Cu Zoran la Muzeul Banatului Montan din Resita – expozitie – Svabii dunareni

Muzeul Banatului Montan din Reșița : expoziția „ Migraţia înspre spaţiul dunărean. Colonizarea germanilor în secolul al XVIII-lea“, deasemeni, o expoziție de aparatură cinematografică a Asociaţiei “Cogito”. Este vorba 74 camere și aparate de proiecție din anii 80, cea mai prețioasă piesă fiind o cameră de 35 mm, donată de Sahia Film. – 18 mai 2013

Muzeul Banatului Montan din Resita, Caras-Severin : Istoric

istoric muzeu
Muzeul resitean este o institutie tanara in cadrul constelatiei muzeelor banatene care a aparut dupa mijlocul secolului trecut. El s-a infiripat din initiativa societatii civile locale din orasul industrial Resita, de pe valea Barzavei. S-a constituit in anul 1957 un „Comitet pentru infiintarea muzeului” in cadrul Uzinei Constructoare de Masini din Resita, un trust ce reunea unitati siderurgice si de constructii de masini.

Donatiile unor colectii particulare au stat la fundamentul noii constructii muzeale de la Resita, care a fost inaugurata in iarna anului 1959. Muzeul orasului Resita a fost recunoscut ca atare printr-un act din luna martie 1962 de catre Ministerul Invatamantului si Culturii din Romania. Cel dintai director al Muzeului resitean a fost profesorul Octavian Raut, care a initiat dealtminteri si cele dintai sapaturi arheologice pe valea Barzavei, la castrul roman de la Berzovia precum si la ferma romana de la Ramna.

Dupa reorganizarea administrativa, pe judete a Romaniei, in anul 1968 muzeul resitean a devenit Muzeul de Istorie al judetului Caras-Severin. S-a constituit astfel o institutie care derula activitatea de cercetare si conservare a patrimoniului cultural pentru un spatiu geografic si administrativ de circa 9.000 km2. Activitatea stiintifica si muzeografica a fost sustinuta cu foarte bune performante de un grup de tineri istorici si arheologi incepand din anul 1976 si consolidata in anii urmatori. Din anul 1997 denumirea standard a muzeului resitean a fost schimbata, el devenind Muzeul Banatului Montan, cu acordul autoritatilor locale si guvernamentale. Industrializarea in forta a orasului in perioada comunista a marcat nefericit si destinele muzeului resitean care a fost nevoit sa-si mute sediul si patrimoniul in mai multe locatii incepand cu anul 1976 si pana in anul 1987, cand a fost finalizata, in parte, constructia actuala a Muzeului din Resita.

Expozitia permanenta organizata pe baza colectiilor proprii a fost redeschisa in anul 2000, muzeul resitean exercitandu-si in acest fel deplin functiile sale vitale. In perioada post comunista muzeul s-a integrat prin cercetari, expozitii, conferinte stiintifice internationale, prin programe europene, in fluxul cultural al acestui spatiu dunarean si european.

Sursa : Muzeul Banatului Montan

colectii
Muzeul Banatului Montan Resita are un patrimoniu de circa 76.000 piese de obiecte de arta, etnografie, mineralogie, istorie industriala si nu in ultimul rand de arheologie si numismatica. Colectiile constituite in cinci decenii de existenta ale muzeului provin din donatii, din achizitii si din cercetarile arheologice.

Donatiile au constituit mugurii din care a inflorit si au crescut colectiile initiale ale muzeului. Amintim aici colectia de roci fosile donata de inginerul Anton Reingesen in anul 1962, donatiile lui A. Vetö si altii din anii de inceput ai Muzeului resitean.

Colectia de arta Stendl are un spatiu anume rezervat in salile muzeului. Cunoscutul artist plastic Ioan Stendl si doamna Teodora Stendl au donat Muzeului Banatului Montan din Resita in anul 2007 un numar de 20 de picturi si cateva lucrari textile de arta ale doamnei Teodora Stendl. Aceasta constituie cea mai importanta colectie de arta a muzeului.

