Am participat, am câștigat : o carte ! Ceea ce vă doresc și vouă : citiți pentru a fi LIBERI !

Am participat, am câștigat : o carte ! Ceea ce vă doresc și vouă : citiți pentru a fi LIBERI !

DSC08049

în loc de motto :

” Dacă ai o grădină şi o bibliotecă, ai tot ceea ce îţi trebuie. ”

” Biblioteca este templul învăţăturii, iar învăţătura a eliberat mai mulţi oameni decât toate războaiele din istorie. ”

DSC08047

Mediul online e plin de surprize. Uneori, chiar plăcute !
Petrec multe ore inclusiv pe rețeaua de socializare Facebook. Accesez linkuri, citesc presa, vizitez prietenii virtuali ori cunoscuți, mai las un coment, schimb impresi, îmi exprim opiniile…
Recent, văd la Radu Herjeu pe wall, un anunț cu link spre un site : Vrancea Media. Un concurs. De la Radu a plecat, el e vinovatul …
CONCURS Vrancea Media. Ţi-ai dorit o carte şi nu ţi-ai permis să o cumperi? Ţi-o facem cadou! ;)

Și-am participat. Când vine vorba de cărți… niciodată NU spun ” nu ”.

Au trecut câteva zile. Uitasem de participarea la concurs.  Găsesc mesaj pe facebook de la Cristi IrimiaVrancea Media : ” ” ați participat la un concurs… ați câștigat o carte  ”…  Wow ! Ce m-am bucurat !

DSC08048

Extragerea câştigătorilor concursului organizat de Vrancea Media. Intră să vezi dacă ai câştigat!

” Dati-mi va rog adresa dvs. sa v-o expediez prin posta. ”…

Vrancea Media Tragere la sorţi CONCURS februarie 2014 :

” aaa, am vazut acum, Charles Dickens, binevenita pt baietelul meu ! multumesc tare mult ! ”

Îi dau datele, adresa.

” Am notat. O veti primi curand Felicitari! ”

 Câştigătorii şi-au primit premiile.

Și-a ajuns cartea:  din Focșani la… Reșița ! Avem dovada :

DSC08054

M-am ales cu  o carte, pentru Zoran,   feciorul meu, am un nou prieten virtual, Cristi Irimia și citesc ȘI Vrancea Media.

 Datoare sunt prietenului Radu Herjeu, om de cultură pe care-l apreciem  ! El m-a ” instigat ”… Cu luni în urmă ne-a dăruit nouă, reșițenilor/cărășenilor, Teatru – Jocul. De-atunci îl citesc și pe Facebook și s-a dovedit de bun augur.  Așa am aflat de concurs.

Vrancea Media organizează un nou concurs și zic că nu-i rău să participați la astfel de concursuri:

CONCURS! Tu ce ai scrie pe semnul de intrare în Vrancea? Scrie opţiunea ta şi poţi câştiga una din cele 7 cărţi puse la bătaie de Vrancea Media!

S-aveți   baftă ! Bucurați-vă de CARTE !

” Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră ca ar fi o grădină, alţii şi-l pot închipui ca un palat, eu l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă şi aici mă aflam eu… ” …….

sibilla

*******

p.s. media cărășană ar fi de dorit să ia exemplu : concursuri săptămânale cu premii de valoare : CĂRȚI  ( dacă  Vrancea poate, la noi de ce nu, aa… ?! )…

Că ne e lehamite de concursuri  premiate cu : pizza,  cosmetice, etc – întoarcerea la  VALORI, Cartea, Cuvântul, hrana pentru suflet, minte, aistea-s  aripe pentru cei ce ne vor urma, nu-i așa…. ; )

sibilla ( tot  Ea )

răscruci…

răscruci…

549603_493026704149048_120916508_n

sursa imaginii : aici

“Aminteste-ti ca oriunde ai fi si oricum te-ai simti, Dumnezeu stie!”

*******

se hodinește toamna-n palma mea, 
că ar mai sta un timp, să plece n-ar mai vrea..

și totuși, iacă, zbateri, iarnă grea..

și-mi spune vântul o povastă de demult
când sufletu-mi penel doinea:

să… uit… să uit….

sibilla

1497714_493087770809608_920272374_n

sursa imaginii : aici

” Sunt unele lucruri, în iubire, care nu se pot spune decât în taină. ”

Mihail Drumeş

…….

pe pulpa nopților : pustiu..

sărutul fulgilor, târziu..

mă-ndemn să-mi amintesc, să scriu..

habar n-am cui.. însă, mă știu…

Of, doru-mi de frumos! mă-ncrunt…

tresar pereții sterpi, luceferi mai demult;

ți-aș scrie ție un colind.. de urlet nenăscut,

dar…  azi, nu vreau, nu pot… ascult..

sibilla

*******

1452419_424279231031112_1322375945_n

”Priveşte fără pretenţia de a pricepe totul. Există lucruri pe care le vei înţelege mai bine din amănunte şi din tăceri decât din vorbe. Aşa cum există gânditori care pot fi înţeleşi mai bine din îndoielile lor decât din certitudinile lor.”

Octavian Paler

Morile de apă de la Rudăria, Caraș-Severin, nov. 2013

IMG_1463

Morile de apă de la Rudăria, Caraș-Severin, nov. 2013

IMG_1401

Banatul Montan e binecuvântat cu locuri unice, de-o frumusețe copleșitoare. Unul din aceste mângâietoare privirii tărâmuri este cel al morilor de apă de la Rudăria, Caraș-Severin, unic în Europa și deosebit și prin spectacoluzitatea peisajului ispititor.
Aici, la Rudăria ( Eftimie Murgu, după numele cunoscutului cărturar și revoluționar  pașoptist ), oamenii continuă să respecte munca, valorile și mai ales să rămână păstrători de tradiții, dăruitori de modele într-ale meșteșugurilor.

Localnicii, la fel ca acum sute de ani strămoșii lor, continuă, după o rânduială bine stabilită și respectată ca la carte, să macine porumbul și grâul prin tehnica măturării de piatra morii. Făina de la Rudăria, mălaiul, e altfel : mai fin, mai curat, cu miros de ” ACASĂ ”, cu acel ” ceva ” ce amintește de noblețea aurului, tainele și darurile pământului.

Complexul Mulinologic de la Rudăria este restaurat și conservat sub patronajul Muzeului “Astra” din Sibiu.

Moara de la Tunel, Moara Trăiloanea, Moara Firiz, Moara Roşoanea, Moara Îndărătnica dintre Râuri, Moara Prundulea, Moara Popeasca, Moara Maxinoanea, Moara Hămbăroanea… SUNT, și vor fi mereu aici, în Banatul Montan unde omul sfințește locul și locurile sunt eterne prin Oameni.

Trecut, prezent și viitor, la Rudăria – munca înobilează Omul locului iar tradițiile și obiceiurile se încăpățânează cum surâs să-mbie călătorul să zăbovească pentru a tot reveni la ceas de povastă despre taine, moși și strămoși, despre vrăji și descântece, de Bine, de dragoste ori de blestem, de-mpreunare ori dezlegare, de veșnicie…

Cine-a trecut măcar o dată Pragul tărâmului morilor de apă de la Rudăria, mai trece pe aici, revine : să ” petreacă ”, să lege gânduri – rânduri , să dezlege taine, să-și îmbucure privirea mângâind zări și stânci aparent amenințătoare dar unice și doar ocrotitoare Păstrătorilor zonei, să-și aline doruri , să-și alinte auz cu doina apelor prăvălindu-se peste piatra morilor ce amintesc cine suntem….

autori – Sibilla&Marco

*******************************

IMG_1382

” Morile de apă au pătruns în spaţiul carpato – danubiano – pontic încă din vremea daco – romanilor (secolele II-III d.HR). În aceste locuri, pe Valea Rudăriei, în anul 1772 sunt consemnate 8 mori, iar în 1874 – 51 de mori; dar din cauza inundaţiilor din 03 noiembrie 1827, 15 mai 1910, 21 martie 1941 şi 19 octombrie 1955, astăzi se mai păstrează doar un număr de 22 de mori care, aşezate asemenea unei salbe de mărgele de-a lungul cursului apei pe o lungime de 3 km, în sat şi în afara satului, valorificând într-o concepţie hidroenergetică şi constructivă potenţialul energetic modest al râului Rudărica. Morile distruse în 1955 încă se mai păstrează vii în memoria bătrânilor: ” … Trocolea, Dacicoanea, Drăgiloanea, Moara De Piatră, Strâmtoarea, Sfetoanea, Bogdăneasa, Şutoanea” de parcă de atunci n-ar fi trecut 50 de ani. Morile reuşesc să macine 130-140 kg de făină în 24 de ore, şi care sunt deţinute în devălmăşie de 15-25 de rândaşi (rândaş = familie ce are dreptul de a folosi moara la un interval de timp -”rând”- ce este cuprins intre 12-24 de ore). Dar, rudărenii nu folosesc morile doar pentru a obţine făină, ci aici se întâlnesc şi pentru a pune la cale căsătorii, povestesc şi petrec, leagă şi dezleagă vrăjile şi descântecele. ”

sursa: aici

*******************************

IMG_1412

Cum se ajunge la Rudăria

Valea Almăjului din judeţul Caraş-Severin este înconjurată de munţi: spre nord şi nord-vest, o închid Munţii Aninei şi Munţii Semenicului, la sud o ţin în braţe Munţii Almăjului, iar în sud-vest o păzesc vârfurile joase ale Munţilor Locvei. Estul văii se desface în Culoarul Timiş-Cerna, dincolo de care se ridică înălţimile semeţe ale Munţilor Ţarcului şi Cernei. Cu această tovărăşie a naturii montane, nu este de mirare că depresiunea îi aduce călătorului o pitorească imagine cu păduri şi poieni acoperind culmi arcuite, cu râuri străpungând chei înguste şi stâncoase, cu ogoare peticite şi cu o atmosferă de vacanţă nesfârşită.

