AM DREPTUL MANGAIERII IN TRISTETE …

AM DREPTUL MANGAIERII IN TRISTETE …

ma bantuie, un dor de duca …

tresar, al gandului suras, ma simt naluca,

tacerile de ti-le-as regasi in nuca,

in miez de-aripi ti-as rasari …

… sarutu-ti sa-mi ajunga …

am dreptul mangaierii in tristete …

sa ma fur lin din vis si din poveste,

sa-ti fiu durere, lacrima si veste ,

sa scriu … sa plang, ce am pierdut

… si, nu mai este …

si dreptul la speranta, inca-l am,

refuz sa-mi fac din falsitate , ham,

de voi zambi candva, din nou, a zbor,

voi fi aceeasi ce o stii, ori poate alta …

insa sigur … ma vreau, om …

SIBILLA POESIS

Octavian Paler , sufletul care a cuprins toate frumusetile, tristetile, putinte si neputinte, impliniri si neimpliniri, singuratati si sperante, le-a zamislit cununa de intelepciune, balada de lumina si doina muntilor de regasiri si a modelat din lut, zvacnetul dorintei de renastere ..

Octavian Paler are o singura vina, aceea ca a inteles !

Noi, suntem nevinovati si ne simtim atotstiutori si, totusi, chinuitor de neintelesi !

Sibilla Poesis

Definitia despartirilor

Nu stiam ca floarea amara a singuratatii
are daca o atingi pe obraz
sunetul unor pasi care pleaca …

Octavian Paler

Acum, stiu, si am invatat ,

sa pretuiesc, preludiul pasilor care revin inspre mine,

sa te cuprind mugur, sa-ti ghicesc petalele

sa ma-nfloresc prin ele, devenindu-ti tulpina.

Sibilla Poesis

Octavian Paler … ramane-va mereu izvor, inspiratie, invitatie spre zbor, pentru mine, mai mult de atat, caci, este ulcior … cu apa vie … din intelepciunea ce mi-a daruit, fac poesie …

Sibilla

Definitia dragostei

” Vino, sa pot regasi drumul spre mine ! ”

Octavian Paler

Si, venind inspre mine, ia-ma cu tine, sa te gasesc in mirare, in soapte, in locul unde ai fost mereu, in inima sufletului meu, si, ramai, aici, in mine ramai, tu, lumina mea !

Sibilla Poesis

Octavian Paler, cel care ” s-a mutat intr-o stea ” … ramane pentru mine Sibilla, eu, Niko, seninul cerului sufletului meu, caci el, ma straluceste !

SIBILLA POESIS

definitii Octavian Paler preluate de pe site-ul Octavian Paler

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la AM DREPTUL MANGAIERII IN TRISTETE …

  1. g1b2i3 zice:

    Sibilla,eu mi-am ales demult steaua in care ma voi muta.Si nu mi-e teama-stiu ca va fi minunat acolo printre celelalte stele.
    ce-ar fi sa zambim mai mult?
    Gabi.

    Apreciază

  2. ibilla, drag suflet incercat si tremurator, nu stiu daca Ana Blandiana se numara printre preferintele tale poetice, dar eu as vrea sa-ti picur in adancuri cateva versuri care poarta pecetea ei… din poezia „Invata-ma sa ard intunecat”:

    „Lasă-mă să m-aprind de întunericul tău,
    În lumina feroce
    Învaţă-mă să ard întunecat,
    Modelează după forma aripilor
    Flacăra mea
    Şi purific-o de orice culoare.
    Sau,
    Şi mai bine,
    Dă-mi o sămânţă de întuneric,
    S-o îngrop în pământ
    Şi-nvârte mai repede anotimpurile
    Să crească,
    S-o seamăn din nou.
    În lumina feroce
    Ar fi atunci păduri şi lanuri,
    Crânguri, livezi, pajişti şi codri de noapte.
    O beznă tandră
    În care am putea muri oricând am vrea,
    Un întuneric în care
    N-am mai fi frumoşi, nici buni,
    Ci doar singuri,
    Şi nemaitrebuind să privim,
    Închizând ochii, am putea vedea.”

    Si te rog sa te gandesti ca maine va fi ziua de nastere a sfintitului parinte de la Manastirii tale multiubite, „Sfantul Ilie de la Izvor” – Vasiova, cand va implini varsta Mantuitorului – 33 ani si ar fi minunat sa te inseninezi si sa daruiesti surasuri blande celor din jur. Negresit ca ele vor fi nespus de pretuite de noi, prietenii tai, care-ti suntem aproape si care nu se inclina in fata stihiilor de tot felul.
    Micutul Zoran merita chipul tau senin si privirile tale dragastoase, netulburate de griji si apasari.
    Te imbratisez cu drag si lasa nimicului toate framantarile !

