ASERTIVITATEA-STRATEGIA DE A ATACA PROBLEMA, NU PERSOANA

ASERTIVITATEA-STRATEGIA DE A ATACA PROBLEMA, NU PERSOANA

MOTO :

” Sunt succese care te injosesc si infrangeri care te innalta ! ”

Nicolae Iorga

Multi oameni, fac inca o mare confuzie intre a fi asertiv si a fi agresiv. Cei care sunt persoane asertive, isi exrima punctele de vedere , respectand si opiniile celorlalti, pe cand persoanele agresive, fie ataca in permanenta, fie ignora cu buna stiinta opiniile celorlalti, din lipsa de argumente sau, din dorinta de a-si impune opinia celorlalti. Persoanele pasive, pe de alta parte, aleg sa ” asiste „, nu-si exprima opiniile, isi ascund sentimentele, pentru ca sa evite conflictele, si, de regula aleg a se exprima prin comentarii indirecte.

Persoanele asertive, respecta opiniile celor cu care iau contact direct sau indirect, au o stima de sine ridicata, si au o influenta pozitiva asupra celorlalti. Persoanele asertive au o influenta pozitiva asupra celorlalti, sunt respectati de catre acestia, si au un mod clar, limpede de gandire si de impartasire a ideilor .

Persoanele agresive, in incercarea de a-si impune tot timpul punctul de vedere, apeleaza la limbajul abuziv, la lipsa de respect, doresc sa domine orice conversatie, devin in scurt timp abuzivi si in ultima instanta amenintatori, chiar si fizic. Spun lucruri care ii ranesc pe cei carora de fapt ei nu le permit sa-si exprime opinia, manifestarile lor sunt cele de tip violent , cea mai des intalnita manifestare a lor fiind violenta verbala .

Secretul, esenta asertivitatii adecvate, cu rezultate pozitive in conturarea, inchegarea si mai apoi consolidarea relatiilor interpersonale benefice, constructive, consta in a avea abilitatea de a-ti sustine punctul de vedere intr-o discutie deschisa, dialog, , fara a surescita reactii de aparare celorlalti participanti la discutie, respectandu-le dreptul la exprimare a opiniilor , ascultand si alte opinii, folosind un limbaj civilizat, explicand limpede ce si cum vezi tu insuti ” lucrurile „, si, evitand sa impui opinia ta celorlalti , decizia apartinand fiecaruia. Discutiile in contradictoriu sunt constructive atunci cand participantii la discutie sunt persoane asertive. Discutiile sunt degenerate in conflicte deschise sau induse de comportamentul unui interlocutor, atunci cand la o discutie, fie si o singura persoana este agresiva, acea persoana cautand in permanenta sa-si impuna tuturor celorlalti punctul de vedere, cautand sa fie in permanenta in centrul atentiei, dorindu-si cu orice pret ca opinia sa sa fie adevar absolut, neconcepand cale de mijloc, sau o alta opinie. Atunci cand apeleaza la tertipuri pentru a-si atinge scopul, persoana agresiva cauta aprobare din partea unor alte persoane, pozeaza de regula in victima, cu alte cuvinte isi cauta ” acoliti ” , desi ” racneste cel mai tare ” in incercarea de a-si impune punctul de vedere, sau considerandu-se leader intr-un grup, pentru a atrage atentia asupra sa, pentru a-si pastra locul vizat, acel de a fi mereu in centrul atentiei . Desigur ca nu este de indicat, ci de evitat ca intr-o discutie de grup, dialog deschis, sa ne prezentam opiniile plecand de la premisa ” cum va raspunde celalalt sau nu „, existand riscul sa cazi in propria-ti capcana si sa pici in situatia de a fi ridicol. Iata, din nou o situatie care duce la victimizare si nu la rezultatul pe care l-ai anticipat gresit. Mai mult, este o risipa de energie, , se pierde in timp respectul celorlalti. Limbajul iritant va antrena in majoritatea cazurilor un raspuns negativ sau ignorare din partea celorlalti, e indicat sa nu fortam raspunsuri dorite ci sa afirmam cu claritate opiniile noastre, respectand si alte opinii, chiar daca nu concorda cu ale noastre, Aceasta presupune sa ai si alte abilitati, calitati, trasaturi  dezvoltate, cum ar fi : maleabilitate, empatie, siguranta de sine si stima de sine, maturitate si echilibru emotional.

Persoanele asertive, isi exprima cu claritate opiniile, mesajul, asculta si respecta si alte puncte de vedere caci sunt bine intentionate, nu lezeaza niciodata persoanele participante la discutie asadar, aceasta insamnand respect, buna credinta, bune intentii, un pas intr-o directie buna, o discutie constructiva. Nu umilirea celorlalti va fi succesul sau rezultat pozitiv, dimpotriva. Desigur, este nerealist sa afirmam ca persoanele asertive pot rezolva intotdeauna probleme, ca detin cheia tuturor solutiilor, dar, cu siguranta nu sunt persoane de evitat de catre ceilalti, deoarce au abilitatea de a-se exprima ferm, clar, rezista in timp atacurilor, celor agresivi, isi controleaza pornirile spre deosebire de cei care-si impun punctul de vedere jignind. Asertivitate adecvata, inseamna aplicarea strategiei de a ataca problema in discutie si nu persoanele participante la discutie, chiar si atunci cand nu esti inteles, sau, atunci cand doresti sa schimbi parerea celuilalt, sa te faci inteles, trebuie sa reiei explicatia, sa aduci noi argumente in discutie pentru a-ti intari afirmatiile, opiniile, si nu apeland la lipsa de respect, comportamente necivilizate, umilinte sau jigniri, limbaj trivial , neadecvat si care nu au nimic de-a face cu tema discutiilor. Atunci cand iti exprimi o opinie, pornesti de la ideea ca este opinia ta, faci aprecieri curate, limpezi asupra temei in discutie, lucrurilor care se doresc schimbate sau rezolvate, asupra modului in care ne dorim ca acestea sa se prezinte, si aceasta nu peste noapte. Daca celelalte persoane decid altfel, depinde numai de acele persoane, decizia apartinand fiecaruia. Cele mai bune si mai rapide rezultate le obtin persoanele asertive , abilitatile posedate conferindu-le beneficiile respectului celorlalti, sunt ascultati cu atentie atunci cand au ceva de spus, pentru ca abordeaza discutiile , problemele si nu persoanele , pentru ca atitudinea lor este lipsita de expectatii, mesajul fiind curat si ” tonul ” abordat adecvat, atunci si ceilalti participanti la discutie, vad lucrurile clar, si vin prin decizia lor in intampinarea asteptarilor , se stabileste acel echilibru si punte de comunicare, se gasesc noi posibilitati de abordare a problemelor, temelor, si in final solutii.

Pana si conflictul poate deveni un prim pas in rezolvarea problemelor, imbunatatirii comunicarii, a construirii increderii in noi si in ceilalti si a celorlalti in noi, daca atitudinea si modul de abordare sunt adecvate . Aceasta presupune sa nu uiti nici o clipa ca si ceilalti sunt fiinte umane, care ca si tine au asteptari, sperante, imperfectiuni si temeri, idealuri, abilitati, sentimente, etc. Niciodata nu trebuie sa facem greseala de a nu face distinctia intre oameni si probleme. Respectand persoanele, abia atunci poti ataca problemele, gasesti echilibrul potrivit si calea adecvata de rezolvare, si cel mai indicat ar fi prin a incuraja participarea tuturor in gasirea unor solutii. Chiar si un simplu exercitiu de imaginatie, sa-ti inchpui , inainte de a inainta in atacarea problemei, nu a persoanei, ca se poate ajunge la o cale de mijloc care sa vina in intampinarea a cat mai multor asteptari.