De pe şoseaua dintre Anina şi DN 6 (E 70), ce taie Valea Almăjului pe direcţia NV-SE, un drum comunal iese la mijloc şi însoţeşte în amonte râul Rudăria, spre sălbăticia Munţilor Almăjului. Comuna, care în trecut purta numele râului pe malurile căruia îşi făcuse vatra, a căpătat nu demult denumirea de Eftimie Murgu, aşa că indicatoarele pe aceasta o ţin. Dar mulţi dintre vizitatori vin în localitate nu pentru că aici s-a născut profesorul şi revoluţionarul paşoptist Eftimie Murgu, ci fiindcă au ocazia să vadă cel mai mare complex de mori de apă din sudul Europei: Parcul Mulinologic Rudăria, recent restaurat sub patronajul Muzeului “Astra” din Sibiu.

sursa : http://www.descopera.ro/descopera-in-romania/9835110-morile-de-apa-de-la-rudaria-locul-unde-se-macina-timpul

IMG_1426

Morile de pe Valea Rudăriei

( … ) „Frunză verde ca iglica, Apa noastră-i Rudărica, Şi-avem mori pe-al nostru rîu, Macină boabe şi grîu”, spune versul popular. Pentru aceste mori am venit aici, dar şi pentru oamenii care le mai folosesc, după aceeaşi „reţetă” păstrată din bătrîni. Aici, la Rudăria, se află cea mai mare aglomerare de mori de apă din Europa şi singura rezervaţie mulinologică aflată în patrimoniul UNESCO, de pe bătrînul continent. Acum 15 ani, beneficiind de finanţarea programului Euro-Art, specialiştii Muzeului civilizaţiei populare ASTRA, din Sibiu, le-au restaurat şi le-au repus în valoare. Călugării Cistercieni au adus aici modelul acesta de roată, pentru a spăla, se spune, nisipul bogat în aur din albia rîului. Legenda pare a fi întărită şi de cercetările unui geolog rus, ţarist, Kruglicov, însurat la Rudăria cu „Măria a lu Ciuru, lîngă apă”. Cu timpul, morile au început să macine doar aurul recoltelor. Din cele 340 de mori aflate la începutul secolului 20 pe Valea Rudăricăi, astăzi ma există şi sînt funcţionale doar 22. Restul au fost luate de ape la inundaţiile din 1955. Morile sînt exploatate şi întreţinute, de secole, la fel: în asociaţie de femilii. Fiecare familie are rîndul său. Un rînd mic înseamnă o zi de măcinat. Un rînd mare – o zi şi o noapte! Tot ei întreţin morile, ferecă pietrele, adică cioplesc raze care să scoată făina prin frecare, întreţin barajele şi jgheaburile, controlează debitul apei în funcţie de natura şi calitatea boabelor măcinate. Făina rezultată de aici este dulce şi îmbietoare. Locuitorii spun că nu se compară cu făina din comerţ sau cea măcinată la morile electrice care, din cauza vitezei, este arsă şi amară. Fiecare moară are un nume, după „căpetenie clanului”: Păţoanea, Trăiloanea, sau Moara de la Tunel şi Îndărătnica. Moara de la Tunel este prima în amonte. Tunelul de aducţiune a apei este săpat în stîncă dură cu mijloace rudimentare. Nimeni nu-şi mai aduce aminte cine l-a săpat şi cînd. Aşa au moştenit-o peste veacuri. Moara de la Tunel stă la umbra dealului împădurit cu formaţiuni ce poartă denumiri… exotice: Cracii fetei şi Pintenul moşului! La cîţiva metri în aval, două coloane de stîncă vegheau o altă moară: Adam şi Eva. Se spune că atunci cînd Adam şi Eva se vor prăbuşi va veni şi sfîrşitul lumii. Din păcate, l-am găsit pa Adam prăvălit în albia rîului. Şi nici Eva nu se simte prea bine… La moara Îndărătnica, turbina se învîrte în sens contrar acelor de ceasornic. Se spune că dacă adormi în interiorul ei, în timp ce macină, timpul merge înapoi şi te vei trezi mai tînăr şi mai în putere. Tot aici se făceau descîntece şi vrăji. Se spune că măcinatul „înapoi” deschide porţile timpului şi spaţiului într-o trecere fermecătoare spre vechile credinţe populare. ( … )

sursa : http://www.veziceasculti.ro/?page_id=816

IMG_1432

La cativa kilometri de Bozovici, se afla comuna Eftimie Murgu, cunoscuta dupa vechea denumire, ca Rudaria. Numele vine de la raul Rudarica, ce traverseaza satul si care in traducere slavona, ar insemna „raul de fier”, dupa uriasele zacaminte care se gasesc in muntii din imprejurimi.

Populatia numara aproape doua mii de suflete. Dintre acestia, mai putin de 50 lucrează la oras. Restul se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor. Localitatea este cunoscuta pentru morile de pe „Rudarica”.

Pe raul Rudarica, se mai pastreaza inca 22 de mori pe apa, care fascineaza prin spectacolul cascadelor, imbinat cu zgomotul rotilor de moara. Acestea formeaza Rezervatia mulinologica Rudaria. Acum ceva vreme, existau 35 de mori, insa multe au fost luate de apa la inundatiile din 1955.

Intretinerea morilor cu dalta si ciocanul

Oamenii au avut grija de morile ramase si au construit tot felul de canale pe care e directionata apa catre rotile instalatiilor. Toate morile sunt protejate de cate o stanca masiva si sunt functionale.

La una dintre ele, pentru a se redirectiona apa, s-a sapat un tunel prin munte, inalt de vreo doi metri, lat de unu şi jumatate si lung de aproape 30. Intreaga munca s-a facut numai cu dalta si ciocanul.

Morile sunt ale oamenilor, insa au fost introduse si in patrimoniul national si se afla sub atenta supraveghere a Muzeului „Astra” din Sibiu, care a ajutat si la restaurari.

Morile de apa inglobeaza un sistem hidraulic, ce isi gaseste specificul in folosirea ciuturii. Acestea reprezinta cel mai intins parc mulinogic din Sudul Europei.

Parcul mulinologic Rudaria (Eftimie Murgu) este locul unde salbaticia se contopeste cu romantismul, iar nemarginirea dobandeste dimensiuni cosmice.

Larisa Bracea

IMG_1445

eu sunt o metaforă. una sângerie …
nimic din ce fac/spun, nu e a … pustie.
sunt VIE !

IMG_1453

șinie n-are dor pră lumie….
apa morii nu vi-l spunie…

IMG_1459

 studiam ” măruntaiele ” morilor de apă,  mângâind cu privirea împrejurimile…. mintea mea sculpta metafore în scoarța Cerului…….

IMG_1462

” cât îi lumea-n lung și-n lat, nu-s câncieșe ca-n Banat / poacie să câncie orișinie, ca-n Banat nu cântă nimie…. ”

IMG_1470

mândru-i Banatu Montan, dar Sibilla-i la duvan…

IMG_1392

roata morii șușoceșce, doru bagii mi-l dospeșcie…

IMG_1408

moara-i martoră tăcută, bagia pră mini nu mă uită…

IMG_20131102_171834

când mașină moara-n sat, bagia drumu l-o aflat…

IMG_20131102_171648_1

și vinie bagia pră sară, cu fănină, nu ocară…

când mă viegie la fireastră, bagia-i cum dragostea noastră

când molcomă și tăcută, când  cum apa-n  șiutură…

IMG_1405

Morile de apa vie- Pe un râu din Muntii Almajului, in Banat, supravietuiesc peste veacuri 22 de mori. Botezate cu nume ca din povesti, roata lor toarce nu doar fuiorul de apa vie, ci si viata localnicilor, misterele si credintele lor ancestrale. Se spune ca Tara Morilor din Banat a fost intemeiata de daci. Dainuirea ei pana in pragul mileniului trei este o poveste fantastica,
pe care va invitam sa o ascultati -

“Si-avem mori pe-al nostru râu,/ Macina boabe si grau…”

IMG_1501

Daca mergi in Banat si o iei catre Bozovici, un orasel din vecinatatea Caransebesului, fii atent la tabla ruginita pe care scrie “Prigor”. Pe aici se intra in Tara Morilor, “mandra Rudarie” – cea mai intinsa zona mulinologica din centrul Europei. ( … )

