DOR DE PADURE …

DOR DE PADURE…

Oare de cate ori nu am simtit cu toata fiinta, acel dor launtric, un dor al tuturor dorurilor de dor… Prea ocupati a alerga, intr-un ritm caruia nu ne-am opus prea mult, zmintiti de patimile stressului, nauciti de goana dupa mai bine, un strop de bine, am ajuns deseori la rascrucea dintre doua lumi, cea de azi, fara culoare, rea, urata, falsa… cea de ieri, unde ne-am furisa deseori pentru a ne regasi, pe noi, copilaria, dragostea, ispita, blandetea, frumusetea …. ne-a ramas frumusetea interioara, de care ne pitim, cine stie din cate motive, mai mult sau mai putin obiective, ne ferim a ne canta secundele de fericire, izvoarele de zambete si bucurii, mangaierile florilor de tei naucite de dorinte pictate de creatori nevazuti, dar atat de prezenti, pe petalele sufletului…. Ne-am uitat, ne amagim cu uitare, cine stie, doar ca, uneori, se intampla sa ne binecuvantam cu mirarea luminoasa a surasului inocent , duios al vrerii de a fi, de a respira… acolo, in luminisul unde ne-am odihni setea, ne-am stampara foamea, ne-am rataci patimile… si, ne trezim, a renastere, a viata… ne amintim de Eminescu… ” unde esti copilarie, cu padurea ta cu tot… „…. Ani trec, trec in goana, ne e din ce in ce mai dor de dor… dor sa mai iubim, sa fim iubiti, dor de singurul dor al povestilor, al poesiilor, al cantecului de dor dupa care fiecare suflet tanjeste… cand sufletul sopteste ” dor „, el spune … tot…
Azi, mi-e mai dor ca nicicand de padure, de padurea unde as merge sa-mi intanesc dorul, sa stam la umbra stejarilor, sa ne soptim tristetile, sa ne lasam mangaiati de clipocitul tainic al limpezimii izvoarelor, eu si ” dorul „, noi si dorul de padure, un cantec al sufletului, fosnetul linistii la umbra de verde infrant, de iz si muguri de verde jilav, ascunsi sa ne pierdem uimirile si tresaririle, feriti de colb, praful de nouri si intrebari fara de sens…. doar atat, dor de padure, dor de noi…. poate ca este, mai mult ca oricand, un dor… dor in doi….

Dorinţa

Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Iar în păr înfiorate
Or să-ţi cadă flori de tei.

Fruntea albă-n părul galben
Pe-al meu braţ încet s-o culci,
Lăsând pradă gurii mele
Ale tale buze dulci…

Vom visa un vis ferice,
Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratece izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.

Mihai Eminescu











Acela care planteaza copaci iubeste si pe altii, nu numai pe el. Thomas Fuller

Caracterul este precum un copac, iar reputaţia precum umbra lui. Umbra este ceea ce credem despre el, dar copacul este cel adevarat. Abraham Lincoln

Natura este singurul ucigas care nu poate fi judecat. Kazimierz Matan
Natura – acest Paradis regasit din care vrem neaparat sa ne autoalungam. Vasile Ghica
Natura picteaza pentru noi, zi dupa zi, imagini de o infinita frumusete. – John Ruskin

” Cand iti doresti ceva cu adevarat tot universul conspira pentru indeplinirea visului tau .”

” Dorinta profunda, dorinta cea mai reala este aceea de a te apropia de cineva. ”

Paulo Coelho

SIBILLA POESIS

imagini si citate preluate de pe net-mai`08

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Sibilla și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la DOR DE PADURE …

  1. superbe poye, si eu iubesc padurea mult de tot

    am copilarit in mijlocul ei mult timp

    Apreciază

  2. sfinx667 zice:

    si eu Ana, mai mult, ma simt copac, mi-e drag a ma pierde in padure, in linistea si frumuesetea ei, sa-mi imbaiez dorul si sufletul in culoarea codrului, sa dorm in pacea-i binefacatoare, sa-i ascult soaptele… mi-e dor de padure si da, dor de dor… 🙂
    multumesc Ana ,
    Sibilla

    Apreciază

  3. Sfinxule neobosit si intelept si truditor, ai fost pe aceeasi lungime de unda cu mine, si eu ma simt in comuniune cu natura, dar in special cu padurea si cu maretia ei, pe care o socotesc un templu verde si mirific 🙂
    In zilele ce urmeaza voi pregati un material legat de copaci si semnificatiile lor adanci, de legatura lor indisolubila cu fiintele umane…
    Iti multumesc pentru aceasta oaza de prospetime si de viu si de curat, formata din multimea padurilor – adevarati plamani naturali ai Terrei.
    Ar trebui sa ne facem timp mai des sa evadam din nebunia si imbacseala marilor orase si sa ne incarcam de energia si de freamatul bland al padurilor…
    As vrea sa amintesc de versurile unui mare om de cultura roman – Octavian Paler – care mi s-au lipit de suflet, din poezia „Avem timp”.