Concluzionand, suntem cu totii oameni, si totusi diferiti, suntem unici, insa, cu totii avem asteptari , sperante, avem nevoi psihologice, nevoi care vor fi satisfacute abia atunci cand ne vom simti capabili, cand simtim siguranta de sine si aceasta nu apeland la terte persoane, cand suntem responsabili, cand ne simtim acceptati in si de un grup, prin respect reciproc, prin renuntarea la ideea gresita ca suntem atotsiutori. Toti avem nevoia de a fi iubiti, acceptati, respectati si, inainte de orice altceva, cu totii suntem oameni. A leza persoane, nu inseamna nici a-ti castiga respectul, nici nu-ti creste popularitatea , nu-ti aduce faima, dimpotriva,  nu vei rezolva nici o problema, ci, te vei indeparta de scopul initial, de tema, de asteptarile pe care le ai. Cei care sunt nesiguri pe ei insusi, nu privesc niciodata conflictul ca pe o parte pana la urma fireasca a procesului de comunicare.

Modul de abordare , putinta fiecaruia , decizia care apartine fiecaruia in parte , respectul reciproc trebuind sa primeze, caci in noi insine sta puterea de a-i influenta pe ceilalti in bine sau rau, de a opri sau dimpotriva degenera un conflict. Lipsa de respect, limbajul inadecvat, tonul necivilizat, lipsa abilitatii de a asculta si alte opinii, etc, nu ne fac nici mai prejos, nici mai presus de ceilalti, pentru ca sunt la indemana fiecaruia. Atitudinea si abordarea echilibrata, au insa sanse si perspective in atacare problemelor, in nici un caz a persoanelor.

” Toti traim sub acelasi Cer, dar nu toti avem acelasi orizont . ” ( Konrad Adenauer )

” O coarda prea intinsa se rupe, o coarda prea slaba nu vibreaza asa cum trebuie . „

SIBILLA POESIS

citate preluate de pe citapedia.ro

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Atitudini, Pilde şi „aduceri aminte”... și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

59 de răspunsuri la ASERTIVITATEA-STRATEGIA DE A ATACA PROBLEMA, NU PERSOANA

  1. exista si nuante.
    se poate intampla ca persoane cu insusiri asertive, in timp, sa utilizeze neloial, aceste insusiri. fara ca ele sa treaca in cealalta extrema-agresivitatea- sa utilizeze asetivitatea ca pe o unealta de a duce pe celalalt unde vrea, utilizand de multe ori pragmatismul si increderea celuilalt.
    atunci, asertivitatea isi pierde scopul nobil pe care il are. devine altceva, mult mai periculos decat agresivitatea.

    Apreciază

  2. sfinx667 zice:

    @mesterulmanole,
    nu atat mai periculos devine astfel de manevra, nu stiu daca este termenul cel mai potrivit, pot sa-ti spun insa ca mai dureroasa da;
    Ranile sufletesti fiind cele mai greu de vindecat, dor altfel, te simti dezamagit, tradat, iti sunt inselate asteptarile . O persoana asertiva, empatica, un caracter frumos, nu se preteaza la astfel de lezari, nu produc astfel de rani. Spun asta din proprie experienta. Insa, toate experientele prin care trecem, nu lasa doar urme, nu deschid doar rani, ci, ne intaresc, deschid noi porite sa zicem de cunoastere a naturii umane. Tragem astfel invataminte.
    Iti multumesc pentru vizita draga prietena si iti doresc un sfarsit de saptamana pe placul tau, in mijlocul celor dragi tie .
    recunostinta si pretuire,
    Sibilla

    Apreciază

  3. ionborgo zice:

    Niko,
    Sambata frumoasa si daca poti iesi undeva la padure.Odihna placuta.Cu drag tata Borgo.

    Apreciază

  4. Scumpa mea ciuta cu ochi inrourati si privirea duioasa, dar trista, e un lucru stiut ca noi toti, fiecare la timpul sau, unii mai des, altii mai rar, invatam din propriile greseli sau macar ar trebui.
    Daca persistam in greseala si suntem constienti de acest lucru, devenim buni de blamat… mai ales daca greselile noastre ii afecteaza pe cei dun jurul nostru.
    Sa-ti fie week-end-ul senin, zambitor si insorit, ca stelutele vapai din ochii tai ! 🙂
    Daca vrei sa te amuzi putin, treci pe la mine 😉

    Apreciază

  5. sfinx667 zice:

    @tati Borgo , inca nu pot, desi in ultimul timp doar la zambetul si splendoarea padurii ma rasar 🙂
    Sunt tintuita mai mult prin casa, urasc acele si zmintitele de elixiruri ce-mi strabat venele, ma simt insa din ce in ce mai bine, si da tati, sunt toata numai un zvacnet cand stiu ca vine acusi timpul sa merg pe redute, sa iau muntii la picior, sa ma alint in linistea padurii cu susurul izvoarelor 🙂 Da tati, am nevoie de talismanul muntelui, imi inspira respect iar padurea ma imblanzeste si mangaie de cand ma stiu, nu pentru mult timp ma poate retine insa, caci eu iubesc oamenii si nu pot sta departe de vanzoleala fara sa nu fiu eu 🙂
    Multumesc frumos tati, un sfarsit de saptamana pe placul dumneavostra va doresc, nu stiu cum reusiti, dar mereu surad cand vine tati Borgo, si, ma simt in stare de orice 🙂
    Numai bine tati meu blajin 🙂
    recunostinta si pretuire,
    Sibilla

    Apreciază

  6. sfinx667 zice:

    @pescarus drag 🙂
    Avem de invatat chiar si de la mititica furnicuta, de la firul de iarba, din toate si, zic eu ca nici nu ne strica, chiar si experientele neplacute au rostul lor 🙂
    Sigur ca vin draga prietena, sa ne amuzam din cand in cand e benefic sestro draga, oare ce ne-ai mai pregatit…
    Un sfarsit de saptamana senin si odihnitor iti doresc drago 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  7. Draga mea Sibilla, ai sa vezi, in timp, ca numai la ce nu stiu si nu am trait, eu nu comentez…. in rest, cum e cazul si aici, ce spun, spun din aceea suferinta traita, cunoscuta.
    Asta cu inataritul, a inceput sa ma cam enerveze si inca rau!!!
    Punem pariu ca nici eu dar nici tu, nu aveam nevoie de intareala asta??? Chiar tu, ca de mine stiu, nu mai puteai dormi noaptea de grija, intarelii neavute?
    Hai, Sibilla, ca nu cred! Zau, ca-mi place de mine si asa neintarita…si cred ca si tie, de tine!
    Nu stiu, cum te simti tu, dar eu dupa astfel de evenimente, ma simt mai sensibila, mai fragila…o fi la mine intareala…mai moale???

