PIATRA …

PIATRA …

ei, si ce … ce daca sunt doar om,

sunt mai putin sarata, trezindu-ma din somn…

nu par interesanta, lipsindu-mi poleiala,

nu te impiedica de mica pietricica, imi iarta indrazneala,

urmeaza-ti drumul, curgi, te varsa-n marea ta,

eu nu pun intrebari, ma macini devenind tristetea mea,

nu poti a te opri in loc, ma scalzi si faci bulbuci,

m-ai mangaiat destul cu nepasarea, fa valuri , insa, curgi…

te du in lumea ta, mereu te duci, te frangi poem virgin,

ma ia cu tine soapta, doar apa mereu trece, si pietrele aici raman…

iti este drag vad omul, caci pleci, si, totusi izvorasti din plin,

ma judeci, ma saruti, ma ierti, si vesnic curgi pe glezna mea, destin…

ce daca-n nemurire mintindu-ne ne regasim, am invatat sa tac,

sunt marturia-ti vie, tu esti doar raul si ma curgi, eu, piatra, te desfac…

SIBILLA POESIS

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Fără categorie și etichetat , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la PIATRA …

  1. ŞuKăRiT zice:

    Frumos!
    Eşti poetă, Sibilla ! … (?)

    Apreciază

  2. sfinx667 zice:

    multumesc frumos 🙂
    eh, as vrea eu…..scriu pentru mine, scriu ca mi-e drag, scriu de fapt pentru suflete, nu sunt poeta, sunt numai eu….o pietricica…
    respecte,
    Sibilla

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.