    „Avem timp pentru toate. Să dormim,
    să alergăm în dreapta şi în stânga,
    să regretăm ce-am greşit şi să greşim din nou,
    să-i judecăm pe alţii şi să ne absolvim pe noi înşine,
    avem timp să citim şi să scriem,
    să corectăm ce-am scris, să regretăm ce-am scris,
    avem timp să facem proiecte şi să nu le respectăm,
    avem timp să ne facem iluzii
    şi să răscolim prin cenuşa lor mai târziu.
    Avem timp pentru ambiţii şi boli,
    să învinovăţim destinul şi amănuntele,
    avem timp să privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
    avem timp să ne-alungăm întrebările,
    să amânăm răspunsurile,
    avem timp să sfărâmăm un vis şi să-l reinventăm,
    avem timp să ne facem prieteni, să-i pierdem,
    avem timp să primim lecţii şi să le uităm după-aceea,
    avem timp să primim daruri şi să nu le-nţelegem.
    Avem timp pentru toate.
    Nu e timp pentru puţină tandreţe.
    Când să facem şi asta murim.”

    Am lasat pe blogul lui Victor o intrebare care se adreseaza si fiintei tale, poate ai timp sa treci o clipa si pe acolo… 🙂
    Sincera prietenie si recunostinta !

    Apreciază

  4. ionborgo zice:

    Sibilla,Sibilla,
    Nu esti fata cuminte.Tot la codru iti sta mintea.Simti poezia,scrii poezie,ai poezia in fibre si pe deasupra imi place cum si ce postezi.Multumesc de atitudinea ta fata de impostorul gigi,nu m-am suparat ca si eu stiu sa fiu prieten cu Aghiuta si musc atunci cand cred ca se intrece masura.Dar tu?O fiinta asa de poetica?Nu te lua de ei ce „e tampiti” si „n-are leac”.Cu drag tata Borgo.
    P.S.Te citesc pe toate bloagele.:)

    Apreciază

  5. sfinx667 zice:

    pescarusule, adevar graiesti…avem timp 🙂
    Octavian Paler e prietenul meu, ori de cate ori il chem la fereastra gandurilor mele zapacite, el vine… el si Arsenie Boca 🙂
    multumesc mult pentru incurajari si sustinere prietene drag 🙂
    la Victor…pai vin mintenas…a venit ” bossul „….:)
    pretuire si recunostinta ,
    Sibilla

    Apreciază

  6. sfinx667 zice:

    domn profesor, tata borgo, recunosc tot, dar tot …
    stiu ca ma cititi peste tot, pe toate bloagele…:))
    am promis sa va ascult sfaturile si sa fiu bun invatacel, ca nu ma las nici batuta intrecuta de colegul meu de banca..:)
    am promis a ma stradui sa capat minte, intelepciune, nu sa fiu si cuminte, caci, nu as mai fi eu 🙂
    poesia si codru, eh, tata borgo, sunt convinsa ca, nu numai ca ma intelegeti, dar undeva in adancul sufletului ma si sustineti..:))
    inchei cu multumiri si recunostinta domnului profesor cu drag 🙂
    si va rugam frumos, atat eu cat si colegul meu Victor, sa nu ne notati micile nastrusnicii, promitem sa ne adunam de pe miristi si sa luam notite, sa aprofundam si sa ne punem pe treaba 🙂
    respecte si pretuire tata borgo si va multumesc pt vizita,
    Sibilla

    Apreciază

  7. ionborgo zice:

    Asa sa faci,fata mea:)
    tata Borgo

    Apreciază

  8. sfinx667 zice:

    tata borgo 🙂
    multumesc pentru…binecuvantare !
    respecte si pretuire sincera ,
    Sibilla

    Apreciază

  9. gigi capsunaru zice:

    Doamna, jos palaria !
    Da’ nu ma pot abtine sa te intreb : pe ce lume traiesti?
    Adica ,vreau sa stiu : cum faci sa ai atata timp liber pe care sa-l dedici blegosferei ??
    Exact asa: pe ce lume traiesti?
    Cum de nu vezi cu ochii larg deschisi dezastrul actual din ROmania, la adevara (sau ¨¨in¨¨) lui valoare si importanta?
    Ca sa fiu direct (cum imi place mai mereu sa fiu): cine a creat conditiile pentru ca in Romania de astazi sa domneasca MAFIOTII?
    Cine in ’90 avea puterea sa indrepte Romania pe drumul dreptatii si adevarului?
    Asa apolitica cum te consideri,Doamna mea, ar trebui sa poti raspunde.Este chestiune de istorie traita.