    Apreciază

  8. sfinx667 zice:

    @mesterulmanole, nu am spus ca ma simt bine, dimpotriva, insa nici nu pot sa capitulez, sa ma schimb, sa devin ceea ce eu nu stiu a fi, nu pot fi falsa, nu pot fi decat eu insumi, nu vreau si nu pot sa mint si sa ma mint numai de dragul de a castiga… ” admiratori „. Am spus eu insumi, din toate avem a invata si tu, ca si mine stii la ce ma refer, am si afirmat ca ma intaresc cumva toate experientele, in sensul ca ma motiveaza sa fiu mai critica, obiectiva cu mine insumi, ma motiveaza sa ma mobilizez in toate, poate e si farama aia de sarb demn si luptator de care nu ma dezic, . Am si perioade mai putin surazatoare, insa daca nu eram puternica nu gaseam resurse sa depasesc evenimente si trairi cu care m-am confruntat in viata si sa ma ambitionez sa continui sa zbor, nu, nu ma simt fragila, mai obosesc uneori, insa de renuntat niciodata nu renunt 🙂
    Stii ce ma intareste, faptul ca eu am la indemana iertarea celor mai ” buni ” ca mine, asta am capatat-o in timp, si primii pasi ii datorez bunicii mele materne, majka Darinka, si faptul ca sunt capoasa sa vreau sa inteleg.
    Pentru mine frumusetea interioara ramane surasul primavaratic, experientele sunt provocare, sigur ca noptile de nesomn sunt obositoare, insa ard pentru ca-mi pasa, pentru ca stiu ca pot mai mult, ca merit mai mult, mai si gresesc, o iau de la capat, cu mine insumi sunt cea mai nemiloasa, apoi cu ceilalti, nemiloasa in sensul bun.
    Stiu despre ce vorbesti, trec si eu prin acele stari, dar sunt stari, etape, resursele sa le depasim in noi insine le gasim mereu .
    Te admir si te pretuiesc si vreu musai sa-ti zic de ” la obraz „, nu esti deloc slaba, nu esti deloc neintarita, esti chiar model , pentru ca ai depasit multe, pentru ca esti puternica, oare cati au puterea sa recunosca precum noi acum, momentele de neputinte, de slabiciuni, de suferinte, de nelinisti…
    Eu asa zic, numai cei puternici au echilibrul si forta asta, uite un motiv pentru care esti un om puternic si demn de respect.
    Sibilla

    Apreciază

  9. ionborgo zice:

    Niko,
    Stiu ca ai unele probleme care nu-ti permit a pleca,remarc viata ta si din postari si din comentarii i pe zi ce trece tot mai mult ma conving ca ai o problema existentiala.Nu sunt curios si poate nici nu este asa dar cateva idei,simple,din aceasta postare ma duce cu gandul ca tu esti cam insingurata,nu la propriu ci n suflet.O fi firea ta de poet? O fi starea precara a sanatatii? Or fi problemele curente ale existentei tale legate de trecut,prezent si viitor.Poate framantarile conjugate specifice firilor sensibile sa-mi induca aceasta parere.Daca am fost indiscret si am atins o parte sensibila ,te rog sa nu te superi.Uneori din dorinta de alinare poti rani.Nu sunt o fire prea blanda,buna da,dupa unii poate prea buna ,dar sunt calit in lupta mea cu viata si uneori sunt mai dur,mai exact ,cam exigent.Am remarcat”cu totii suntem oameni,dar totusi diferiti”.Nu asemanarile ne apropie ci diferentele dintre noi.Cu cat suntem mai diferiti cu atat comunicam mai usor.Doi orgoliosi nu se inteleg niciodata,sunt intr-un continuu razboi,de asemeni doi blegi ,egal o suma de nevolnici.Totusi si in asemanari ca si in diferente trebuie sa existeo cale comuna si aceea se refera la comunicare.Pentru comunicare nu este suficient dialogul ci este nevoie de compatibilitate psiho-afectiva si aceasta nu apare peste noapte.Este nevoie de o cultura a comunicarii,indiferent nivekul de comunicare si sistemul in care are loc comunicarea.Ceea ce facem noi este o comunicare indirecta printr-un sistem cibernetic independent de noi dar dependent de afect.Pe blog nu vezi chipuyl,nu auzi vocea ,nu simti caldura vocii,nu vezi sclipirea ochilor,nu simti tremurul mainilor ,nu remarci crisparea in voce si chip si totusi simti,simti prin cuvantul scris ca poate cineva intelege si suplineste cerintele comunicarii directe.Da ,eu asa cred si mai cred ca poate odata si odata ,undeva poate fara sa stim am stat sau vom sta de vorda si prin „viu grai”direct .
    Niko,spui ca sunt bun,intelept,cuminte,etc.Poate.Dar n-am fost totdeauna asa.Toate au o varsta de „lansare” toate vin cu varsta.Spuneam mai ieri,alaltaieri la tine pe blog ,ca uni se nasc intelepti si nu ajung nicaieri,adica se nasc imbatraniti,altii imbatranesc si devin intelepti.Eu accept a doua categorie,dar n-am pretentii de „Batran intelept” mai astept:) .
    Ti-am inteles titlul postului de azi”Aservitatea-strategia de a ataca problema ,nu persoana” mie imi spune foarte mult si de aceea stiu sensul si in subtext.Daca iarasi am gresit,cearta-ma,Dar n-am gresit.Si sa nu uita ca „Stejarii inalti nu cresc la umbra brazilor falnici” Cu mult drag,tata Borgo.

    Apreciază

  10. sfinx667 zice:

    @Tati Borgo 🙂
    Nu mi-ar ajunge un articol doua pe blog sa punctez toate aspectele comunicarii, e adevarat tot ce bine ati mentionat si da, nu ma refer in articol la comunicarea care presupune contac vizual, auditiv direct cu interlocutorii, iarasi bine ati inteles, asta am sicautat sa se inteleaga . Mesajul meu e limpede si clar, orice forma de comunicare, fie ea si virtuala, pentru o buna relationare, pentru rezultate constructive, presupune ideea si temelia respectului reciproc.
    Am evitat sa ma folosesc de definitii, de citate, si am fost totusi explicita am exemplificat de ce trebuie sa ne tratam , repet chiar si in spatiul virtual ca fiind fiinte umane, posesori ai bagajului de cunostinte, sentimentelor, sperantelor, temerilor, etc. Am evitat si sa postez vre-o data lucrari pe care le-am prezentat , sustinut la simpozioane, nu asta ar avea vre-un rost sau importanta, dupa umila mea parere, mult mai important ramane sa fim inainte de toate oameni, sa evitam, caci se poate, a ne jigni si blama dupa bunul plac, caci, cum am spus, in final nimeni nu are de castigat.
    Ati atins foarte bine un punct sensibil in blogosfera, acela in a ne eticheta cu usurinta unii pe altii, fara a ne cunoaste, a trage concluzii pripite, a ne umilii fatis sau pe la colturi, zic ca toate acestea se pot evita si nu presupun eforturi deosebite, ci doar echilibru si maturitate emotionala, bun simt si inseamna a te respecta pe tine insuti.
    Tati Borgo, nu ma confrunt cu probleme existentiale de natura majora si nici discernamantul precum vedeti nu-mi este diminuat, doar ca daca intelegi o data, treci cu vederea a doua oara, continui sa te lovesti si a treia oara de manifestari de comportament discutabile, si spun inca cu blandete, simti nevoia sa faci si efortul de a clarifica unele aspecte, mai ales cand esti ” erou ” sa zicem de zile mari…
    In fine, am ales o cale pasnica, din respect pentru oamenii care suntem , sper inca, cu totii, dincolo de monitor, mai cred inca in constiinta fiecaruia si mai sper inca in asezarea lucrurilor pe fagasul lor. Raman totusi un luptator in toate, doar ca modalitatile, instrumentele mele sunt cele pe care le am la indemana, respectul si bunul simt primand. Ati mentionat compatibilitatea psiho-afectiva, in opinia mea incompatibilitatea nu ne da dreptul a ne jigni si umili reciproc, numai daca tii cu tot dinadinsul sa cazi in ridicol la un moment dat. Nu sunt insingurata, e si firea mea nitel visatoare, prin natura meseriei sunt mai tot timpul in mijlocul copiilor, tinerilor, oamenilor, ca om sunt iubit si respectat , fara falsa modestie tati, asta chiar imi ofera satisfactie sufleteasca, de asemeni sunt omul care da, taxeaza impolitetea care depaseste pragul bunului simt insa nu prin impolitete, asta tine de multi factori, cum ar fi de educatie, experienta, abilitatile pe care le posezi sau nu, de arta de a te face placut a fiecaruia din noi, de profilul psihologic, de personalitatea fiecaruia din noi, si da, de caracter, printre altele.
    Intelepciunea da, vine cu timpul, insa respectul si bunul simt tin de cei 7 ani ” de acasa ” de felul in care te respecti pe tine insuti, de stima de sine…
    Starea mea de sanatate actuala, repet, nimic grav, nu-mi permite sa ma lansez in polemici si razboaie fara sens pe miristi, nu am nici interes pentru asa ceva, doar consider ca ne pierdem timpul cu mizilicuri, si ca uneori mai multe avem a invata de la copii, carora noi trebuie sa le fim model. Asa zic eu si cred sunt in asentimentul dvs, ca sustinerea unei opinii presupune argumente, respect si echilibru, necum agrsivitate verbala, nici macar in spatiul virtual, se vehiculeaza de altfel ideea ca va reprezenta viitorul invatamantului, deci, trebuie sa fim atenti si temperati in exprimare, caci tot trambitam modelele ce ne dorim a fi pentru ceilalti, pentru generatiile viitoare. Si da, chiar si doua personalitai puternice, dure sa le zicem, tot trebuie sa se respecte reciproc, asa este corect. Spre exemplu, nu doresc sa plac un om, nu-l vreau in preajma persoanei mele, atunci, ma intorc acum la titlul articolului, atac problema nu pe acel om cu care nu doresc sa interactionez.
    Tati Borgo, eu inca mai cred in bunele intentii ale fiecaruia din noi, si da in existenta acelei punti de comunicare eficienta si in respect.
    Va multumesc frumos pentru fiecare mentiune, binevenite mereu pentru noi cei mai tineri, avem inca foarte multe de invatat, tot n-am priceput ce anume de impartit, si da, inca las loc de buna ziua, cum spuneam, sunt corcitura de roman si sarb, sunt om, roman, demnitatea este o floare de nepretuit 🙂
    M-as bucura sa stam de vorba intr-o zi, chiar daca ar fi peste ani buni, consider ca ar fi o asteptare placuta si merita fiecare secunda , tati 🙂
    O seara binecuvantata va doresc tati Borgo 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  11. leo zice:

    apăi eu plec pâş-pâş, că văz că tati Borgo a stârnit Sibillina la articol în articol…
    şi mi-un sooooomn….
    PS
    http://www.trilulilu.ro/folkforever/20884704d6b201

    Apreciază

  12. g1b2i3 zice:

    Sibilla,am citit articolul tau si am inteles pentru ca stiu prea bine cum e.Am picat putin pe ganduri si am realizat inca odata ce important e sa stim sa comunica,ce importanti sunt cei 7 ani de acasa si ,de ce nu,intelepciunea varstei si multe altele.
    Sibilla,am inteles ca esti bolnava si m-am intristat.Iti doresc sa te faci bine,cei dragi tie au mare nevoie de tine.Si nu te mai necaji din cauza unora care numai prin agresivitate stiu sa se exprime (de lasi si invidiosi ce sunt).Nu merita!Ignora-i sau comporta-te fata de ei asa cum esti tu-cu blandete,sensibilitate,iubire.

    Apreciază

  13. sfinx667 zice:

    duso, duso….azi te ciufulesc 🙂

    Apreciază

  14. Scumpa prietena, vad ca s-a tesut aici o dezbatere frumoasa si interesanta pe marginea articolului tau.
    Toate intreventiile din aceasta seara ale lui Tati Borgo citite pe bloful tau si al Corinei sunt argumentate si sclipitoare.
    Este o mare sansa sa-i urmarim firul ideilor si sa ne insusim punctele dumnealui de vedere, daruite atta de generos prietenilor de suflet.
    Povata inteleapta si adanca pe care ti-a sugerat-o in finalul cuvantului sau, aceea de a nu uita ca “Stejarii inalti nu cresc la umbra brazilor falnici” m-a trimis imediat cu gandul la poezia marelui Nicolae Iorga, „Brad batran”, ale carei versuri le voi transcrie mai jos:

    „A fost taiat un brad batrân
    Fiindca facea prea multa umbra
    Si-atuncea din padurea sumbra
    S-a auzit un glas pagân.

    O, voi ce-n soare cald traiti
    Si-ati rapus stramosul vostru
    Sa nu va strice voua rostul
    De ce sunteti asa grabiti ?

    În anii multi cât el a fost
    De-alungul ceasurilor grele
    Sub paza crengilor rebele
    Multi au aflat un adapost

    Mosneagul, stând pe culme drept,
    A fost la drum o calauza
    Si-n vremea aspra si ursuza
    El cu furtunile-a dat piept

    Folos aduse cât fu viu
    Si mort acuma, când se duce,
    Ce alta poate-a va aduce
    Decât doar înca un sicriu. ”

    Va multumesc cu recunostinta tati Borgo si va rog sa ne fiti ca si pana acum, izvor de intelepciune si clarviziune, mereu aproape 🙂
    Mult respect si pretuire, de la Pescarusul argintiu.
    Va doresc tuturor o noapte linistita, cu adevarat un sfetnic bun !

    Apreciază

  15. sfinx667 zice:

    @Gabi, multumesc frumos draga prietena de suflet 🙂
    O duminica placuta iti doresc si mult succes in toate 🙂
    recunostinta,
    Sibilla

    Apreciază

  16. sfinx667 zice:

    @pescarus drag,
    Multumiri suflet drag, da tati Borgo este un OM in adevar deosebit 🙂
    O duminica pe placul tau sestro draga 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  17. La aceasta ora tarzie din noapte, nu vreau decat sa-ti las „Metania” scrisa de Radu Gyr in umbra inchisorii, pentru ca acum Cerurile sunt deschise si rugile noastre fierbinti, ascultate si implinite:

    „Doamne, fă din suferinţă,
    Pod de aur, pod înalt,
    Fă din lacrima velintă
    Ca intr-un pat adânc şi cald.
    Din lovirile nedrepte
    Faguri facă-se şi vin.
    Din infrângeri, scări şi trepte,
    Din căderi, urcuş alpin.
    Din veninul pus in cană
    Fă miresme ce nu pier.
    Fă din fiecare rană
    o cădelniţă spre cer;
    Şi din fiece dezastru
    si crepuscul stins în piept,
    Doamne, fă lăstun albastru
    si fă zâmbet înţelept.”