    Apreciază

  3. Oana zice:

    Sibilla, si fericirea se invata 😉

    Apreciază

  4. petrisorsokol zice:

    Frumos blog, imi place mult. 😉

    Apreciază

  5. Draga Sibilla, vreau sa stiu ce copac esti, ce freamat porti in inima ta zvacnind neobosita spre noi cautari si regasiri, toate inlantuite de unda de soc…
    Sper din tot sufletul ca ziua de azi ti-a fost izbanda, zambet si lumina pentru suflet, macar la gandul ca suntem multi care ti-am inteles zbaterile si ti-am vazut intreaga stralucire 🙂
    O seara linistita, plina de armonia si muzica astrelor , scumpa prietena !

    Apreciază

  6. Cristal zice:

    Sibilla tu esti sufletul care cuprinde atatea nelinisti si sperante!
    Pretuiesti mult adevarul si te zbati pentru el.
    Respect Omul-Sibilla! 🙂

    Apreciază

  7. Ema zice:

    ”Octavian Paler are o singura vina, aceea ca a inteles !”
    cat de adevarat….

    ”…Ptr mine Romania e o fatalitate…adica,m-am nascut ROMAN si n-am cum sa ies din acest destin .Cu alte cuvinte,o sa-mi iubesc tara ,chiar daca va fi condusa de niste canalii si lepadaturi si excroci …; dar imi pastrez unicul drept care mi-a mai ramas dupa iluzii,dupa dezamagiri,dupa revolte..Ultimul meu refugiu e DISPRETUL ! … ”

    Octavian Paler (2.07.1926-7.05.2007)
    franturi din emisiunea ”Sinteza Zilei”, 2006
    *******************************
    Scrisori imaginare(1979)
    – Astăzi ştim că nu putem să facem nimic împotriva morţii, dar că trebuie să facem totul în favoarea speranţei.
    -Ştiind că vom muri, să găsim aici un argument pentru a iubi şi mai mult viaţa.
    *******************************
    Definiţia pasului absent- Octavian Paler
    Doar un pas ne desparte.
    Nu ştiu dacă pasul absent
    e al meu
    sau al tău.
    Tu stai pe un mal al lui
    eu pe altul
    şi între noi curge noaptea.
    Ca să ajungem atât de aproape
    ca să rămânem atât de departe
    doar un pas ne desparte
    şi între noi curge noaptea continuu
    prin pasul absent.

    …Si totusi,a muri inseamna a te muta intr-o stea…

    Apreciază

  8. ŞuKăRiT zice:

    Fără legătură … 🙂
    Aseară, cu 7-8 minute înainte de încheierea Sintezei…a apărut Octavian Paler. A fost ca o explozie. Şi ceea ce spunea, şi modul în care o făcea… Nimic din ceea ce se discutase înainte, nu a mai contat…

    Şi-acum despre stea…Scurt, până nu o ia razna (iar!) degetul pe taste. 😀
    Fiecare ne naştem sub o stea, aşa ni se spune. Şi eu cred! Dar nu fiecăruia (în momentul naşterii!) Steaua îi zâmbeşte, se mai spune. Şi asta cred! Nu ne spune însă nimeni dacă, la întoarcerea Acasă, ea ne întâmpină pe toţi, zâmbind.
    Iar fără legătură… 🙂
    M-au intrigat totdeauna primele versuri din „La steaua…” Ce ştia de pe atunci Eminescu, şi noi abia (dacă!) am aflat….?!

    Apreciază

  9. ionborgo zice:

    Da,SuKaRiT inegalabilul Octavian Paler,este inegalabil prin ce a spus si a scris dar si prin faptul ca a fost un mare OM.Ce pacat!

    Sibila,
    Iar ai reusit sa ma surprinzi,ce ti s-a intamplat pe partea de sarboaica de esti trista,ce ai pierdut ce te framanta? Tare -mi plac imaginile artistice ,incepand cu titlul.Nu fac azi o analiza „pe text” ca nu vreau.Vreau sa simt!Noapte buna.Tata Borgo.

    Apreciază

  10. sfinx667 zice:

    @g1b2i3, deasupra sufletului meu, cerul e instelat… sunt acolo, ei , cei dragi mie, care s-au mutat intr-o stea, si, da, va fi minunat, pentru ca ne vom intalni zambetele, cele inca rasarite…
    @pescarusule, invata-ma sa ard intunecat… frumos, si atat de bland, multumesc mult suflet prieten…
    adevar spui, Zoran merita, el si toti celilalti copii si tineri ai mei …. azi am pictat cu ei mult, si, tot cu ei am zambit, m-au invatat un cantec, de dragul lor am facut-o, Cargo 🙂
    @Oana, eu am atata iubire de oferit, putere insa uneori nu pre, dar, ma straduiesc, multumesc 🙂
    Va cer scuze tuturor pentru raspunsuri atat de tarzii, ajung acasa in jur de ora 23, va multumesc tuturor 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  11. sfinx667 zice:

    petrisorsokol, stii ce mult ma bucura vizita ta…??….ma onoreaza, multumesc frumos prietene 🙂
    respecte si pretuire,
    Sibilla

    Apreciază

  12. sfinx667 zice:

    Cristal, si eu va pretuiesc mult pe toti, ma zbat pentru ca trebuie si merita, toti meritam, si, nu am de gand sa ma opresc, inca mai pot 🙂
    respecte,
    Sibilla