    Apreciază

  10. Oana zice:

    Chiar, Sibilla, pe ce lume traiesti? Nu ai vazut ca in tara asta se fura padurile? De ce nu te dai cu capul de pereti sa scrii despre politica, sa iti mananci unghiile si sa faci editoriale prin care sa ataci pe toata lumea. Eu zic ca asta e dovada de nesimtire. Cand toata tara scrie despre Base, iliescu si Nastase, eu cu tine scriem despre pitici. Ma duc sa ma spanzur. Poti sa vii si tu, necrologul te asteapta 😀

    Apreciază

  11. gigi capsunaru zice:

    asta am ineles, nu-s grea de cap, ce oameni sunt cu adevarat in stare a demara acest proiect, a gasi resurse si mijloace, metode potrivite pentru a-l pune in practica si a-l face viabil si compatibil cu realitatile romanesti, care este numele acestor oameni, asta intreb eu..???
    respecte domnule Radoveanu,
    Sibilla
    Pai iti spun eu : MONARHIA !
    Regele si oamenii sai.Poporul sau.

    Apreciază

  12. Elisa zice:

    „Stapanim natura prin a ne supune ei” Francis Bacon

    Apreciază

  13. sfinx667 zice:

    gigi capsunaru, din respect pentru oameni, gandesc ca esti om, ma voi stradui sa ma ridic la pretentiile si asteptarile dvs :
    lumea in care traiesc eu, e Romania, cu bune, cu rele, cu mafioti si oameni cinstiti…in conditiile in care multi au ales a pleca, si nu-i condamn, caci ” daca judeci oamenii nu ai timp a-i mai iubi ” ( Maica Theresa ), eu am ales sa raman, sa nu ma resemnez, sa ma implic dupa putinta, sa-i invat si indrum si pe altii sa imi urmeze exemplul;
    fac asta, pentru ca nu consider a fi sinucidere, mai mult in adancul sufletului meu, cred ca multi sunt aceia care se vor intoarce aici, acasa:)
    lucrez in medie cam 10 ore pe zi, lucrez cu copii si tineri, mi-e draga munca mea, de acolo iau stropi de energie, dar si tristete, adevarat si, continui:)
    acasa cresc singura, ajutata e drept de mama, un baietel minunat elev in cls 1 , studiaza vioara, uneori ma insoteste la servici, efectuam si temele de casa impreuna;
    dorm foarte putin, asta nu e bine, deci nu-s visatoare si dezinteresata de soarta tarii, muncesc, si totusi imi fac timp cateva minute zilnic pentru a admira un copac inflorit, a citi macar cateva pagini, a picta, sau a merge in parc, macar o ora…
    dorm in medie 3-4 ore si imi sunt suficiente, inca ceva,am timp si sa insotesc tinerii la concursuri, competitii, turnee in tara, si asta imi place, apoi la cursuri sa cunosc alti oameni, sa aud si alte opinii :
    nu prea am viata sociala, blogul insa imi ofera iata alternativa de a cunoste oameni, din nou mai multe opinii, mai multe puncte de vedere…
    de ce imi mentin parerea si afirm ca sunt o supravietuitoare si o luptatoare, pentru ca eu ma implic si nu ma limitez doar la a cauta si gasi vinovati, la a arata cu degetul si atat, fac mai mult si nu merit acuzele dvs, insa va iert pt ca nu ma cunoasteti… la randu-mi v-am acuzat si am specificat, pentru comportament si limbaj agresiv rugandu-va sa adoptati un ton adecvat, impaciuitor;
    ma ” tamponez ” zilnic cu mafioti, in coltul meu de tara, si nu renunt, numai faptul ca sunt acolo, imi expun opiniile, fac altfel decat zic ei, fara sa incalc legea, respir in ” botul lor ” si e deajuns pt ei, dar eu fac mai mult de atat, desigur ca mi-am asumat si responsabilitati si riscurile:)
    daca va puneti cateva minute in situatia mea, veti constata ca nu e un sacrificiu prea mare, de ce continui, pentru ca pun suflet in ceea ce fac, pt ca indragesc ce fac, pentru ca dvs sa va intoarceti acasa, pentru ca baietelul meu Zoran si alti pui de zambet sa nu mai fie nevoiti a mai pleca de aici, pentru sufletul si constiinta mea, si, da, sunt apolitica, am insa calitatea de a socializa si comunica cu oamenii, nu cu functiile, ci cu oamenii, si eu i-am interpelat pe domnii Iliescu, Nastase, si alti politicieni, de alta culoare, dar prin alte metode;
    va inteleg tristetile, frustrarile, nemultumirile, la multe din ele subscriu, insa jignirea si calomnia, nu sunt soluti, nu asa ne rezolvam problemele;