 “Cand au construit mecanicii vostri turbinele Kaplan (preluate ulterior si la Resita) s-au inspirat din rotile cu linguri ale morilor noastre, care sunt cele mai eficiente. Intra apa cu toata forta, loveste in plin si imediat paraseste cupa. Nu se pierde lucrul mecanic. Este model de sute de ani, pe care l-am mostenit de la bunii nostri”.

sursa : Formula AS

Foto – arhiva personală

sibilla&Marco

semnE…

semnE…

drown-my-soul-in-smoke

sursa imaginii : aici

semnE…

mă veți ierta, de vreți, nu vreți..

rămas-am Om între prea mulți ” profeți ”:

Semn celor ce mai scriu, citesc…

de într-o zi am să aduc aminte

c-am zămislit idei, nu doar cuvinte

e semn că nourii ” păcătuiesc ”, iubesc…

mâhniri de-a dura de se înfioară,

fost-am arcuș petalelor de smoală:

semn că viorile nu mor, rodesc…

nu m-am născut nici greier, nici furnică

dar devenit-am stâncilor.. cum frică:

tăcerile-mi vorbesc, vorbesc…

sibilla

1044462_122373344639697_348062943_n

”Sunt bun în măsura în care mi-o îngăduie răul din jur.”  - Grigore Vieru

“Unii oameni niciodată nu înnebunesc. Ce vieţi oribile trebuie să ducă.” - Charles Bukowski

” Niciodată să nu distrugi cu cuvintele ce ai creat cu liniştea. ” - Charles Bukowski

*******

” Mă tac, cât să-mi adulmec doruri… Sunt inutile zgomotele ” iernii ”.  Nu-s amoruri. Îmi rătăcesc iar gânduri, rânduri… într-un buzunar aparte… Cheița  lacătelor încruntate am pitit-o într-o Carte……. ”  - sibilla

Cu Zoran la Muzeul Banatului Montan din Resita – expozitie – Svabii dunareni

Cu Zoran la Muzeul Banatului Montan din Resita – expozitie – Svabii dunareni

111

Muzeul Banatului Montan din Reșița : expoziția „ Migraţia înspre spaţiul dunărean. Colonizarea germanilor în secolul al XVIII-lea“, deasemeni, o expoziție de aparatură cinematografică a Asociaţiei “Cogito”. Este vorba 74 camere și aparate de proiecție din anii 80, cea mai prețioasă piesă fiind o cameră de 35 mm, donată de Sahia Film. – 18 mai 2013

222

Muzeul Banatului Montan din Resita, Caras-Severin : Istoric

istoric muzeu
Muzeul resitean este o institutie tanara in cadrul constelatiei muzeelor banatene care a aparut dupa mijlocul secolului trecut. El s-a infiripat din initiativa societatii civile locale din orasul industrial Resita, de pe valea Barzavei. S-a constituit in anul 1957 un „Comitet pentru infiintarea muzeului” in cadrul Uzinei Constructoare de Masini din Resita, un trust ce reunea unitati siderurgice si de constructii de masini.

Donatiile unor colectii particulare au stat la fundamentul noii constructii muzeale de la Resita, care a fost inaugurata in iarna anului 1959. Muzeul orasului Resita a fost recunoscut ca atare printr-un act din luna martie 1962 de catre Ministerul Invatamantului si Culturii din Romania. Cel dintai director al Muzeului resitean a fost profesorul Octavian Raut, care a initiat dealtminteri si cele dintai sapaturi arheologice pe valea Barzavei, la castrul roman de la Berzovia precum si la ferma romana de la Ramna.

Dupa reorganizarea administrativa, pe judete a Romaniei, in anul 1968 muzeul resitean a devenit Muzeul de Istorie al judetului Caras-Severin. S-a constituit astfel o institutie care derula activitatea de cercetare si conservare a patrimoniului cultural pentru un spatiu geografic si administrativ de circa 9.000 km2. Activitatea stiintifica si muzeografica a fost sustinuta cu foarte bune performante de un grup de tineri istorici si arheologi incepand din anul 1976 si consolidata in anii urmatori. Din anul 1997 denumirea standard a muzeului resitean a fost schimbata, el devenind Muzeul Banatului Montan, cu acordul autoritatilor locale si guvernamentale. Industrializarea in forta a orasului in perioada comunista a marcat nefericit si destinele muzeului resitean care a fost nevoit sa-si mute sediul si patrimoniul in mai multe locatii incepand cu anul 1976 si pana in anul 1987, cand a fost finalizata, in parte, constructia actuala a Muzeului din Resita.

333

Expozitia permanenta organizata pe baza colectiilor proprii a fost redeschisa in anul 2000, muzeul resitean exercitandu-si in acest fel deplin functiile sale vitale. In perioada post comunista muzeul s-a integrat prin cercetari, expozitii, conferinte stiintifice internationale, prin programe europene, in fluxul cultural al acestui spatiu dunarean si european.

Sursa : Muzeul Banatului Montan

444

colectii
Muzeul Banatului Montan Resita are un patrimoniu de circa 76.000 piese de obiecte de arta, etnografie, mineralogie, istorie industriala si nu in ultimul rand de arheologie si numismatica. Colectiile constituite in cinci decenii de existenta ale muzeului provin din donatii, din achizitii si din cercetarile arheologice.

Donatiile au constituit mugurii din care a inflorit si au crescut colectiile initiale ale muzeului. Amintim aici colectia de roci fosile donata de inginerul Anton Reingesen in anul 1962, donatiile lui A. Vetö si altii din anii de inceput ai Muzeului resitean.

Colectia de arta Stendl are un spatiu anume rezervat in salile muzeului. Cunoscutul artist plastic Ioan Stendl si doamna Teodora Stendl au donat Muzeului Banatului Montan din Resita in anul 2007 un numar de 20 de picturi si cateva lucrari textile de arta ale doamnei Teodora Stendl. Aceasta constituie cea mai importanta colectie de arta a muzeului.

Colectiile de arheologie insumeaza un numar de circa 21000 de piese din paleolotic pana in epoca medievala. Aceste colectii s-au constituit prin cercetari sistematice derulate in: asezarile de la Gornea, Liubcova, Ilidia, Moldova Veche, Valea Timisului, Divici, Cuptoare si Gradinari; cetatile de la Varadia, Liubcova, Gornea, Pojejena, Divici, Ilidia, Socol, Coronini; necropolele de la Liubcova, Moldova Veche, Divici, Sopotu Vechi, Gornea, Ilidia, Ersig, Carnea, Cuptoare, Bazias.

Reprezentative pentru preistorie sunt piesele clasate ca bunuri culturale mobile in Patimoniul Cultural National la categoria Fond si Tezaur (statuete, altare, capace de vas, amforeta).
Epoca romana si romana tarzie este bine reprezentata prin cele aproximativ 11500 de monede care fac parte din tezaurele de la Macesti, Moldova Veche, Curcubata, Radimna, caramida cu scris cursiv amplu de la Gornea, colectiile de vase si obiecte de bronz si fier.
Pentru epoca medievala din cele 700 de artefacte care au fost descoperite in necropole, 300 sunt incadrate la categoria piese de podoaba.
Sursa : Muzeul Banatului Montan 

555

pe 18 mai 2013: Ziua Internaţională a Muzeelor

In fiecare an incepand cu 1977, la data de 18 mai, se sarbatoreste Ziua internationala a muzeelor pentru a promova si a aduce la cunostinta publicului rolul muzeelor in dezvoltarea societatii.

99

În acest an, tema Zilei Internaţionale a Muzeelor este Muzeele (memorie + creativitate) = schimbare / progres social.

667

“Prin obiectele pe care le conservă, muzeele colecţionează, în fapt, povestiri pe care le transmit memoriei comunităţilor în care trăim. Aceste obiecte reprezintă în cea mai mare măsură expresia patrimoniului nostru cultural şi natural. Foarte multe dintre ele sunt fragile, unele dintre ele sunt chiar în pericol de a fi distruse şi au nevoie să fie conservate cu o atenţie deosebită. Ziua Internaţională a Muzeelor oferă, prin activităţile pe care zeci de muzee din România le organizează, ocazia ca vizitatorii să descopere şi să redescopere memoria lor colectivă şi individuală”

777

Muzeele, indiferent de profilul lor, sunt temple comemorative ale temporalităţii, care transmit episoade din experienţa umană. Funcţia educativă a muzeului este considerată astăzi (într-o societate în care explozia informaţională este o realitate) ca una din funcţiile sale principale. A apărut astfel o nouă ştiinţă, „pedagogia muzeală“ (educaţia „în şi prin muzeu“), care introduce principii noi, moderne, de educaţie, bazate pe stabilirea unor tipuri noi de comunicare (instruirea diferenţiată pe categorii de vârstă, nivel de pregătire, diversitate etnică ş.a.m.d.) ce promovează tipul de educaţie multiculturală şi care, în esenţă, se bazează pe sloganul „nimic nu poate fi considerat valoros dacă nu a fost mai întâi înţeles“.