    Dumnezeu sa ne ocroteasca sperantele de mai bine !
    O noapte si apoi o noua zi binecuvantate, sestro ! 🙂

    Apreciază

  18. sfinx667 zice:

    @Multumesc frumos Cora, din nou aceleasi ganduri… scriu, scriu exact ceva …. ai sa vezi maine 🙂
    Sunt versuri frumoase, o frumusete aparte pe care daca o patrunzi, gandul tau devine limpede , senin 🙂
    Noapte buna prietena mea draga 🙂
    )(

    Apreciază

  19. O,Doamne, Sibilla! Bine? Ce e ala bine? Poate doar acceptarea unei situatii, mersul mai departe…pentru ca sunt altele ce ne imping de la spate!
    Cel mai greu a fost, sa ma bat cu mine insumi, sa nu devin altceva decat sunt, decat am fost! Sa intorc si celalalt obraz! Si nu odata! Sa am rabdare sa ma inteleg…sa ma impac cumva…sa gasesc alte motivatii…
    Despre ” frumusetea interioare” ,eu am vorba mea… atunci cand vine seara, cand pun capul pe perna, sa zambesc…si atunci stiu ca totul este asa cum trebuie sa fie! Si asta chiar daca am lacrimi pe obraz sau in suflet!
    Am incercat si eu sa inteleg…si cu cat m-am zbatut mai tare sa raspund la acel ” de ce?” cu atat mi-au fost date alte palme, de la Dumnezeu sau de la supusii lui…sunt momente cand trebuie sa te impaci cu anumite situatii petrecute, fara a intelege, de ce! Doar , sa lupti sa poti sa le depasesti! Sau si mai mult, sa speri, sa te lasi pe maini Divine, avand in suflet dorinta izbanzii!
    Victoria pentru mine inseamna zambet, inseamna veselie cu cei ce ma-nconjoara! Bucuria clipei!

    Apreciază

  20. ionborgo zice:

    Sibilla-Nico,
    pentru mine( ma dau mare) tot ce mi-ai scris nu era nou.Intentionat am”zgandarit” problema psiho-afectiva si tu stii ca eu nu vorbesc ca sa ma aflu in traba,folosind unele eufemisme ce tin de trasaturile de caracter ale celui cu care comunici.Poti sa ai „cei sapte ani de acasa” si societatea(vorba lui Seneca) sa te corupa si sa dovedesti un caracter marsav.Eu am avut parte in relatiile interpesonale cu care viata m-a confruntat de astfel de cazuri.Sunt indivizi care pentru un cuvant pe care-l considera(fara a verifica)oarecum ne la locul lui si de aici tragedia.Limbajul lor ulterior devine trivial si deseori grobian.Minimul respect in comunicarea noastra pe blogg,asa cum bine accentuiezi,este necesat,dar ce te faci cu acei insi care doresc comunicarea doar univoca iar cand incerci sa te apropii de ei si sa le arati ca exista si o minima decenta in comunicare(de orice fel) risti sa fii Injurat in cel mai bun caz.
    Niko si bunatatea are limite.Daca te iei dupa preceptul biblic”…intorci si celalat obraz” risti sa primesti la palme morale de unde nu te astepti.Si bunatatea trebuie controlata si nu distribuita cu gramada deoarece risti sa fii considerat „prost de bun” si exploatata aceasta bunatate pana la dezamagire.Nu stiu daca mai retii,dar odata pe blogg-ul tau atunci cand ai abordat subiectul despre prietenie si prietenia pe blog(subiect remarcat si la „manole mesterul” am accentuat ca prietenia,amicitia ,relatiile interpersonale realizate pe blog,pot duce la prietenii ce se pot concretiza si in real.Nu obligatoriu! Si atunci cand simti,numai simti,ca nu esti bine primit,inteles,evitat iti in liniste si cu discretie „la revedere si un cald adio”.
    Si eu am anume afinitati fata de tine,de Oana ,de Isabellalorelai,de mesterul manole,de Crina-satmareanca si nu in ultimul rand de Corina Cretu,exemplific doar pe voi fetele si as fi tare dezamagit daca una dintre voi sau toate impreuna m-ati „trimite la plimbare”.M-ar afecta,dar tinand cont de varsta si experienta m-as resemna,stiind ca asa este in viata,indiferent de real sau virtual.
    Din copilarie,neavand frati sau surori,eu m-am atasat foarte mult de prieteni.Putine impliniri si multe dezamagiri.Intr-o prietenie adevarata partenerii (de comunicare) se accepta reciproc asa cum sunt.In fond si pretenia este o consecinta a comunicarii.
    Niko,multe as mai putea comunica cu tine(!!!!!!!!) dar ma rezum la aceste considerente generale cu obsrvatia ca eu am activat intre copii si oameni mari un timp cat o viata de om.(43 ani 5 luni si 18 zile) numai ca dascal.Stiu ca si tu ai o activitate similara si aceasta activitate cu copii s,tinerii si oameni ne marcheaza intr-un sens pozitiv.Iar am vorbit mult si poate nu tot bine!Cu drag,tata Borgo.

    Apreciază

  21. ionborgo zice:

    P.S.Fa bine si corecteaza-mi greselile.Eu ti-am trimis spaltul:) 🙂

    Apreciază

  22. leo zice:

    nu pot să nu remarc: şi tati Borgo tot cu voi, fetele, se simte mai bine!
    să fie oare pentru că, între noi, fetele, empatia funcţionează mai bine?
    să fie oare pentru că sufletul de femeie a învăţat empatia la vremea comunicării cu acel parazit sublim ce se-ntrupează carne din carnea mamei? ş-atunci cum e cu de-alte leo ori tati borgo: să fie vorba despre suflet de femeie rătăcit? nu ştiu de ce cred că mutaţia cu pricina e mai avantajoasă decât aia în care specia „muieri în izmene” s-au ales nu cu empatia, ci cu isteria de gen… feminin…
    uf, migrenele astea mă preumblă rău pe mirişti, nu-i aşa?….