    am avut si eu momente in viata, cand sufletul mi-a fost ingenunchiat, am cazut si am si acum rani sangerande, nu se vor vindeca niciodata, nici nu vreau sa uit multe, dar m-am ridicat si am revenit mereu, desigur, suntem individualitati, fiecare avem un prag al durerilor, limite si rezistenta mai mare sau mai mica, tocmai de asta zic, haideti sa gasim un liant, sa gasim o punte de dialog, sa nu ne mai bombardam, sa facem ceva in loc sa ne pierdem timpul jignindu-ne si cantarindu-ne greseli si neimpliniri…
    la revolutie eram deja in primul meu an de servici, faceam naveta, am trait-o pe viu, am impartit pachetele de mancare, si am pierdut timp privind si incercand a intelege ce se intampla…am supravietuit pierderii fetitei mele si am revenit de doua ori din moarte clinica, deci sunt o supravietuitoare, nu aplaud si nu incurajez nici una din guvernarile care s-au perindat, mi-a murit fetita, am adus pe lume un baietel, sunt recunoscatoare lui Dumnezeu pentru asta, mi-e drag copilul care am ramas si doza mea de naivitate care se pare ca ma ajuta cand mi-e greu, sunt mandra de mine pt ca am absolvit o facultate la zi in Timisoara, in toti acei 5 ani facand naveta caci lucram in Resita, si aici locuiesc si acum, aveti acum si locatia, si am dormit si mai putin, e drept timp de chefuri nu am avut 🙂
    iubesc prea mult tara asta, istoria ei, oamenii ei, ca sa renunt, cand sunt pe blog ma odihnesc, imi bucur sufletul cu poesie, dialogand cu prietenii, cunoscand oameni , promovez valorile spirituale si nationale, frumuseti si bogati ale neamului, invat de la ceilalti, asta fac eu pe blog:)
    drumul dreptatii si al adevarului nu dezbinati il vom gasi ci, impreuna, nu indepartandu-ne de Dumnezeu, ci, redescoperindu-l, prin straduinta, eforturi, implicare, echilibru, iertare, impacare cu noi insine, apoi cu ceilalti, iubire, sa iubim oamenii, sa incercam sa nu uram, sa oferim o sansa mereu,… nu-s nebuna, doar optimista 🙂
    si eu sunt pentru curatenie generala, dar metodele sunt atat de multe, merita sa incercam….furia nu ajuta, tot la tristete ne duce si tot cu neputintele ramanem 🙂
    si, daca mai aveti si alte intrebari va rog sa o faceti, sunt aici, am liber cateva zile pentru ca am lucrat de Sfintele Pasti, rabdare v-a trebui sa invat sa am, pt ca si eu vad si constat dezastrul ce se petrece zilnic sub ochii nostri ai tuturor, dar nu ma resemnez …
    va raspund la absolut orice intrebare, va respect ca om, dar nu va aprob conduita si metodele adoptate, va astept
    respecte, Sibilla

    Apreciază

  14. sfinx667 zice:

    Oana, multumesc mult 🙂
    Elisa, recunostinta 🙂
    respecte
    Sibilla

    Apreciază

  15. sfinx667 zice:

    va multumesc pentru raspuns domnule gigi capsunaru, dar domnul Radoveanu putea a-mi raspunde fara teama, sunt o mana de om:)
    respecte,
    Sibilla

    Apreciază

  16. Draga Sibilla, Sfinxule nepretuit 🙂

    Esti cu adevarat o fiinta luptatoare, un Mare Om care si-a asumat cu raspundere si inalta constiinta si binele si raul din viata sa.
    Calde si emotionate felicitari pentru curajul si mai ales pentru cursivitatea evocarii tulburatoarei tale povesti de viata. Si cazul tau viata a batut peste obraz filmul, nimic din ce e omenesc nu ti-a fost strain.
    Binecuvantat a fost momentul in care te-am descoperit si voi multumi in rugile inimii mele Celui de Sus, caci cu voia Sa se fac toate…
    In zborurile mele te voi insoti mereu, cautand sa-ti domolesc cu aripile mele, nelinistile…
    La invitatia ta de a incerca o curatenie generala, am schitat „un plan de actiune” la Victor pe blog, fara doar si poate in stil pacifist si bland, si nu uzand de constrangeri verbale sau alte metode de construire si nu de distrugere…
    M-ai emotionat adanc, esti cu adevarat un inger pe pamant romanesc si te rog sa-mi primesti o reverenta in semn de omagiu si unitate de simtiri 🙂