888

Cele de mai sus nu sunt altceva decât parte din principiile noi, moderne, ale muzeografiei contemporane, principii ce vor constitui şi câteva din temele sesiunii anuale a muzeelor din România, ce va avea loc în luna septembrie 2013, la Bucureşti, şi care se regăsesc în definirea pe care I.C.O.M. o dă muzeelor de astăzi: „instituţii de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflate în serviciul societăţii care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică, expune – pe criterii logice, ştiinţifice – mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţii umane, precum şi ale mediului înconjurător“.

sursa : aici 

*******

Si-am mosit ! Moasa lui Ivan Cocar – Lescovita, 11 mai 2013

Hristos a înviat !!

Hristos a înviat !!

479854_10151615750695609_73763782_n

” De Paşte, mesajul central al sărbătorii este bucurie si speranță! Bucurie pentru ca aceasta a fost starea sufleteasca după Înviere a celor care i-au fost alături lui Iisus, si speranță pentru ca Învierea trebuie înțeleasa ca o șansa dată omenirii si pe care omenirea si-o da siesi in fiecare an. ( … ) ”

945585_10151571430047070_2098989171_n

ХРИСТОС ВОСКРЕСЕ ! – ВАИСТИНУ ВОСКРЕСЕ !!
HRISTOS A ÎNVIAT ! – ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!

Judeţeana de partid

Judeţeana de partid

- ficțiune -

( orice asemănare cu personaje reale este ” absolut întâmplătoare ”, rodul imaginației cititorului, of, course )

600426_10151474442422070_1735676112_n

*******

O altă zi ca multe altele zis zile, la judeţeana de partid. Niciun bulgăraş de rouă la orizont…

Concentrată nevoie mare,  firfirica tresare brusc  la auzul salutului deja plictisitor :

- Să trăiţi, tovarăşa Simina ! Ce mai pui la cale, mmm.. ? Ce mai spun sursele, ceva nou prin presă? … iar ai reclamaţii, nu te poţi abţine şi ţi-am mai spus să nu mai scrii pe facebook şi pe bloguri tâmpenii! Din dezamăgire-n dezamăgire, Simina, aşa o ţinem…

Firfirica asculta pe jumătate amuzată de schelăiala adrisantului, pe jumătate scârbită de atitudinea umilă a acestuia faţă de nevăzuţii stăpâni cărora le slujea cu… infidelitate.

Luă o mină serioasă, atât de serioasă cât era ea în stare şi  scuipă vorbele peste umăr, vădit deranjată de întrerupere :

- Dasvidania , că dobar dan nici vorbă… Atenţiune, toarăşu, bloage am fo cinci,  conturi pe facebook, nu le mai ştiu de număr, fo zăce ale dumneamea, plus fo tri ale judeţenei,  conturi pe Twiter, Linkedin,  wordpress, blogspot… ce să mai, sunt majstor în online şi-am  un Cuvânt de spus, fiţi  antenă…. Ah, am şi sponsor să-mi plătească netul dacă vă  mănâncă în brăcinari să mă daţi afară.

- Âi fi şi tu vreun lider de opinie, bă ? Hă hă…

- Om videa! Însă nu cred să mă vreţi musai duşman. Iarăşi mă subestimaţi, Boss. Again… hm, hm, hmmmm…

- Nu le ştii tu pe toate ! Tu nu înţelegi  jocurile politice, nu ştii cu ce şi cum se mănâncă politica, Simina. Eşti bună, dar, eşti bună-n Opoziţie.

- Pe scurt, că am treabă :  pun la cale o nouă lovitură de stat, io nu şed la taclale ca alţii dijiaba-n peisaj. Sursele spun multe şi deloc mărunte, diversioniştii diversionesc. Despre care  ” anume ” presă faceţi vorbire?!! că pe feuda asta, sanchi presă iar presa centrală e în dva-tri tabere…

Jedan : presa de tip tabloid, deliciul fătălăilor şi-al categoriei dode şi tute din care vă alegeţi de regulă… fanele. Dva : presa pro-bă-SECU, pokemonii dă serviciu, slinoşi şi băloşi, fomiştii. Tri : presa ostilă Puterii ŞI Opoziţiei, categoria rara avis… eeeh, săracă, ţară sărmană…

- Siminaaaaa…. punctual, te rog! Vorbeşti ca o moară…

- Moară stricată, ntz ! Aţi vrea voi ! O, ho, hoooo… Daaaar, ciuciu ! Moară de vânt… posibil, că vântu-mi poartă Cuvintele de care vă tooot împiedicaţi , voi, muherile-n izmene, maistorii în aruncat vorbe-n vânt.

- Tu nu eşti sănătoasă, nu eşti nor-ma-lă !

- Bla, bla, bla, la, la, la…. d-apăi fiţi voi, hăia ” sănătoşi ” şi la pungă mereu groşi, că-n instalaţie, sory, da mă-ndoiesc sincer, hi, hi…

- Tu le ştii pe toate, ţi-am mai spus că eşti inconştientă, dacă nu-ţi pasă de tine, gândeşte-te la copilul tău , că eşti mamă, Simina…. mai struneşte-ţi gura aia slobodă, altfel….

- Atâta sunteţi în stare cu toţii, să ameninţaţi, ba vă şi puneţi ameninţările-n practică deseori, bine, prin intermediul altora,  că aia vă e putinţa, să ordonaţi curăţenie-n peisaj, incomozii ciuruiţi, şi asta ca să faceţi pe plac unor bulangii politici, fie, nu dau nume, da să fie claro că nu dă frică, ci numai fiindcă tensiunea mi se din nou rădică ooori de câte ori vă văz aşe ” vânjoşi ”… Cum zisăi şi mă repet  : ” vânjoşi ” la chimir, că-n instalaţie  devine certitudine că nici vorbă !

- Femeie, îmi mănănci zilele, mă umpli de nervi şi de energie negativă, fă ce vrei, io nu-ţi mai spun nimic că oricum îţi spun, tot cum te taie capul faci…

- Boss, serios,  am treabă, nu mă mai întrerupeţi ! Pun la punct corespondenţa, am de dat ceva telefoane, cafele nu  fac, nu servesc că aici nu-i bodegă, ţara arde, sunteţi aşteptat dincolo, auvidărzent, zbogom!

- N-am cuvinte, Simina, n-am cuvinte… Merg dincolo,.Să nu fim deranjaţi!

- Îhîm…

Bossul se răsuci spre cei doi colegi cu care venise şi se adresă acestora ştiind desigur că firfirica bombănea şi se strâmba strategic în spatele său :

- Hai, dincolo, să nu deranjăm clasa muncitoare !

Plecară râzând în sala de şedinţe, la discuţii cu musafirii care aşteptau nerăbdători. Simina îl auzi pe Stan, unul din puţinii colegi care o preţuiau pentru orele de dăruire, nu puţine, pe altarul clădirii statului social:

- Nu te poţi supăra pe ea, e dificilă, e ciudată, e obositoare, dar spune ce are de spus pe şleau . Face treabă, e hazlie… ce-i drept, nu-i de pus cu ea că ne face ” vedete ” în online, e sarea şi piperul, pe undeva…

- Mda, numai că prea întinde coarda, întrece măsura şi ăia mă sună toată ziua s-o pun la punct, s-o fac să tacă.

Uşa sălii de şedinţe se trânti brusc.

Boss nu era om rău. Nici ranchiunos. În plus, pe firfirică o îndrăgea…. cumva inconştient, era ceea ce şi-ar fi dorit să fi fost el la vârsta ei. Era însă conştient că n-o poate domina şi ştia că Simina e de bază, la o adică, doar să nu fie stârnită…

Ceilalţi, cei care-i cereau să scape de ” problemă ” nu înţeleseseră şi nu au deprins niciodată s-o lase-n pace. Doar s-o lase-n pace, s-o ocolească şi să n-o subestimeze.

De-a lungul anilor , oricât se străduiseră s-o strivească, furnica s-a încăpăţânat să-şi poarte demn: tristeţi, suferinţe, poveri. Le stătea-n guşă fermitatea, curajul şi hotărârea cu care-şi urma Calea, Misia. În adâncul sufletelor lor întunecate o stimau şi-o respectau pentru ceea ce era, această firfirică. Ceea ce ei n-au fost, nu sunt şi nu fi-vor vreodată.

Boss, ei bine el ştia asta. Da-l deranja şi-i  făcea  neplăceri. Era prins cumva între două lumi. Una de care-i era dor şi-n care s-ar fi întors,  alta… în apele tulburi ale căreia se avântase şi acum n-avea de ales decât să înoate, să tooot înoate.

Simina se aşeză la birou şi se apucă de corespondenţă.

Primise răvaş dis de dimineaţă. Nu îndrăzni să deschidă plicul ce-i înroura degetele… Îl aşteptase cu emoţii, cu sete. Acum, n-avea rost să se grăbească.  Scrisoarea sosise, în sfârşit şi asta-i dădea aripi… Zâmbi . ” Va reveni, AN,   VA REVENI , am zis ! ”

Puse plicul cu grijă lângă imprimantă şi se porni pe scris bileţele pe cartonaşe colorate. Le va trimite prin  curier rapid, c-aşa i se căşună.