    Apreciază

  23. sfinx667 zice:

    O duminica frumoasa va doresc tuturor !!!
    @mesterulmanole, sigur ca ai dreptate in ot ce spui!
    Meseria mea e nitel incitanta, acel ” de ce ” e baza in toate, de aici preocuparea mea ..
    Sigur ca este de preferat ca multe sa nu se intample, ca multe sa nu le traim, sa ne bucuram de zambet, de caldura sufleteasca. Iti dau dreptate, ca si tine, am luptat de voie de nevoie si am izbandit, am facut pact cu moartea deja de doua ori si m-a lasat in pace, s-a plictisit si ea :))
    Am luptat si continui sa lupt pentru viata celorlalti, firesc, dupa putintele mele, si nerenuntand .
    In fiecare exista, sau imi place sa cred ca exista un sambure de bine, doar trebuie descoperit si ” exploatat „, trebuie inmugurit.
    Iti multumesc frumos penntru comenturi si te asigur ca din toate invat ceva, ma bucur mult ca reusim sa comunicam si sa ne impartasim idei, impresii, trairi, experiente… ceva in adevar constructiv 🙂
    Sunteti oameni minunati si va pretuiesc tare mult.
    O duminica pe placul tau, bogata in zambete si impliniri iti doresc 🙂
    recunostinta,
    Sibilla

    Apreciază

  24. sfinx667 zice:

    @tati Borgo….. ” sa te trimitem la plimbare ” …. :)))
    Ba pardon, dupa mintea noastra, vrem sa faceti o tura pe la fiecare din noi, sau, sa facem focul ala de tabara si sa stam de vorba si sa tot vorbim, o saptamana macar… da tati Borgo, chiar avem ce invata, si sunt convinsa ca sunteti un povestitor nemaipomenit, intelepciunea dvs, iata ne-a adunat de fiecare data , sa discutam, sa intrebam, sigur ca nu va ” dam ” pe mii de alti ” tati „, sunteti al nostru si gata.! Acum ce sa faceti, v-ati procopsit cu noi, noi ne bucuram cu asa tati intelept !
    Citesc cu mare atentie tot, uneori, recunosc, gasesc printre randuri si cate o mica ” tema de casa „, o iau foarte in serios, alteori zambetele si caldura dvs ma rasar zambet si pe mine si va multumesc din suflet.
    Castigul tuturor discutiilor si temelor dezbatute de noi este tocmai faptul ca din ce in ce mai multi oameni inteleg ca da, pana si in blogosfera trebuie sa avem un anume comportament, de aici calitate, de aici multe.
    Tati Borgo, multe mai avem noi a invata si multe a va intreba, zau tati, ne bucura fiecare pilda, sfat, fiecare explicatie. Mai si mascaritine ca nu ne strica, de acum aveti deja o clasa intreaga de invatacei si noi un dascal extraordinar !!!
    O duminica minunata va doresc tati Borgo, sanatate multa si Dumnezeu sa va daruie pe masura sufletului mare !!!
    recunostinta tati meu ( al nostru ),
    Sibilla

    Apreciază

  25. sfinx667 zice:

    @duso, duso….
    hvala lepo duso 🙂
    Am citit cu atentie ce ai scris duso, trebuie sa fiu insa cinstita si eu, recunosc, nici cu mine nu-mi e rusine, am luat de la sarbi, si de la olteni, tot ce-a fost mai condimentat, si, iacata-ma, acum sunt cum sunt, cand visatoare si zapacita, cand zbuciumata si poate nitel prea pornita….. insa, tot timpul rationala, cum bine ai intuit duso 🙂
    Eu nu prea zic nimic intamplator 😉
    Tu esti un empatic, ca si tati Borgo si atat de multi altii, sigur ca ne bucuram unii de altii si putem comunica cu usurinta dar si cu mare placere, chiar si in contradictoriu, pentru ca ne respectam si stimam, si avem ceva aparte, acea iubire fata de tot ce ne inconjoara 🙂
    Adevarul e ca dai si tu cate un exemplu de ma podideste rasul spontan si abia ma pot oprii, are dreptate tati Borgo, la scris cu tine, ai tu un har aparte duso 🙂
    Duminica senina si bogata in zambete si impliniri duso 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  26. ionborgo zice:

    Niko,
    Nu mai pot de fudul ce sunt.Dupa atatea „gratulari,vorba lui Marius Chicis Rostogan( in realitate Vasile Grigore Borgovan un anti-amic Caragiale)cu toata cura mea de slabire,m-am umflat in pene ca un curcan.:)
    Acum sa vorbim serios,cand Corina si Victor ,postau teme si articole cu Rolul blogului si societatea civila,la acea vreme am apreciat esenta comunicarii pe blog si necesitatea blogului ca supliment al presei scrise(sintetizez ideea).Pe blog nu incap jignirile.Trebuie sa accepti sau sa refuzi dar in niciun caz sa nu jignesti.Accept tonul mai caustic,alteori distant-superior,alteori persiflant gen @Leo,@Ciutacu & co.dar mu accept sa fiu jignit prin cuvinte triviale si acuze fara acoperire.In rest nu sunt nici bland cum s-ar dori,nici destept pe cat as vrea ,dar fara modestie spun ca am fost un profesor de fizica ambitios si cu rezultate mari chiar la nivel national,iar acum toate sunt „amintiri”.Singura mandrie care-mi hraneste orgoliul este aceea ca atunci cand imi fac plimbarea fostii mei elevi de mai ieri si de mai acum nu ma lasa sa-mi hodinesc gura si sa le raspund la salut sau la vreo intrebare.Aici sunt orgolis,in rest nimic nu conteaza.Sunt mai in varsta si ma bucura fiecare amintire ce nu de mult mi-a bucurat sufletul.Nu-i asa ca am de ce sa ma bucur?Cand stii ce ai facut pentru semenii tai treci pe drum cu fruntea sus si zambesti.Duminica frumoasa Niko di sa-ti dea Domnul sa ai peste ani si tu amintiri frumoase.tata Borgo.

    Apreciază

  27. ionborgo zice:

    Leo ,prietene,
    Mie toata viata mi-a placut sexul frumos.Ce-ai vrea tu acum sa ma schimb.
    Cu barbatii sunt prieten,desigur cu cei care merita,precum esti tu.Cei ce vor sa-mi dovedeasca cat sunt ei de destepti si cat de tembel sunt eu,pentru mine nu exista.
    Si mie-mi dau femeile migrene,asa ca te inteleg.:) 🙂
    Cu darg,ionborgo.

    Apreciază

  28. Tati Borgo, visezi la papuci, ha? Nu se poate! 😛
    Vezi ca azi…avem Pogoniciul Cellei, da?
    Tati Borgo…imi esti tare drag. Si punct. 🙂

    Apreciază

  29. sfinx667 zice:

    @ Da Tati Borgo, te iubim mult si vorba mesterei… punct .
    🙂
    Multumesc frumos pentru indemn, am retinut ce mi-e drag mie mai tare : ” fruntea sus ” 🙂
    Mi-e draga prietenia cu leo, pruintre migrene, voi barbati va cam alintati, dar va iubim si gata, iar punct .
    Iubareata ma facu pe mine mama mea, doamna Zora :))
    Duminica binecuvantata tati nostru drag !
    🙂
    Sibilla

    Apreciază

  30. sfinx667 zice:

    @draga prietena mestera… zisai bine, tati nostru si… punct .
    Duminica frumoasa drago 🙂
    calde imbtratisari )(>D<
    Sibilla

    Apreciază

  31. leo zice:

    @ Tati Borgo
    Văleu, di ce vreţi să eliminaţi concurenţa la modul ăsta, punându-mi în gură vorbe ce nici gândit-am?!
    Adicătelea cum să dea unui pui de Cyrano dureri de cap ele, ielele?! Că doar ele-mi ţin loc şi de alcool îmbătător, şi de zamă de varză întremătoare, şi de chibrit de aprins ţigara vieţii, şi de scrumieră de stins focul de la irimioară!
    Că doar sunt perfect: a-băutor, a-fumător şi a…femeiat…
    Cum o să-mi dea ele dureri de cap, păcatele mele, când îmi sunt elixir?
    Fetelor, tati-netati, de data asta să nu-l credeţi! 😆

