INTRE MITOLOGIE SI REAL, MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS, MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC – CULTUL CAVALERULUI TRAC > CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI > SFANTUL MILITAR GHEORGHE…

INTRE MITOLOGIE SI REAL, MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS, MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC – CULTUL CAVALERULUI TRAC > CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI > SFANTUL MILITAR GHEOGHE…

dragon5.jpgcavalerii_st.jpgdragon4.jpgpic2.jpgscristartar1.jpg

daciroma_01

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice, pentru a descoperii cunostinte, informatii despre daci sau geti, adica tracii de la Dunare si din Carpati, ajungem la mitologie, legende si mituri… asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in ” Zamolxis „, iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu realul istoria enigmatica a neamului geto-dac : ” Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri . ” Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis, Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si, daca pe antici i-a impresionat, sub pana altora au trecut, se cuvine ca si noi sa le cunoastem, marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri, scantei de lumina din vechea Pelasgie, care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei. O stranie si misterioasa religie pagana, Cultul Cavalerilor Danubieni, isi are ” originile ” in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac. Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta ” o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac, o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace „. Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului, cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine, dar numai in acele zone in care se constata, arheologic si istoric-geografic, prezenta unor populatii geto-dacice. De subliniat aspectul caci, toti marii cercetatori ai religiilor pagane, sunt de comun acord, ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor, de pe ambele maluri ale Dunarii. Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate, basoreliefuri lucrate in plumb – in vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei – si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins , mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni, in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec, taur, cocos, corb, vultur, sarpe, leu ), apar divinitatile solare, scenele misterioase de sacrifiu, banchetul sacru oferit numai celor initiati, diferite obiecte de cult, sau, chiar Magna Mater – Cybelle ( Sibille ).

CULTUL CAVALERULUI TRAC : in toate teritoriile, zonele locuite de geto-daci, exista un mit cu nume necunoscut, care, asa cum este reprezentat in scena centrala, are ca tema obisnuita lupta dintre ” bine ” si ” rau „. Cavalerul Trac, Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni, reprezentat calare, a fost numit si ” Theos Heros „, ” Heron „, iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe. Exista argumente cum ca, acest Zeu Tanar, ar fi patronat razboiul si cultul funerar, deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu, iar in iconografia locala, asa cum am mentionat deja, este pastrat ca Sf Gheorghe. Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia, Dobrogea, Transilvania, dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice, Pe mormintele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare, insotit de un altar si ” pomul vietii ” ( pom pe care se incolaceste un sarpe ), calaretul avand o lance in mana. El este ‘ vazut ” ca un simbol al nemuririi si al victoriei ” binelui ” asupra ” raului ” si mortii. Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului, calul fiind un animal solar. Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia, zeul conducator, asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) , alipit fiind altarului de sacrificiu. Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta, ” arborele vesnic ” sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii. De mentionat caci, Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol, este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism. In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac, moartea este vazuta ca un ” prag ” care desparte, delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta, ca un spatiu intre Sacru si Profan. Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi, el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume. Asadar, Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire, in izbanda binelui asupra raului. Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti : Babele,Sfinxul, Altarele, cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si conducatorii cultului. Stim ca preotii cultului practicau astronomia, astrologia, magia, dar, nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati, deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor, ai celor neinitiati, deci, nu au fost descoperite temple sau locuri de cult.

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI : una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane, denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor, a Dioscurilor, a Calaretului traco-mitriac, a fost Cultul Cavalerilor Danubieni. Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau , Cavalerii Dunareni, aria lor de adoratie limitandu-se strict. Cultul Cavalerului Trac, va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni, deoarece, cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane, de la Dunarea Mijlocie si Inferioara, Dacia, Moesia, Panonia si Dalmatia ( actual , Romania, Bulgaria, fosta Yugoslavie si Ungaria ). Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii, respectiv Cultul Cavalerului Trac, s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni, pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH. Subliniem faptul ca, acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ). Asadar, Cultul Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale. Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor. Mai tarziu, acest cult a fost reprezentat pe tablite, in piatra si in metal de catre mesterii colonisti. Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni. Marea Zeita ( Diana, Nemesis, Cybella, Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana, subpamanteana si celesta. Zeita apare cu degetul la buze, ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretului…. din nefericire, acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie, cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatii… Cei doi cavaleri si Marea Zeita, adica cele 3 divinitati, sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi : pamanteana, cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ). Pentru reprezentarea acestei triade, pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche: Marea Zeita danubiana sta in centru, in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste, cei doi cavaleri, pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ). Pestele, este prezent ca simbol, considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati, mai tarziu pestele a devenit simbol al crestinismului. Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul, aerul, focul si apa ), luata din teologia zeului Mithras, prin prezenta simbolurilor sarpe, cocos, leu si vas, puse in opozitie unele fata de altele. Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete, la fel, apar cele patru anotimpuri, sub forma de cununi purtate pe cap. Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins, inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului. Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului, preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica, atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase. Cand in Imperiul roman, biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat, vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari, care, mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe, Dumitru, Theodor, Arhanghelii Mihail si Gavril ). In concluzie, Zeul Cavalerilor Danubieni, sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE. Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe, aparatorul, biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi, Sf Gheorghe, razboinicul calare. In calendarul popular, Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie, Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al vegetatiei, protector al naturii inverzite, al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac. In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic . Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara, ca simbol al renasteri, al trezirii si biruintei vietii. Astfel, Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios.

SIBILLA POESIS

Anunțuri

Despre Sibilla

sibilla_poesis@yahoo.com
Acest articol a fost publicat în Sibilla și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la INTRE MITOLOGIE SI REAL, MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS, MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC – CULTUL CAVALERULUI TRAC > CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI > SFANTUL MILITAR GHEORGHE…

  1. Marcel zice:

    nice }{ … io ma traci din getodaci 🙂

    Apreciază

  2. Я лучше статьи не видел!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s