- Aaaaşaaa… cartonaş galben , către ” stimabilii ” de la UE, tu-vă muma-n cur de farisei, da până când …

 ” Look at the reality of Romania, through the eyes of 7.4 million people who voted YES in the referendum for Basescu’s dismissal…. ”

Gata cu primul ” bileţel ”, că NU se mai poa !

Pauză de duvan. O dureau şalele, înţepenise-n faţa monitorului şi-i lăcrimau ochii. Lucra şi ziua şi noaptea dar nimeni nu dădea vreun semn c-ar observa darămite  să manifeste vreun interes vis a vis de faptul că şi-ar fi comandat  o pereche de ochelari, da n-avea cu ce… ” Grija ” lor….

Duvăni vreo două ţigarete şi se aşeză înapoi la scris. Bileţele. Pe cartonaşe colorate.

- Altul la rând !

Cartonaş violet : ” Mai scutiţi-ne cu ” sugestiile ” şi lecţiile de  ” democraţie ” impuse cu forţa. Voi, ăştia, emisarii USA aveţi două sloganuri, geaba fluturaţi… palavre : ” Nu sunteţi plătiţi să fiţi morali ” că d-aia pe unde treceţi lăsaţi în urmă cadavrele  ” victimelor colaterale ” ale politicii voastre întru cucerirea supremaţiei şi ” interesu-şi poartă fesu, scopul scuză orice fel  de mijloace ”.  Pe scurt : marş ! ”

Simina puse cartonaşu-n plicul lila-n coţche şi scrise cu eding roşu sub timbru : ” prokletaije Amerika ! ”. O făcu meticulos, dar ferm şi fără nicio umbră de reţinere. Şi-o meritau cu vârf şi îndesat , păcălicii. Mesageri ai … celor din umbră. Azvârli cu infinit dispreţ plicul destinat USA , deoparte şi trecu la următorul.

Ei, cum de ce DISPREŢ ? Păi , iaca:

Document SENZAŢIONAL! Ambasada SUA i-a retras viza lui Năstase cu trei luni înainte de condamnare (EXCLUSIV jurnalul.ro) !!!!!! CU 3 LUNI ÎNAINTE DE PRONUNŢAREA SENTINŢEI !!!

NEXT ! Cartonaş roz-bombon, Petală :

” Dear, Crin,

hau du iu du…. tot cu hau, hau…. fapte ceva? Oratorii şi atât ? bă, ţie nu ţi s-o urât ? Ce dracu, bă ! Vruşi musai şi pe mare fugă prezident ! D-apăi comportă-te ca atare, nu ca o… fată mare, am încheiat citat din Ioan Rus, Iudă încă-n viaţă, în puii mei .

Ni l-ai scuipat pe ” bulangiu ” drept în moalele capului şi te-ai fălit cu achiziţia de succesuri, acu fă bine şi NU urmări numai propriile-ţi interesuri, bă Crin, că rişti să ţi-o iei de n-apuci să demisionezi, promit !

Îl luaşi pe Becali-n ogradă, cu turmă cu tot. Bă, disperatule, bey Petală, bey….. mai rămâne să-ţi trânteşti şi propriul Cazino, bezmeticule !!!

Plecă nea Jiji, bun ! Revino-ţi la realitate şi-ncetează să te hlizeşti precum ţăranu !

Acum, n-am timp, dar, într-o zi, ţi-o jur că ne vei povesti, despre Adina-Roşia Montană…. nu scoateţi ţara la mezat, că-i populată, e sărmană, dar nu goală ! Nu insista și nu mă-ntărâta să aduc vorovire despre  Majka Rusie… !!! Apropo de Adina și ” bulangiu ”, te-avertizez !

Îţi dau un vot de blam, deocamdată… : nu-l folosi pe Ponta ca să-ţi satisfaci  nevoia de măriri , că-i groasă situaţia, e lată şi se observă dualismul din avion… Ai mare grijă (!) că-n scurt timp eşti mână moartă ! Hai, pa şi… cum zisăi,  pe-altădată !… ”

Dădu să lipească plicul dar îşi aminti că o rugase un camarad să trimită şi răvaşul de la el  toarăşului Petală . Păi are și driptate camaradu, că-ntinde coarda Crin, auuuu… Cum de ce.. ?

Iaca : in timp ce Ponta isi vede de treaba, Petala e axat EXCLUSIV – si aceasta e f grav – pe obtinerea functiei de presedinte ! Romanii vor normalitate, paine, locuri de munca, etc Toarasu Crin in cardasie cu Stapanul sau frunza”verde” au alte ” prioritati ” ! In pixa-i doare pe astia de romani, tara ! Crin tace numai in fata Stapanului-Frunza”verde”, in rest, multa oratorie ! DOAR oratorie care NU tine de foame si nimic nu rezolva, nici macar in PNL, pardon, acusica PNLPL=PPE ! Sictir!

” Deci, măi dragă, Crin : NU oratoria a adus USL la guvernare, năucule ! USL a săltat pe jilțuri din cauză că  sărman popor s-a scârbit de nelegiuirile nenumărate ale Mafiilor PD MINUS ” L ”, că tot ” uiți ”, măi dragă ! Ce nu pricepi tu, măi dragă, e că noi NU vrem PREȘ ci  Președinte, prin urmare NU vom vota vreodată păcălici, adicătelea  curânzi viitori reprezentanți ai PNLPL=PPE ! ”

Azvârli deoparte răvaşul şi puse deasupra sa un plic mai mare în care era o Misivă . Un Jurnal de  AMINTIRI DE NEUITAT pentru  ” măi dragă, Crin ”…

Misiva din urmă era de fapt un articol din AM Press :

Becali, atac la adresa lui Iliescu și a lui Djuvara: Băbăciuni sclerozate!

” o altfel de politica ” promovată de Crin Antonescu ! Uite-aşa au ajuns oierii filosofi, vai steaua ta Românie, eşti pe mâna unor…. că de unde NU e, n-ai ce cere, aia-i !

Poa că au mână bună la biliard, ”pokăr”, dar s-aude că nici acolo, că cică ierea să piarză un apartament, noroc cu noile achiziții ” di succesuri ” carele au decartat să astupe gaura.

……………………………………………………………

Trecu o oră de când firfirica scria bileţele. Bine că nimeni nu se iţise prin peisaj s-o întrerupă. La cât era de cătrănită dar pornită s-ar fi lăsat cu ceva ” împuşcături ”.  Puţinii care-i cunoşteau temperamentul, o evitau în astfel de momente. N-ar fi îndrăznit să-şi rişte penele. Ar fi rămas, FĂRĂ.

Deodată, uşa sălii de şedinţă se trânti şi se auzi apelată de nea Gheo:

- ” Doamna, Simina, fii bună şi pune de-un ceai, mulţumesc. Când ai timp, vin să lucrăm ceva… ”

Simina se însenină. Îi era drag nea Gheo. O respecta ca om, îl respecta tare. Învăţa din mers de la el, multe.

Nea Gheo se ivi în uşă:

- Unde e colega dumitale ?

- La plătit facturi, da nu-i bai, rezolvăm.

- Da ce scrieţi aci ? Dacă  ai mult de lucru, lăsăm pe mâine…

- Eeehh,  rezolvăm azi ! Scriu răvaşe, nu mai am mult. Chiar acum trimit unul de culoare pământie la bodega din deal. D-a naibii, recunosc.

- Bodega din deal… ??!!

- Dap. Fosta Cameră de Comerţ, acum birtuţu favorit al Împăratului şi-al fanfaronilor, limbricilor de la Curte şi-al slugilor penibile de-l  adulează pentru un codru de pită, deh. Pupă labe, obţin post. Se închină fără rost, nalţă ode la un… FOST.

- Sunteţi irepetabilă, de unde vă vin….

- Nea Gheo, staţi aşe să auziţi ce-i trimet  ” bulangiului ”, ia:

” Măi dragă, bulangiule politic, bagă la mansardă, reţine şi NU te mai lua de mine . Dacă Simina dispare din peisaj, te vei plictisi de moarte. Ode, imnuri, ”trăiţi şefu”, auzi toată ziulica. Najpa, najpa…. Firfirica, vezi, îţi ţine de urât, îţi promit şi pe cuvânt că n-ai cum să hodineşti cât ameninţi, ispiteşti… la rezbel. Io nu-s  nici  velă , nici chelner. Ş-apoi nu-ţi este ruşine să te tot răsteşti la mine ? Dihai baron Împărat, de-o furnică detonat…. ruşinică,  frunză-n vânt… furnica, nume de Sfânt nu ţi-a greşit cu nimic, tu eşti cel ce-ai tot lovit ! Bagă la cap şi reţine, că furnica nu-i oricine şi nici singură pe lume.  Învaţă de la furnică…. mică, mică, da rădică ! ”

- Doaaamna Simina, doar nu-i trimeţi zapisul  ăla…..

Nea Gheo râdea cu lacrimi.