    Apreciază

  32. sfinx667 zice:

    @duso, tati Borgo intotdeauna stie ce zice, pe cuvantul meu de sarb 😉
    In rest nu am auzit nimic, eu trecem intamplator pe aci, doar sa anunt ca lipsesc pret de-o plimbare in parculet, doar ma stii, sunt cuminte foc, mica si pasnica si inofensiva, noi am zis clar, va iubim pe amandoi si … punct.
    …hmmm… elixir … oare s-o fi inventat vre-unul pentru incrancenarea stancii …. na, acum am la ce medita cat ma plimb…

    Apreciază

  33. leo zice:

    na-ţi-o frântă, că ţi-am dres-o!
    acu să-mi spunţi voi care-i ciocanu şi care nicovala dintre cele două pietre tari între care am nimerit…
    😆

    PS
    noi, vulcanii, suntem specialişti la topit, nu la încrâncenta stânci…
    http://www.trilulilu.ro/skorpio/27500ff3a1e6cc

    Apreciază

  34. ionborgo zice:

    Da Leo,adevar graieste gura ta.Puct si de la capat.Elixir?Alchimistule!!!:) 🙂 🙂

    Apreciază

  35. sfinx667 zice:

    @duso, duso …
    … si cum se-ntampla moartea sa le spele,
    pe toate-nnobilndu-le tiptil….
    Da, am sa te iert 🙂
    http://www.trilulilu.ro/siberian_raven/e804c702d63eee
    ” incrancenarea VIE din piatra „…. e si mai grav :))
    sa te vad acu 🙂

    Apreciază

  36. sfinx667 zice:

    @tati Borgo…adevarat 😉
    elixir 🙂
    🙂 🙂 🙂

    Apreciază

  37. sfinx667 zice:

    Hvala lepo duso…
    j samo za tebe evo :
    http://www.trilulilu.ro/Laurentziu75/f7aa7281fdc704

    Apreciază

  38. sfinx667 zice:

    :)))
    http://www.trilulilu.ro/popicarul_MS/fb09e6667d29ec
    morosene, am un joc de doi….mor de frica cutitului :))
    a ja sam kralica ….:
    http://www.trilulilu.ro/PIRATUL/cb13cb5934feb0

    Apreciază

  39. sfinx667 zice:

    Da duso, zora je, nema te…
    Dobro jutro duso moja 🙂
    http://www.trilulilu.ro/catalin77/653acb5103eccc

    Apreciază

  40. CRISTIAN zice:

    CURCUBEUL INSEAMNA IMPACARE !

    Pretutindeni, curcubeul are aceleasi semnificatii: pace, intelegere, noroc, legatura intre zei si oameni. Dupa ce furtuna se linisteste si soarele imprastie norii, curcubeul nu poate fi decat un semn de impacare si bucurie, sau chiar de speranta si salvare. Asa cum s-a intamplat dupa ce potopul din vremea lui Noe a incetat, iar Dumnezeu a trimis pe cer un curcubeu ca semn de conciliere si promisiune ca niciodata nu va mai potopi intreg pamantul. Se mai spune ca un curcubeu apare pe cer atunci cand Sfantul Petru deschide usile Raiului, pentru a mai primi un suflet. Atunci o raza de lumina din Rai se strecoara pe usa si ajunge pe pamant.
    Un curcubeu este mana lui Dumnezeu peste crestetul nostru, semnul Lui ca ne protejeaza, avertismentul Lui sa ne aducem aminte de El.
    Minunea desfacerii luminii celei albe si limpezi in sapte culori a fost considerata intotdeauna semn de noroc si prosperitate. Se spune ca cei ce vad un curcubeu pot sa-si puna o dorinta si li se va indeplini. Dar cei ce vad trei curcubee in aceeasi clipa? Daca Dumnezeu si-a agatat arcul de nori, spun evreii, inseamna ca i-a trecut mania. Iar o traditie germanica medievala ne asigura ca inainte de sfarsitul lumii, timp de 40 de ani, nu se va mai arata nici un curcubeu.
    Asadar sa fim recunoscatori: Dumnezeu ne zambeste.

    CU DRAG,
    CRISTIAN

    Apreciază

  41. sfinx667 zice:

    @Cristian, am eu o vorba : ” e loc sub soare pentru noi toti ” da Dumnezeu este iubire, intelepciune, Lumina, si da iertare 🙂
    Adevarat, curcubeul inseamna iertare, impacare, e surasul eliberarii…. asa este, cand intindem o mana, sa ne impacam, si nu ni se raspunde gestului, macar avem constiinta curata si ramanem cu privirea limpede, am incercat decizia refuzului nu ne-a apartinut insa, deci si de victimizare nejustificata trebuie sa ne tinem deoparte 🙂
    Judy Garland… 🙂
    evrei…. vrei sa raspund la ceva da ?
    Eu zic asa, si evreii sunt copiii Lui, si da, i-a iertat, loc este pentru toti, pe Dumnezeu insa il primeste fiecare in parte in inima, in fiecare din noi salasuieste daca e primit, caci Dumnezeu este dragoste si El nu ne invata sa ne uram, ci sa ne iubim, sa fim iertatori si, mai ales, sa fim intelepti 🙂
    Multumesc Cristian 🙂
    Sibilla
    P.S. exista cameleoni fata de care trebuie sa ne tinem departe, nu trebuie sa cautam altundeva rau decat in intuneric, unde e umbra exista si Lumina in preajma, si unde e Lumina e si EL.