Colectiile de arheologie insumeaza un numar de circa 21000 de piese din paleolotic pana in epoca medievala. Aceste colectii s-au constituit prin cercetari sistematice derulate in: asezarile de la Gornea, Liubcova, Ilidia, Moldova Veche, Valea Timisului, Divici, Cuptoare si Gradinari; cetatile de la Varadia, Liubcova, Gornea, Pojejena, Divici, Ilidia, Socol, Coronini; necropolele de la Liubcova, Moldova Veche, Divici, Sopotu Vechi, Gornea, Ilidia, Ersig, Carnea, Cuptoare, Bazias.

Reprezentative pentru preistorie sunt piesele clasate ca bunuri culturale mobile in Patimoniul Cultural National la categoria Fond si Tezaur (statuete, altare, capace de vas, amforeta).
Epoca romana si romana tarzie este bine reprezentata prin cele aproximativ 11500 de monede care fac parte din tezaurele de la Macesti, Moldova Veche, Curcubata, Radimna, caramida cu scris cursiv amplu de la Gornea, colectiile de vase si obiecte de bronz si fier.
Pentru epoca medievala din cele 700 de artefacte care au fost descoperite in necropole, 300 sunt incadrate la categoria piese de podoaba.
Sursa : Muzeul Banatului Montan 

pe 18 mai 2013: Ziua Internaţională a Muzeelor

In fiecare an incepand cu 1977, la data de 18 mai, se sarbatoreste Ziua internationala a muzeelor pentru a promova si a aduce la cunostinta publicului rolul muzeelor in dezvoltarea societatii.

În acest an, tema Zilei Internaţionale a Muzeelor este Muzeele (memorie + creativitate) = schimbare / progres social.

“Prin obiectele pe care le conservă, muzeele colecţionează, în fapt, povestiri pe care le transmit memoriei comunităţilor în care trăim. Aceste obiecte reprezintă în cea mai mare măsură expresia patrimoniului nostru cultural şi natural. Foarte multe dintre ele sunt fragile, unele dintre ele sunt chiar în pericol de a fi distruse şi au nevoie să fie conservate cu o atenţie deosebită. Ziua Internaţională a Muzeelor oferă, prin activităţile pe care zeci de muzee din România le organizează, ocazia ca vizitatorii să descopere şi să redescopere memoria lor colectivă şi individuală”

Muzeele, indiferent de profilul lor, sunt temple comemorative ale temporalităţii, care transmit episoade din experienţa umană. Funcţia educativă a muzeului este considerată astăzi (într-o societate în care explozia informaţională este o realitate) ca una din funcţiile sale principale. A apărut astfel o nouă ştiinţă, „pedagogia muzeală“ (educaţia „în şi prin muzeu“), care introduce principii noi, moderne, de educaţie, bazate pe stabilirea unor tipuri noi de comunicare (instruirea diferenţiată pe categorii de vârstă, nivel de pregătire, diversitate etnică ş.a.m.d.) ce promovează tipul de educaţie multiculturală şi care, în esenţă, se bazează pe sloganul „nimic nu poate fi considerat valoros dacă nu a fost mai întâi înţeles“.

Cele de mai sus nu sunt altceva decât parte din principiile noi, moderne, ale muzeografiei contemporane, principii ce vor constitui şi câteva din temele sesiunii anuale a muzeelor din România, ce va avea loc în luna septembrie 2013, la Bucureşti, şi care se regăsesc în definirea pe care I.C.O.M. o dă muzeelor de astăzi: „instituţii de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflate în serviciul societăţii care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică, expune – pe criterii logice, ştiinţifice – mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţii umane, precum şi ale mediului înconjurător“.

sursa : aici 

*******

Si-am mosit ! Moasa lui Ivan Cocar – Lescovita, 11 mai 2013

Hristos a înviat !!