_ Oooo…, ba da ! De ce nu ? Dacă mai are un dram de luciditate, va pricepe. Dacă nu, nu. Hai că mă fugăresc să pun de ceai şi revin mintenaş să dictaţi adresele.

- Mulţumesc mult .

Imediat ce firfirica dispăru să pună de ceai, nea Gheo aruncă o geană pe biroul acesteia : bileţelele se adunaseră, gata pentru a fi expediate. Unul din ele îi atrase atenţia. Plicul de culoare albastră adresat mârlanului alcoolic din uşa garajului. Conţinea un bilet, deasemeni scris pe un carton de culoare albastră:

” Javră ordinară, eşti DEMIS, punct. ”

Nea Gheo luă apoi la puricat bileţelul negru, pentru CCR :

” Să NU vă ierte Dumnezeu, să suferiţi cum sufăr eu, şi tu Zegrean şi tu, Motoc… care-l  serviţi pe matelot ! Fiţi blestemaţi, că aţi trişat ! De Judecată, nu scăpaţi !

semnat – poporul român votant ”

In timp ce nea Gheo ” fila ” bilețelele, Simina isprăvise de făcut ceaiul, cafeaua si intrase val-vartej in sala de sedinte cu tava inclinata periculos, dar reusind să torpileze cesti si căni, nevătămate pe mesele tovarăşilor. Servi pe viteză, evident aruncându-le fiecăruia-n parte câte-o urare de ” dulce ”, unuia care se alinta de unul singur ” Securistu ” îi chiar  servi şi mândreţe de chestiuni abjecte parfumate-n oţet, apoi,  se reîntoarse în biroul său.

- Recunosc, am citit .. cam tot, spuse nea Gheo.

- Aşa, şi ? Da ce, ascund eu ceva, sunt eu  cu agenturilii pretenară, nu-s ajentă sub acoperire că tot zuitaţi toţi. Io-s agentă în descoperire. Mă rog, una cam zbuciumată, nema stăpân, că nu tolerez idiotsky.

- Doamna Simina,  poftiţi, vi-am adus permisul de port-arm, să-l stăpâniţi sănătoasă.

- Aaaaa…. hvala lepooo, danke and mersic, nea Gheo. Tune buba-n japiţe şi fătălăi, unu dacă m-o nervat, zbang, trosc, bum, jar a păpat ! Fie, fie, nu mai râdeţi, trag numa la glezne, să rămână pocitaniile-n viaţă, c-apoi dacă dau colţul, io pe cine mai schingiui…

Râdeau cu poftă amândoi. Nea Gheo avea darul s-o binedispună pe firfirică.  Ştia că-i suflet mare, mâna de om şi era meşter în relaţionare interumană. Cumva, prin onestitate, reuşise să intre la inima veşnicei nemulţumite. Prietenia lor se clădise în timp şi era solidă, bazată fiind pe respect reciproc. În jumate de oră adresele  au fost  tehnoredactate şi trimise.

- Mulţam fain, zise nea Gheo. Merg dincolo la preşedinte să-i spun că-i treaba rezolvată, dumneata vezi de bileţele.

- Nea Gheo, las pe dumneamea! Io-s floare de stâncă, social-democrat autentic, nu numa ” ziceam ” ca unii, alţii, care coabitează cu pedeleprele şi bulangii politici, tu-le muna-n cur de panarame, fătălăi cu şorţuleţe-nsemnate pe dinainte. Le poartă, p-alea, şorţurile mânjite cu compas şi echer ca să-şi ascundă goliciunea mansardei prin care le zburdă câte vreun neoron şi ăla rătăcit şi să-şi pitească neputinţele, fetiţe nevricoase, mârşavii !!

Rămasă singură, Simina  pune mâna pe telefon şi are o convorbire… :

- Ce, muoăăăă ? S-o crezi tu! ntz, ntz, că-i doar un muritor şi el ! iar dinţii celor care l-au toot ţinut la suprafaţa apei, indiferent de coloratura ” dinţoşilor ” s-au cam tocit şi-aceia. Eu zic că se vor devora între ei.  Ihim, dobro. Znam, Ciuti că nu poci vorbi mai multe acu !

Firfirica a apucat să pună receptorul la loc, înainte ca Boss să se introducă în birou…

- Ai să-mi spui ceva , Simina ?

- De parcă  aţi avea timp să ascultaţi…. Niciodată nu vă faceţi timp, niciodată. No, mergeţi sănătos, că vă văz grăbit . O să vină vremea când veţi regreta că n-aţi văzut oamenii de lângă, nici timp nu vi-aţi făcut… în fine şi la dracu, măî sunaţi la nevoie iar eu răspund dacă am chef ! Dasvidania, Boss !

Boss plecă precipitat . Maşina-i demară în trombă. Primise telefon să ajungă repede…

Rămasă în voia ei, mica făpturică se porni pe cântat :

” ciobănaş cu zeci de mii de oi… ta, na, na, na…. ”

Deodată,  se trezi cu Stan în uşa biroului :

-  Aşa, Simina, îmi place când eşti veselă, da ce cânţi acolo, hhhmmm ?

- Aaah…. nimica, nimicuţa, ziceam şi  io, aşe,  despre neşte ciobansky masonsky.. De plicti, cânt…. am ceva de lucru ?… că dacă nu,  îmi văz de….. ăăăăă, meserie, la naiba ! Am ? Mopul şi mătura sunt ale mele, că cică numa blondele bolunde-s de soi. Pentru boi.  Roşcatele suduie şi ciripesc prea mult şi nah, mă făcui  muhere de serviciu, sunt hărnicuţă,  cuminţică, ascult…

Mă bate gândul să mă jmecheresc naibii, că dacă-i în trend să  fii blondă, proastă și ” artistă ”… he, he, cică dacă ești blondă în câteva luni plouă cu funcții, titluri,  locuri de muncă, bezele ș-alte multe cele….

- Mai lasă şi tu curăţenia, Simina. Poţi pleca mai devreme, azi.

- Ntz ! Sunt extrem de turburată, domn Stan ! Avură iarăşi neşte toarăşi and toarăşe chiolhan şi nah, lăsară cică ceva de lucru şi pentru dumneamea, că dacă purtător de vorbe nu mai sunt, încurcam şi deranjam Împăraţi şi  paţachine, deh….

-  Dap ! Ştii, te admirai că ţi-ai dat demisia din funcţia aceea deşi ştiu că-ţi plăcea şi eşti cea mai bună, dar, a fost decizia ta, zâmbi Stan.

- A mea fu, da ! Şi nu regret, becouse s-ar fi impus neşte reguli, care reguli în opinia mea ( opinie care nu suferă altă părere ! ), sunt făcute a fi încălcate. Ori io, n-am dorit să-l şifonez prea tare pe Boss. Poa că dacă-s numai cu mopul se va fi fiind construi societatea socialistă multilateral dezvoltată, va  creşte judeţeana de partid până spre cele mai nalte culmi de succesuri,  vor câştiga tăţi candidaţii noştri la tăti  alegerile,  imaginea judeţenei nu va mai ave de suferit…. Deci, gata, m-am pocăit şi spovedit.  M-am autopedepsit. Mătura şi mopul mi se chiar potrivesc, ce naiba, doar sunt o doamnă, nu jmecheră, nu fifi naripata ca …. nu dau nume.

- Eşti mortală, zău ! Am plecat, ne vedem mâine !

- Hajde, zdravo, domn Stan !

Mătură pe-afară,  a spălat mai apoi căni şi ceşti, pahare şi  farfurioare, şterse mesele,  adună chiştoacele de pe jos şi goli scrumierele,  goli coşurile de gunoi, puse tot la loc,  deschise geamurile să se aerisească,  dădu cu mopul pe la băi şi pe hol, şi… într-un târziu se torpilă pe scaun chitită să presteze câte ceva pe facebook, dar…

- Am ajuns, drago ! Sunt frântă… mă dor picioarele de mor ! Stai să mă descalţ şi merg să aduc să mâncăm. A întrebat Boss-ul de mine, hmmm ?

Colega făpturicii se întorsese. Adio facebook, la naiba !

- Coleghina, n-a întrebat nimic. Nici eu nu  am catadicsit să-i relatez ceva că n-am chef şi-n rest, e…. cum spun io de regulă : că-i turbo-mprăştiat, ca de obicei. E-n miştouri se dă  mare  jmecher, megaloman, dar, hajde, hajde, nu vă mai strâmbaţi, fie, fie…. e Boss-ul nostru, ce să mai. Avem Boss, avem di tăti, da cu el nu se mai poati…

- Poţi să spui tu ce vrei, Boss ca el nu mai găsim, numa tu, Simina îl bombăni mereu. Altul nu ţi-ar tolera câte-ţi iartă el, aruncă colega din ” vole ”.

- Ce să-ţi povestesc, ha ! Îmi tolerează… îmi iartă… hă, hă… păi e semn că nu-i zmintit ! Dimpotrivă. Io zic că-i mai nimerit  ca ayatollah pe feudă decât alţii, nu dau nume ! Şi-n plus, ştie că am dreptate ! Atât că-l zgândăre că prea am tot timpul şi nah… doar n-o s-o şi recunoască. Ete, pe dumneamea numai de discreţie şi modestie nu mă  poa suspecta careva, dar… de infidelitate….