    Apreciază

  17. sfinx667 zice:

    pescarusule, multumesc frumos 🙂
    Sibilla

    Apreciază

  18. sfinx667 zice:

    Va rog sa intelegeti ” pornirea mea ” de a scrie simplu, cele de mai sus, nicidecum din dorinta de a starni mila, pentru ca mila imi repugna, ci pentru ca eu dialoghez cu oricine, in limitele bunei cuvinte evident, si am avut senzatia ( daca ma insel, al meu fie pacatul si tot eu voi aduce scuzele de rigoare ) ca sunt acuzata ca as fi aeriana, copil de bani gata care e deasupra realitatii din Romania, ca intrucat nu cunosc ce e foamea, nu as stii sa dau de mancare celor ce nu au, s.a.m.d.
    nu pozez in victima, nu sunt demna de mila, zic ca dimpotriva, un exemplu demn de urmat, fara falsa modestie, si, daca s-au facut presiuni insistente pentru a-mi declina orientarile existentiale, am facut simplu ce era de facut, am spus, acum poate ca ar fi bine sa ne intoarcem putin la padurile si dorurile noastre, ale tuturor, cu sperante, cu Lumina, cu zambetul pe fata, atat;
    Va rog sa-mi scuzati si sa treceti cu vederea mica destainuire, oricum e un rezumat needificator,
    respecte si pretuire tuturor,
    Sibilla

    Apreciază

  19. ŞuKăRiT zice:

    Eu sunt un norocos! Nu duc dorul pădurii, sunt în mijlocul dorului. Uneori, cred că ea s-a obişnuit atât de mult cu mine, încât îmi duce lipsa… Dacă trec zilele şi uit de ea (se întâmplă, obijnuinţa, bat-o vina!) îi aud freamătul, şi-atunci ştiu că mă cheamă. Las totul deoparte, fac câţiva paşi în întâmpinarea ei şi stăm la taifas sub cetini de brazi. Iubesc pădurea! Cu patimă! E atât de minunată, de odihnitoare, de înţeleaptă…Orice i-aş spune, păstrează secretul. De fiecare dată îmi dă răspuns şi-mi oferă linişte. Nu-i de mirare că mulţi îi duc dorul şi-i caută alinarea.

    Apreciază

  20. isabellelorelai zice:

    Sibilla, fericită că am din nou net fără noduri, după două zile, dau o raită pe la prieteni. Şi ce văd? La Corina s-a profitat de lipsa ei „de acasă”. Vin la tine şi vreau să mă aşez sub un copac şi ce văd? Că în CASA TA, PROPRIETATEA TA, ţi se cere cont despre sufletul tău. Acum mă gândesc cu groază ce s-ar fi întâmplat în casa mea cât timp nu aş fi avut net decât pe sponci, iar alţii din belşug…. Acuma nu că nu ar fi venit nişte „anonimi” să-şi dea cu părerea despre una şi despre alta, despre unul şi despre altul. Dar i-am şters. Nu permit jignirile. Nici la adresa mea, nici la adresa prietenilor mei. Sunt păcătoasă? Îmi pare rău că respectul pentru oameni nu mai reprezintă aproape nimic pe lumea asta.
    Sibilla, vorba ta, respecte!

    Apreciază

  21. sfinx667 zice:

    SuKaRiT…ma bucur ca-mi intelegi ” dorul „, uneori imi doresc atat de mult sa fiu o ciuta, un stejar… sa fiu parte din linistea si blandetea ei… iubesc muntii si codrii 🙂
    si, tot nu ai zis din ce zona a tarii esti… 🙂

    Apreciază

  22. sfinx667 zice:

    isabellelorelai, va trebui sa ne pastram zambetul, si, am inca rabdare si inca sperabte…. trebuie sa intelegem ca iubim oamenii, nu functiile politice 🙂
    voi, prietenii mei de suflet imi daruiti liniste si putere, zambet si mangaiere 🙂
    multumiri si recunostinta sestro, pretuire sincera 🙂
    Sibilla

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.