” De Paşte, mesajul central al sărbătorii este bucurie si speranță! Bucurie pentru ca aceasta a fost starea sufleteasca după Înviere a celor care i-au fost alături lui Iisus, si speranță pentru ca Învierea trebuie înțeleasa ca o șansa dată omenirii si pe care omenirea si-o da siesi in fiecare an. ( … ) ”

ХРИСТОС ВОСКРЕСЕ ! – ВАИСТИНУ ВОСКРЕСЕ !!
HRISTOS A ÎNVIAT ! – ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!

Judeţeana de partid

- ficțiune -

( orice asemănare cu personaje reale este ” absolut întâmplătoare ”, rodul imaginației cititorului, of, course )

*******

O altă zi ca multe altele zis zile, la judeţeana de partid. Niciun bulgăraş de rouă la orizont…

Concentrată nevoie mare,  firfirica tresare brusc  la auzul salutului deja plictisitor :

- Să trăiţi, tovarăşa Simina ! Ce mai pui la cale, mmm.. ? Ce mai spun sursele, ceva nou prin presă? … iar ai reclamaţii, nu te poţi abţine şi ţi-am mai spus să nu mai scrii pe facebook şi pe bloguri tâmpenii! Din dezamăgire-n dezamăgire, Simina, aşa o ţinem…

Firfirica asculta pe jumătate amuzată de schelăiala adrisantului, pe jumătate scârbită de atitudinea umilă a acestuia faţă de nevăzuţii stăpâni cărora le slujea cu… infidelitate.

Luă o mină serioasă, atât de serioasă cât era ea în stare şi  scuipă vorbele peste umăr, vădit deranjată de întrerupere :

- Dasvidania , că dobar dan nici vorbă… Atenţiune, toarăşu, bloage am fo cinci,  conturi pe facebook, nu le mai ştiu de număr, fo zăce ale dumneamea, plus fo tri ale judeţenei,  conturi pe Twiter, Linkedin,  wordpress, blogspot… ce să mai, sunt majstor în online şi-am  un Cuvânt de spus, fiţi  antenă…. Ah, am şi sponsor să-mi plătească netul dacă vă  mănâncă în brăcinari să mă daţi afară.

- Âi fi şi tu vreun lider de opinie, bă ? Hă hă…

- Om videa! Însă nu cred să mă vreţi musai duşman. Iarăşi mă subestimaţi, Boss. Again… hm, hm, hmmmm…

- Nu le ştii tu pe toate ! Tu nu înţelegi  jocurile politice, nu ştii cu ce şi cum se mănâncă politica, Simina. Eşti bună, dar, eşti bună-n Opoziţie.

- Pe scurt, că am treabă :  pun la cale o nouă lovitură de stat, io nu şed la taclale ca alţii dijiaba-n peisaj. Sursele spun multe şi deloc mărunte, diversioniştii diversionesc. Despre care  ” anume ” presă faceţi vorbire?!! că pe feuda asta, sanchi presă iar presa centrală e în dva-tri tabere…

Jedan : presa de tip tabloid, deliciul fătălăilor şi-al categoriei dode şi tute din care vă alegeţi de regulă… fanele. Dva : presa pro-bă-SECU, pokemonii dă serviciu, slinoşi şi băloşi, fomiştii. Tri : presa ostilă Puterii ŞI Opoziţiei, categoria rara avis… eeeh, săracă, ţară sărmană…

- Siminaaaaa…. punctual, te rog! Vorbeşti ca o moară…

- Moară stricată, ntz ! Aţi vrea voi ! O, ho, hoooo… Daaaar, ciuciu ! Moară de vânt… posibil, că vântu-mi poartă Cuvintele de care vă tooot împiedicaţi , voi, muherile-n izmene, maistorii în aruncat vorbe-n vânt.

- Tu nu eşti sănătoasă, nu eşti nor-ma-lă !