    Apreciază

  13. sfinx667 zice:

    Ema, doar un pas ne desparte, uneori, sufletele noastre se ating, iti multumescmult drugarica, zic, hvala lepo duso 🙂
    multumesc mult, pt tot..
    recunostinta,
    Sibilla

    Apreciază

  14. sfinx667 zice:

    SuKaRiT, si mie mi-e tare draga poesia ” La steaua „, poate prea draga, Octavian Paler ne vorbeste… o face inca, e steaua ce ne lumineaza tristetile, sa stim a ne rasari in intuneric 🙂
    multumesc mult prietene drag,
    Sibilla

    Apreciază

  15. sfinx667 zice:

    Tata borgo…. sa simti tati, sa simti si nimic sa nu zici, sa simti si sa ma tii de mana si atat, iti multumesc mult tati…
    noapte senina si multa sanatate, somn lin, o imbratisare virtuala pentru tata borgo )(
    respect, recunostinta si consideratie,
    Sibilla

    Apreciază

  16. sfinx667 zice:

    pescarusule, sunt nascuta in 31 decembrie, dupa spusele tale as fi mar, dar, eu ma simt si mar, si ….offf…atat de multe, raman ciuta 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  17. ŞuKăRiT zice:

    MĂR, Sibilla?! Acum îmi explic… 😀

    Apreciază

  18. sfinx667 zice:

    SuKaRiT , 🙂

    Apreciază

  19. farasens zice:

    Prima poza e „copiata” sau facuta de tine ? Am impresia ca recunosc peisajul , undeva prin Vrancea . Daca ma insel , imi pare rau .
    Oricum recunosc ca-mi place sa ma plimb de nebun pe astfel de drumuri , mai ales cand si ploua .

    Apreciază

  20. sfinx667 zice:

    @farasens, prima poza ” am copiat-o ” pentru ca si eu am regasit peisajul coltisorului meu, undeva intr-un satuc mititel in sud-vest , si, recunosc, si mie mi-e drag sa ma plimb pe astfel de drumuri, iar ploaia de vara o iubesc, de zapacita ce sunt … 🙂
    respecte,
    Sibilla

    Apreciază

  21. June zice:

    Ai un suflet sensibil si sunt fericita cand descopar astfel de oameni pentru ca atunci imi reanvie speranta ca lumea asta poate fi salvata de atata urat si minciuna. Si-ti trimit una din poeziile care imi plac mult. A fost scrisa de Magda Isanos.

    Vis vegetal

    As vrea să fiu copac
    Si-as vrea să cresc langa fereastra ta.
    Te-as auzi,
    Si-n voie te-as privi intreaga zi
    M-as apuca si iarna să-nfloresc,
    Ca să te bucuri!
    Pasarile cele mai mandre-ar face cuib pe creanga mea,
    Iar noptile mi-ar da cercei de stele
    Pe care, ca pe frunze ti le-as da.
    Prin geamul larg deschis, de-atatea ori
    M-as apleca usoara să-ti sarut
    Când parul ce pe frunte ti-a cazut,
    Când buzele cu buze moi de flori
    Spre toamna m-as juca zvarlindu-ti mere
    Si foi de aur rosu prin odaie
    Cu-a ramurilor tanara putere
    Ti-as apara obloanele de ploaie.
    Si, cine stie, poate ca-ntr-o seara
    De primavara, când va fi si luna
    Va trece prin gradina o zana buna,
    Facandu-mă femeie să fiu iara.
    Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz
    Genunchiul ud de frunze si pământ,
    Cu roua si cu luna pe obraz,
    Eu ti-as sari în casa si senina,
    Uitind de-atata vreme să vorbesc,
    Cu cate-un cuib în fiecare mana,
    As incepe

    zambesc.

    Apreciază

  22. sfinx667 zice:

    @june
    Mulţumesc frumos !
    Îţi dăruiesc la rându-mi versurile care mie îmi sunt tare dragi, Magda isanos, desigur :
    Magda Isanos Cânt

    Cint ca privighetorile oarbe.
    Nu stiu, eu sorb cintecul sau el ma soarbe.
    Atit de sus ne-naltam citeodata…
    Sufletu-mi arde de-o flacara infricosata.

    Ca rugul din care a vorbit Dumnezeu,
    asa arde sufletul meu.
    Cred in zine, in sfinti si minuni ;
    prieteni, nu-mi impletiti cununi.
    Cintecul e-n mine ca-n voi tacerea ;
    ii banuiesc uneori puterea,
    insa nu stiu nimic si ma-nchin smerit
    ingerului linga mine ivit.

    Fa-ma sa cint despre oameni si suferinti,
    soptesc cu buzele reci, fierbinti,
    despre saraci, despre copii si foame…
    Si-n mijlocul cerestii mele spaime,
    intrezaresc cuvintele de foc,
    cu care-ar trebui sa creez lumea, s-o pun la loc.

    Apoi ramin singura. Nu stiu nici eu
    de ce mi-a vorbit din stufisul aprins Dumnezeu.
    O zi senină !
    Sibilla

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.