Simina  se hlizea cu pohtă urmărindu-şi coleghina încruntată. Aceasta se încrunta ori de câte ori furnica îl măscărea pe Boss. Era mercenara boss-ului. Ghici care  din Bossi…

- Auzi, toarăşa , i-ai dat dosarele la semnat ? Ce-a zis, revine ?

-  Păi le dădui, de revenit, habar n-am şi nici nu mă-ntere. Hai păpăm şi la trebi să ajungem şi pe la căsuţele noastre. Am teme de făcut, am copil de crescut, am o mulţime de rezolvat, nu pe Boss de aşteptat.

- Deci n-a zis dacă revine…. Nah, hai să mâncăm apoi să pregătim dosarele, să le aibă .

N-apucară să termine de mâncat că se porniră telefoanele să zbârnăie ca apucatele…. ” doamna Simina, am vorbit cu Boss, a spus să trimiteţi aia, ştiţi dumneavoastră pe ce fir… ”,  ”… la ce oră să fim acolo ?  numai eu sau venim toţi ?… ”, ” faceţi urgent convocarea, îi anunţaţi pe toţi ”… apoi SMS-uri, ” pune-i tot ce-ţi cere la dispoziţie, rezolvă ! ”…

Ca şi cum n-ar fi fost deajuns, sună şi Lin :

” – Mumo, ce mai e pe la Judeţeană ? Anunţă-mă şi pe moa când vine Boss, că trag şi io o fugă p-acolo.  ”

- Băi, ăsta, da ce-s io, secretară cu ziua şi fără plată la fiecare din voi , doică, lache… ia vezi !  Mi se fâlfâie când vine Boss, daaaa ?…

- Mumo,  vezi la măcănitoare,  te spun lu Bossu Io-s un om liber..

- Liber ” cugetător ”, tuuu… tu muăăă ?

- Aloooo, nu fă mişto, mumo, că io am vorbit frumos cu tine, mumo !

- Majkă, tinere talentsky, reţine  : liber eşti dacă nu aştepţi pomană numire de partid, capisci ? Că dacă accepţi numire, joci după cum ţi se cântă, adio libertate,  iar din om ajungi ne-om .

- Hai te rog io frumos, nu te mai lua de mine, ce-ai cu mine, mumo ? Mă anunţi, da, dă-mi un beep şi sar în maşină.

- Bine, fie ! Da potoleşte-te cu ”spuse” şi ”zise” pe la Boss! Ascultă-mă bine, nu obţi vreun respect şi nici onoruri cu d-astea tipic muiereşti şi  practicate de mahalagioaicele din peisaj, că le ştii. Abţine-te, ce naiba ! Eşti macho ori fătălău ? Hajde zdravo şi sictir că-mi făcuşi viaţa venin!

Închise telefonul nedorind să mai asculte  eventuale replici cum nuca-n păreţi.

O maşină opri în faţa Judeţenei de partid.  Cei doi dădură buzna catapultându-se unul pe-un scaun, celălalt cu nelipsitu-i telefon mobil ultima modă atârnat de-o ureche, lângă calorifer.

” Securistu ”  aşeză nelipsitele-i genţi, gentuţe tip ” diplomat ” pe sub mese, scaune şi îşi porni tirul :

- Toarăşa Simina, raportează ! Adă situaţia şi spune ce-ai rezolvat tu cu soră-ta pe ziua de azi ! Ce zici că mai faci, ce pui la cale ? Când ne…. vedem ?..

- Mucles, tavariş că-ţi tai limba cu brifta-n puii mei ! Io-s ŞI sârboaică, iară mă  confunzi cu ” nu dau nume ”… şi nu dau nume  dă silă,  că de fanele şi găinile tale mi se rupe-n figuri. Flăcău… ce te-nfigi cu ordinu-n dumneamea, ce-s io, angajata ta ? Hai sictir şi ciocu mic ! Partida să-şi adune turmele la raport, ordine şi disciplină ! La muncă, toarăşi, la muncă, nu veniţi numa cu pretenţii şi vă lăfăiţi pe scaunele şi mesele şterse de alţii ! Ce junghiu păstrămii răcneşti aşe ?

Făcurăm o groază azi : ascultarăm muzică, ne-am pus la punct manichiura, ne-am coafat, am răsfoit reviste de modă, i-am scris lui Arkan  via Chicago, tigru, srbijn bre,  macho şi inteligent şi aşe şi pe dincolo, nu ca fătălăii de prin zonă, eee-vi-dent, nu dau nume, de MILĂ, of course..

- Huuuooo, huuuuooo…. opeşte-te  ! Aaaalo, pro-tv-uuuu ! Cu tine vorbesc..

- Vorbeşte cu plopii fără soţ , cu mine când răcneşti s-o faci respectuos, altfel…

- Altfel ce, băi, gânganie, râse ” Securistu ”.

- Altfel îţi sparg mufa, că-s capabilă, jur pe siglă!

- Ce mă ? Cum pe… siglă ? Mă, tu nu eşti sănătoasă ! Simina !!!

- Sigla aia  pe care în opinia mea unii, alţii, unele, altele…. o mânjesc fie prin comportament de hoaşte expirate, fie prin activitate care lasă de dorit şi de luat la bătaie şi  snopit, ca să nu-mi vină şi alte idei genialno, că am !

- Sunt convins! Ia spune, Boss-ul vostru fu pe-acilea ? Lasă, că nu-mi pasă, mai bine plecăm şi să dea naiba luni să nu fiţi la zi, că…

- Că pe naiba ghem că de-ale tale fluturate zilnic promisiuni sanchi ameninţări, nu mă tem, nah !

-  Auvidărzent, Simina . La revolvere ! Să te…

- Mucles, tavariş ! Mucles, că nu eşti în stare de sârboaice ş-apoi la judeţana de partid, iaca, una bucată furnică e ” altcumfel ”, nu e blondă, e roşcată, va să zică.

- La revolvere !

- Dispari !

Coleghina râdea cu lacrimi ţinându-se cu ambele mâini de foale. Simina făcu o semi-piruetă şi trânti un scaun de perete, oftând : ” Doamne, dă-mi putere ! ”

- Si-mi-naaaa….. cum naiba să se supere ăştia pe tine dacă tu numa-n figuri o ţii…

- Ţină-i Scaraoţchi laolaltă, c-apoi le-o fac io ăstora de nu se pun pe chestii seriosno, auuuuuu….

- Gata, la treabă !

- Dobro !

Trecură încă ceva ore.  Ceasul arăta trecut bine de 19:00. Oboseala le răpuse pe ambele ” surate ”.

- Nu mai pot şi nu mai vreau, dosta ! Îl sun pe Boss să-i raportez şi go, go, goooo, la familie, că nu se mai poa, ce buba !

- Sună-l tu, Simina !

- Ntz, că sare cum ţânţarul şi zice iară ceva  şi cum io nu rămân never ever fără replici la borsetă, iară-i turez fo douăjdouă…. nu că m-ar şi lua-n seamă, da n-am chef de bufeuri de tensiune acu.

- Bine, fată, îl sun io.

Coleghina sună şi vorbi scurt cu Boss-ul, folosind un ton respectuos. Era extrem de docilă, ascultătoare, lingușitoare.

Simina turba deja de nervi nervoşi.

- Dă-mi-l şi mie pe jmecher  !

- Auzi, Boss….

- ” Simina, scurt, că tu o lungeşti şi nush cum să-ţi spun, dar am şi eu  viaţa mea ” se avântă Boss-ul neavând nici pohtă de vorbă cu obositoarea Simina, nici chef să-i decodifice zicerile-n dodii.

- Aaa, daaaa ? Ai viaţa ta, ahaaaaa…… noi n-avem viaţă, tu-i mama ei viaţă ! Noi nu contăm, noi suntem neica-nimeni,  noi suntem ” alea două de la judeţeană ”…. Zbang. Închise revoltată telefonul renunţând să mai deşarte ceva.

- I-ai închis ? Iară te-ai enervat ?

- Coleghino ! În vieţişoara me de turbo-furnică nu am mai văzut şi n-oi mai videa asemenea impertinenţă, obraznicul, nerecunoscătorul ! Doamneeeee…. fă dreptate, Tu ! M-a scos din sărite jmecheraşu, nu-l ard, da-l ţiu minte, jur !

- Lasă şi tu, acu… ştii că trag toţi de el, e obosit şi numai pe drumuri…

-  Ce, mouăăăă…. dar noi cum suntem, ha ? Tot în boii care trag  şi trag tu-i mama ei cocie şi pentru  ” taorii ” şi ” căprioarele ” care ziceau că ierau  că … nu-i doare gura ! Nu-l iert ! Acasă, acum, am zis, punctum.

- Fată, noi două mergem la Alegeri, ha ?

-  Nooooi ? Meri şi tu cu ei de vrei, no meri… Eu nu! Am zis, NU !

