce mă trimite cu dedicăţiile pe urme de sultani…

    PS
    maurul moare, dar nu se predă, nu-i trillu, e youtube…

    Apreciază

  30. ionborgo zice:

    Azi sunt cu erata: placut.Ce sa-i faci daca r este langa t pe tasta 😛

    Apreciază

  31. ionborgo zice:

    @Leo ,prietene
    Cauta-ma la postul Divinitate,Cultul ,Heraldica….ti-am lasat un mesaj gen”Leo”:)

    Apreciază

  32. sfinx667 zice:

    Duso, pentru Zorane, Zorane, oj Zorane, Zorane…. ja te volim !!!!!
    Hvala lepo, hvala lepo duso !!!
    Sibilla
    Toate melodiile imi plac duso, si toate imi spun ceva, atat cat sa-mi zborul in limpezine , si sa-mi inseninez zambetul. Multumesc frumos !
    Sibilla

    Apreciază

  33. sfinx667 zice:

    @Gabi, multumesc frumos drago, da am sa promovez dupa putinta mea, tot ce e frumos 🙂
    Un sfarsit de saptamana minunat iti doresc 🙂
    @Tati Borgo, mi-e drag sa discutati si eu pe langa voi, cu voi, printre voi… da tati Borgo, prietenia e frumoasa tati drag 🙂
    Sfarsit de saptamana minunat si liniste sufleteasca tati meu :)ihim, clar de Luna tati, multe clarifica si limpezeste ea… Luna 🙂
    🙂
    @Nea Costache, olteanul meu preferat, mutam fain om minunat 🙂
    Un sfarsit de saptamana frumos si pe masura sufletului prieten drag 🙂
    Va multumesc frumos, voua tuturor !!!
    Sibilla

    Apreciază

  34. Trexel zice:

    Cuscra zi tot asa de munti ca-mi place. las ca ma duc acasa peste o sapt si fac un reportaj despre Magura Codlei de nu se vede 🙂 doar pe ea am copilarit.
    era si un banc misto despre o pestera da…nu-ti stric postu cu el 🙂
    ai pup iu

    Apreciază

  35. leo zice:

    @ Tati Borgo
    Apăi un Ochi de Şoim n-are nevoie de semne de marcaj pentru a găsi cărările întortocheate de prin codri de aramă ori munţi cărunţi, tati Borgo! Au fost ele jivine ale pădurii mai de soi de n-au scăpat privirii agere a şoimului cu inimă de… leo, cum o să scape sclipirea de argint… nu, nu a lacului eminescian, ci a coamei dalbe a unui sfătos părinte ce ne veghează paşii de Călin şi Călină, nouă, mai tinerii săi prieteni…
    Tocmai vroiam să insist acolo, convins că empatie-i zice, pentru că am observat că vă mână empatia până şi pe aripele unor stări emoţionale puternice mai caracteristice nouă, tinerilor îndrăgostiţi… Dar văz că tălică ai rămas la partea aia cu „înţelepciunea şi iubirea mea e jocul” din trinomul unui Lucian drag românilor, chiar dacă înţelepciunea nu v-a ocolit defel din calea-i parcimonioasă cu feliuţa aia mai mare din tortul lui Paretti…
    Cât despre polemică, tati Borgo, apăi ca s-o porţi, tre să şi ai cu cine. Că parcă nu polemişti le zicea la ăia de purtau pe blazon cujetarea „dai în mine, dai în fabrici şi uzine!”, ci proletcultişti…
    Aşa că, n-avea tălică grijă tati, Sibillina nu s-a supăra pe joaca noastră de şturlubatici copii, că doar d-aia iubeşte amarnic un srpsko duşo! Iar dacă simt eu ceva, degrabă o iau la jurăminte de amor în al nostru iatac, de uită cine, când şi de ce o va fi supărat-o…
    PS
    Duşo, să ştii că volim te mnogo, chiar dacă-s ludo nu numai za tobom… 😆

    Apreciază

  36. leo zice:

    Duşo, ştiu că opera-i neterminată, aşa că, hai, preia ştafeta, şi du mai departe… Că noi, muritorii de rând, mai şi obosim, nu ca sibillina Stăpână a irimelor noastre…

    Apreciază

  37. ionborgo zice:

    Leo,prietene:
    „Adevar greieste gura ta” dar vorba lui Mihail Sadoveanu „Numa ca ma rusinez” de atata emotie de gratularile voastre.Daca sunt ,sunt.Sunt cu totul al vostru,Chiar daca nu stiu eu prea multe ,dar „le stiu cujeta”vorba me de ardelean care se pretinde si sfatos ca „Mos Nochifor Cotcariul”.Cu drag,tata Borg:P

    Apreciază

  38. ionborgo zice:

    Iar am gresit >N-am vrut sa spun Nicifor Ctcarul ala care a vindecat-o pe ovreicuta de frica de lup””ci de Ilie Turculet din Fratii Jderi.De la batranete te mai gandesti si la cotcarii…:)

    Apreciază

  39. sfinx667 zice:

    @Cuscre, e a doua oara cand te poftesc sa-ti scrii orice doreste sufletul tau pe blogul sibilinei tale cuscre, daca si acu faci pe alintatul, apoi las ca vin io mintenas si sa vezi ce-oi scrie si inca numai in sarba, dobro cuscre ?
    ;)da
    Cuscre, te provoc la duel !!!
    sa vedem care pe care, cine promoveaza mai frumos 🙂
    en gard!!!
    🙂

    Apreciază

  40. ionborgo zice:

    Niko,
    Luna-i astrul „vinovat” de multe dar si astrul care „vindeca” multe.Luna-i astrul,zic eu,antistres si linistitot in dragoste,,,sau poate gresesc.Fata draga,avem atata nevoie de intelegere,cum spunea si Cristian,de iubire de aproape,de prietenie curata fara ura ,resentimente si toate acestea ,din nou il citez pe Cristian,sunt in noi.Cand stai pe terasa ori la fereaste si privesti Luna,astea-ti vin in minte.Cel putin ,eu ,acum,uitandu-ma pe geam la Luna ,acestea-s gandurile ce ma napadesc.O noapte frumoasa,cu drag tata Borgo ,

    Apreciază

  41. sfinx667 zice:

    I-au zi la ei :)))
    Dupa ce ca sed cu minte, nu zic nimic, doar cuminte nu pot fi ca-s pui de sarb…. ia la ei ce se mai alinta :))
    Cum sa nu va iubesc eu pe voi, sigur ca va iubesc 🙂
    Dragilor, mi-e frica si teama si ma-nfior…. de tot ce zace-n mine domnilor dragi sufletului meu zapacit 🙂
    tzucu-va de dragii mei dragi…. vreau in Bucegi musai, vreau sa voebesc ceva cu Sfinxul, in secret! 🙂
    Auzi cavalerul meu trac, cica el se declara muritor, de parca eu nu stiu ce stiu si el stie ca eu stiu ce stiu dar nu stie …. las ca io-i zice in iatac 🙂
    si tati Borgo, clar de Luna, Luna Plina…. ei tati, tati, dar nu da Zamolxis si tot va prind cumva la un foc de tabara sibilin, doua nopti nu dormiti, ca daca sunteti al nostru… :))
    Cine v-o fi pus pe voi sa va procopsiti cu sarboaica asta numai voi stiti, stati voi numa sa simtiti descantecele Marii Preotese, inapoi la zbor cu noi 🙂 😉
    Duso moja, continua dedicatiile duso…:)

    Apreciază

  42. sfinx667 zice:

    @Tati Borgo…. daca ziceti asa…Luna Plina sa fie si, cu Zamolxis inainte…iubire, dragoste si Luna, Luna mea…:)
    Noapte buna tati Borgo si senin pe cerul sufletului blajin atat de drag noua, nase profesore 🙂
    va iubim si gata 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  43. leo zice:

    na, că de-atâta emoţie, dumealui Şoimul a rătăcit cărarea aia luminată de lună…
    duşo, le poţi afla drumul spre firul… firesc?

    Apreciază

  44. sfinx667 zice:

    Pot duso, dar nu vreau 🙂
    e noapte cu Luna Plina si e noapte sibilina, voi scrie tot pe frunze de stejar si le voi sufla in vant, se vor fi gasind ei scribi sa le adune si sa le refaca, sa le intregeasca laolalta, apoi sa le scrie si pastreze….. sunt farame de sufle leo, atlant, indragit de toti, nu scapa el duso de ei… firul de Lumina e cel al sufletelor… 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.