    Apreciază

  42. CRISTIAN zice:

    Sfânta Evanghelie după Ioan

    Capitolul 16

    1. Acestea vi le-am spus, ca să nu vă smintiţi.
    2. Vă vor scoate pe voi din sinagogi; dar vine ceasul când tot cel ce vă va ucide să creadă că aduce închinare lui Dumnezeu.
    3. Şi acestea le vor face, pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine.
    4. Iar acestea vi le-am spus, ca să vă aduceţi aminte de ele, când va veni ceasul lor, că Eu vi le-am spus. Şi acestea nu vi le-am spus de la început, fiindcă eram cu voi.
    5. Dar acum Mă duc la Cel ce M-a trimis şi nimeni dintre voi nu întreabă: Unde Te duci?
    6. Ci, fiindcă v-am spus acestea, întristarea a umplut inima voastră.
    7. Dar Eu vă spun adevărul: Vă este de folos ca să mă duc Eu. Căci dacă nu Mă voi duce, Mângâietorul nu va veni la voi, iar dacă Mă voi duce, Îl voi trimite la voi.
    8. Şi El, venind, va vădi lumea de păcat şi de dreptate şi de judecată.
    9. De păcat, pentru că ei nu cred în Mine;
    10. De dreptate, pentru că Mă duc la Tatăl Meu şi nu Mă veţi mai vedea;
    11. Şi de judecată, pentru că stăpânitorul acestei lumi a fost judecat.
    12. Încă multe am a vă spune, dar acum nu puteţi să le purtaţi.
    13. Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul; căci nu va vorbi de la Sine, ci toate câte va auzi va vorbi şi cele viitoare vă va vesti.
    14. Acela Mă va slăvi, pentru că din al Meu va lua şi vă va vesti.
    15. Toate câte are Tatăl ale Mele sunt; de aceea am zis că din al Meu ia şi vă vesteşte vouă.
    16. Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.
    17. Deci unii dintre ucenicii Lui ziceau între ei: Ce este aceasta ce ne spune: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea, şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea, şi că Mă duc la Tatăl?
    18. Deci ziceau: Ce este aceasta ce zice: Puţin? Nu ştim ce zice.
    19. Şi a cunoscut Iisus că voiau să-L întrebe şi le-a zis: Despre aceasta vă întrebaţi între voi, că am zis: Puţin şi nu Mă veţi mai vedea şi iarăşi puţin şi Mă veţi vedea?
    20. Adevărat, adevărat zic vouă că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura. Voi vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.
    21. Femeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în lume.
    22. Deci şi voi acum sunteţi trişti, dar iarăşi vă voi vedea şi se va bucura inima voastră şi bucuria voastră nimeni nu o va lua de la voi.
    23. Şi în ziua aceea nu Mă veţi întreba nimic. Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veţi cere de la Tatăl în numele Meu El vă va da.
    24. Până acum n-aţi cerut nimic în numele Meu; cereţi şi veţi primi, ca bucuria voastră să fie deplină.
    25. Acestea vi le-am spus în pilde, dar vine ceasul când nu vă voi mai vorbi în pilde, ci pe faţă vă voi vesti despre Tatăl.
    26. În ziua aceea veţi cere în numele Meu; şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi,
    27. Căci Însuşi Tatăl vă iubeşte pe voi, fiindcă voi M-aţi iubit pe Mine şi aţi crezut că de la Dumnezeu am ieşit.
    28. Ieşit-am de la Tatăl şi am venit în lume; iarăşi las lumea şi Mă duc la Tatăl.
    29. Au zis ucenicii Săi: Iată acum vorbeşti pe faţă şi nu spui nici o pildă.
    30. Acum ştim că Tu ştii toate şi nu ai nevoie ca să Te întrebe cineva. De aceea credem că ai ieşit de la Dumnezeu.
    31. Iisus le-a răspuns: Acum credeţi?
    32. Iată vine ceasul, şi a şi venit, ca să vă risipiţi fiecare la ale sale şi pe Mine să Mă lăsaţi singur. Dar nu sunt singur, pentru că Tatăl este cu Mine.

    33. Acestea vi le-am grăit, ca întru Mine pace să aveţi. În lume necazuri veţi avea;
    Dar îndrăzniţi. EU AM BIRUIT LUMEA.

    Apreciază

  43. CRISTIAN zice:

    Zice Nichita, în binecunoscutul poem Necuvinte:

    Visez acel laser lingvistic
    care să taie realitatea pe dinainte,
    care să topească şi să străbată
    prin aura lucrurilor.

    Acel cuvânt îl visez
    care a fost la începutul lumilor lumii,
    plutind prin întuneric şi despărţind
    apele de lumină,

    născând peşti în ape şi născând
    ape şi lumini în lumină,
    născând peşti în ape şi născând
    ape şi lumini în lumină…

    Visez acel laser lingvistic
    care să taie realitatea pe dinainte,
    care să smulgă întruna luminii
    partea ei de apă, cu peşti.

    Care să smulgă întruna luminii
    ce e apă cu peşti în ea şi s-o lase
    tot mai pură şi mai singură şi mai pură,
    până când se face din nou
    întuneric.

    Apreciază

  44. CRISTIAN zice:

    Cum vrei sa inveti lectiile acestei existente, traind in neincredere si teama sau in adevar si intelepciune?
    Pomul cunosterii si al adevarului este un arhetip al umanitatii. Adam si Eva nesocotind principiul cunoasterii absolute, au dat nastere sentimentului de vinovatie si rusinii, care, la randul lor, au generat frica. Evolutia speciei umane a inceput.
    Decizia de a gusta din fructul oprit a fost luata de instante superioare. Povestea paradisului si a caderii se refera la principii energetice care au pus in miscare si au comasat energii constiente, capabile sa creeze noi forme de existenta. In procesul formarii polaritatilor, neincrederea si teama s-au opus increderii si luminii; de aici, perpetua balansare a omului intre bine si rau in drumul spre intregirea fiintei.
    Lumina si moderarea ei de catre constiinta este Creatia, iar noi devenim creatori de forme-ganduri, forme-sentimente, forme-actiuni. Largindu-ne constiinta devenim intregi, capabili de a fiinta in lumina, de a crea propriul Paradis, avand drept coloana vertebrala pomul binelui si al raului. Cum ne vom folosi puterea este o chestiune de alegere.

    Ai incredere! Fii tu insuti!

    De restul are grija Marele Univers.
    Transformarea luminii in existenta
    si transformarea existentei in lumina,
    asa cum mi-o inchipui acum,
    poate fi o metafora,
    dar daca nu este numai o metafora?
    Nichita Stanescu

    Apreciază

  45. sfinx667 zice:

    E mai mult decat metafora metaforei, corect !
    Nu toti sunt la nivelul la care sa poata patrunde, trebuie sa fi doatat cu un har aparte, sa fi detasat de praful de nouri…
    Sa fi deasupra a multe si totusi adanc in toate, e mai mult decat telepatie sa zicem, si da, nu e decat un banal ex, stiu ca intelegi ce vreau a spune 🙂
    Eu am ales, eu la fel … 🙂
    Cameleonii la randul lor se simt oarecum pe pozitii, corect, insa nu tot poate fi controlat, aici intervin deja alte instante…. superioare mistuitoare…
    Teama nu de marea trecere trebuie sa existe, aceasta sa fie cea mai neinsemnata din toate temerile..:)
    in linii mari am zis, deajuns 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  46. CRISTIAN zice:

    Draga Sibilla,

    Cand ai timp si daca nu ai facut-o inca citeste cu atentie
    „SACRUL SI PROFANUL” MIRCEA ELIADE, EDITURA HUMANITAS 1995, CAPITOLUL IV (EXISTENTA UMANA SI VIATA SANCTIFICATA) – SACRUL SI PROFANUL IN LUMEA MODERNA.

    CU RESPECT SI DRAG,
    CRISTIAN

    P.S. CAND CREZI NU TE TEMI DE CAMELEONI!
    POPORUL ROMAN IN MAJORITATEA SA TRAIESTE ACTUL CREDINTEI DOAR IN RITUAL SI NU IN PROFUNZIMEA SA SPIRITUALA. ESTE DOAR FORMAL CRESTIN !
    AICI ESTE CAUZA TUTUROR NEAJUNSURILOR !

    Apreciază

  47. sfinx667 zice:

    @CRISTIAN,
    inca nu am citit, am notat si-ti multumesc frumos prietene, voi citi, merita 🙂
    adevarat zici Cristian, insa Dumnezeu ne iubeste si ne va lumina, de asta sunt sigura, ne va lumina…
    🙂
    O zi minunata iti doresc Cristian 🙂
    recunostinta,
    Sibilla

    Apreciază

  48. CRISTIAN zice:

    UN DAR




    NUMAI BINE SIBILLA !

    CRISTIAN

    Apreciază

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.