- Da de ce, fată ?

- Nu servesc lansarea orişicui pe orbită, d-aia. Io-s furnică atomică ! Clar ?

- Haide, fată… hai şi noi , te rooog…. e  fain, ne plimbăm, ne…

-  Ne duc ăia la meci, sau ce ? Mă laşi ! Ntz.

- Io mă duc, aşa să ştii.

- Meri !

- Nu ştiu ( şi nici me ne frega ) alţii cum fac de tac şi tac şi se prefac, dar dumneamea dacă nu rosteşte, ficatu-i plesneşte, deci : CU Năstase în peisaj, pe cuvântul meu de Onoare că NU ar mai fi atâta mizerie !!!! Fir-ar al dracului de curvăsărai politichesc, ne-au promis candidaţi ALTFEL decât ai pedeleprelor şi oligofrenilorTV şi , iaca….!! : (

Simina  turuia într-una, dar cine s-o audă, cine s-o asculte, cui să-i pese….

Se obişnuise să  trăncănească de una singură cum se deprinsese  cu eticheta pe care i-o  lipiseră cei ” buni ” : ”  nebuna aia ”.

Se aruncă, deodată-n genunchi. Scoase o poză din pozonariul de la spate, o lipi de  fereastra biroului şi începu să se roage cu voce tare :

” Doamne, Doamne,  sudui mult şi nu mă plac rea, dar  TU şi numai Tu, Tată din Ceriu mă cunoşti şi-mi ştii sufletul…

mi-e dor de PSD, de PNL….!!!! MI-E DOR ŞI-MI DOR PÂNĂ ŞI AMINTIRILE, LA NAIBA !!!

Dumneamea NU e us-LAŞĂ, dumneamea e…. furnica ATOMICĂ, deci : zminteala onor liderilor se va întoarce împotriva lor DACĂ nu îşi revin !!! Doamne, dă-le TU minte, Luminează-le mansardele bântuite de ordinele de le primesc de la baronii locali , AMIN! ”

Îţi făcu Sfânta Cruce şi se ridică  DEMNĂ:

-  Coleghino, lasă tapatul,  lasă rujatul… ţara arde, pedeleprele-s chitite , ce s-o mai scald, hajdemo acasă, vin vremuri grele, grele… Rele !…

- De unde ştii ?

- Am văzut azi noapte-n stele, că-s mai grele, muuult mai grele, dar… nu numai pentru noi, fi-vor  crude pentru BOI, se vor mânca între ei, geaba se dau paralei, vai de noi, dar… VAI de ei…

- Nu mă spăimânta, fată !

- Ba să vă cutremuraţi cu toţii, vine foamete mare şi s-arată şi mingi de foc, paragină şi dărâmături, boală şi sărăcie… vai, ţie, Românie …

- Simina, taci că mi-e frică ! Auzi,  plecăm în juma de oră.. că vreau să fac curat la Boss în biroul de sus. Citeşte tu presa până-s gata .

- Bine coleghina, da să ştii că e aproape ora 21,  zău tre să ajung acasă.

Hmmmm… presa… Se apucă de citit. Şi citi… şi citi…. şi se porni pe un rââââs :

 ” Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni că o apropiere PDL-PNL nu există, precizând că nu a existat un exod al democrat-liberalilor înspre PNL şi că astfel de treceri au existat şi la PSD. ” 

- măi dragă, Petală ! Voi nu vă apropiați, majkă !    Pedele și penele își vor da lăbuțele ! Unificați-vă, contopiți-vă ! Di facto, penelepele=pepeE, rizultă, năucule ! Da nu-ți dă voie Stăpânu lu matale,  frunză”viergie” să  schiauni mai mult, aia-i !

Atât că ” prostimea ” s-a prins, deh, cetește, studiază !  Poporul român știe Decalogul ;)Decalogul manipulării sau despre domesticirea populaţiei

Ops, oooops … !! Pe FEUDA Caraș-Severino, zvârcoliri. Again.  Diversioniștii diversionesc. La butoane, același ” Împărat ” de us-LAȘI  de tăti păcacili , spălat :

jumacie dîn PNL trece la PNLPL ! c-așa vrea frunză, stăpânul Petalei :P până când se travestește, Valerica diversionește ! pe FEUDA cărășană se dă ton de primeneală ! Vai dă cine PNL fost-ai lele.. acu PPE !!! frunză”verde” vă belește pe oricare ciripește !

http://www.infocs.ro/valeria-scheleanu-musca-pe-la-spate-la-indemnul-lui-blaga-si-nu-stie-diferenta-dintre-un-vicepresedinte-si-un-secretar-general/

Căzu pe gânduri : ” Nutzo, șezi blândă, fă, fufo  bolundă ! Partida fantomă  PD-L e inche cârmuită de bulibașa lu matale, bă-SECU ! ”, apropo de faptul că și fata lu tanti Petrutza  miaună că nu vrea cu penele, că nu-i deajuns că latră buldogul  cu spume, deh.

PNL-ul ar trebui sa-si reevalueze imnul si sa-l adopte pe acesta…..
Mai propun si o strofa, pentru intro…
“Frunzaverde penele,
Rupt la tine gardul e…
Dar ti-l sare bunaoara,
SRS si Stanisoara…”

 frunză”verde” mărăcine numai dobi cred în tine !

Vrei nu vrei, sunt multi dintre aceia! și inche dăia de se dau politicieni cu viziune… PĂCĂLICI , FĂTĂLĂI ! își vor fi meritând soarta toate preșurile cu care șterge frunză”verde” pe jos !

Râdea deja cu lacrimi…

Iaca ce păți și matracuca nazistă, bolșevica  madam Merkel : ( din categoria “Merkel, go home !”… ) - Germania: partidul Angelei Merkel pierde postul de primar într-o capitală de stat federal

Simina se însenină, ” deodată ”.   Luă repede o coală şi se porni să scrie o Misivă.  Avea s-o catapulteze la Centru :

” Dragi, toarăşi şi pretini, sunt o mare nesimţită, aista pen că NU tolerez spiritul de turmă, NU accept să şed la vălău cu porci/scroafe, am marea vină că SUNT cu adevărat social-democrat, am ŞI vina că sunt anti pedelepre şi anti bă-SECU, anti ayatollahi, anti ticăloşi, daaaar, m-am răzgândit ! Voi participa la confa de Alegeri becouse : pe cuvânt c-ar fi totuşi prin peisaj ŞI oameni de valoare. Să n-avem  discuții, însă, spun direct, pe șleau: nu-mi plac pădurarii buni numa-n măcănitoare ! Sunt un OM onest, nu mă alătur niciunei tabere / găști! Ori mă suportați, ori mă vânturați, depinde  de voi, mai apoi, pe cine contați !

Toarăși , vorba Theodorei : ” Cine are urechi de auzit sa auda – Nu toti cei care au votat USL sunt membri PSD, PNL sau PC – Adevarul este ca unii oameni incep sa fie nemultumiti – Si urmeaza alegerile europarlamentare…. ” !!

Mihai Eminescu: “Nimic nu e mai periculos pentru constiinta unui popor decat privelistea coruptiei si a nulitatii recompensate”

„Voi aratati prin zilnica pilda ca coruptia e mijlocul cel mai lesnicios de trai in Romania. Acesta este spiritul cel rau care desface societatile romanesti si le nimiceste pan-in sfarsit; acesta este veninul care da loc la miscari sociale si la nemultumire […] contribuie a destrama spiritul public, a-l face sa nu mai creaza nici in drept, nici in bine, a nu mai astepta nimic de la munca, totul de la tertip si de la apucatura “
Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei RSR,Bucuresti, 1985, pp.111-120

cu ÎNCĂ o brumă de Speranță în BINE,

Simina…

p.s. pentru BPN al PSD , de citit musai “Maestrul și Margareta”

……………………………………………………………

Deodată,  se auzi o voce inconfundabilă ! Coleghina se-nțepă cu veșnicele-i aere de superioritate în fața Siminei :

- Dragă, am isprăvit ! Biroul Boss-ului e farmacie. Hai, hai, acasă . Eu am treabă,  tu o ai pe mumăta să te ajute, eu am plecat, n-ai decât să mai stai, fă ce vrei !

- Concentrează-te, coleghino,  tu ai dorit să mai zăbovim să deretici în biroul alintatului tău Boss ! No, hai !

- Se putea să nu-mi răspunzi tu, obraznic, Simina ! Mă plâng oamenii de milă cum de te suport…

- Da, da…   mă citez, din nou : cum voi pleca eu din plațul vostru, privata voastră, imediat și peste noapte Firișirile vă vor  zâmbi panseluțe-n cale, veți înregistra succesuri, etc, etc, la, la, la, la… Să mergem că n-am chef de mahalagisme.

Cele două au plecat pe tăcute, fiecare cu gândurile sale. Una, chitită să-l sune pe boss, s-o toarne pe răzvrătita Simina,  aceasta din urmă, medita, evident, pentru sine : ”  ” Politica este cea mai nenorocita tirfa; Se lasa imbratisata de toti neispravitii!!! ”…

- va urma -

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,279 other followers