- Bla, bla, bla, la, la, la…. d-apăi fiţi voi, hăia ” sănătoşi ” şi la pungă mereu groşi, că-n instalaţie, sory, da mă-ndoiesc sincer, hi, hi…

- Tu le ştii pe toate, ţi-am mai spus că eşti inconştientă, dacă nu-ţi pasă de tine, gândeşte-te la copilul tău , că eşti mamă, Simina…. mai struneşte-ţi gura aia slobodă, altfel….

- Atâta sunteţi în stare cu toţii, să ameninţaţi, ba vă şi puneţi ameninţările-n practică deseori, bine, prin intermediul altora,  că aia vă e putinţa, să ordonaţi curăţenie-n peisaj, incomozii ciuruiţi, şi asta ca să faceţi pe plac unor bulangii politici, fie, nu dau nume, da să fie claro că nu dă frică, ci numai fiindcă tensiunea mi se din nou rădică ooori de câte ori vă văz aşe ” vânjoşi ”… Cum zisăi şi mă repet  : ” vânjoşi ” la chimir, că-n instalaţie  devine certitudine că nici vorbă !

- Femeie, îmi mănănci zilele, mă umpli de nervi şi de energie negativă, fă ce vrei, io nu-ţi mai spun nimic că oricum îţi spun, tot cum te taie capul faci…

- Boss, serios,  am treabă, nu mă mai întrerupeţi ! Pun la punct corespondenţa, am de dat ceva telefoane, cafele nu  fac, nu servesc că aici nu-i bodegă, ţara arde, sunteţi aşteptat dincolo, auvidărzent, zbogom!

- N-am cuvinte, Simina, n-am cuvinte… Merg dincolo,.Să nu fim deranjaţi!

- Îhîm…

Bossul se răsuci spre cei doi colegi cu care venise şi se adresă acestora ştiind desigur că firfirica bombănea şi se strâmba strategic în spatele său :

- Hai, dincolo, să nu deranjăm clasa muncitoare !

Plecară râzând în sala de şedinţe, la discuţii cu musafirii care aşteptau nerăbdători. Simina îl auzi pe Stan, unul din puţinii colegi care o preţuiau pentru orele de dăruire, nu puţine, pe altarul clădirii statului social:

- Nu te poţi supăra pe ea, e dificilă, e ciudată, e obositoare, dar spune ce are de spus pe şleau . Face treabă, e hazlie… ce-i drept, nu-i de pus cu ea că ne face ” vedete ” în online, e sarea şi piperul, pe undeva…

- Mda, numai că prea întinde coarda, întrece măsura şi ăia mă sună toată ziua s-o pun la punct, s-o fac să tacă.

Uşa sălii de şedinţe se trânti brusc.

Boss nu era om rău. Nici ranchiunos. În plus, pe firfirică o îndrăgea…. cumva inconştient, era ceea ce şi-ar fi dorit să fi fost el la vârsta ei. Era însă conştient că n-o poate domina şi ştia că Simina e de bază, la o adică, doar să nu fie stârnită…

Ceilalţi, cei care-i cereau să scape de ” problemă ” nu înţeleseseră şi nu au deprins niciodată s-o lase-n pace. Doar s-o lase-n pace, s-o ocolească şi să n-o subestimeze.

De-a lungul anilor , oricât se străduiseră s-o strivească, furnica s-a încăpăţânat să-şi poarte demn: tristeţi, suferinţe, poveri. Le stătea-n guşă fermitatea, curajul şi hotărârea cu care-şi urma Calea, Misia. În adâncul sufletelor lor întunecate o stimau şi-o respectau pentru ceea ce era, această firfirică. Ceea ce ei n-au fost, nu sunt şi nu fi-vor vreodată.

Boss, ei bine el ştia asta. Da-l deranja şi-i  făcea  neplăceri. Era prins cumva între două lumi. Una de care-i era dor şi-n care s-ar fi întors,  alta… în apele tulburi ale căreia se avântase şi acum n-avea de ales decât să înoate, să tooot înoate.

Simina se aşeză la birou şi se apucă de corespondenţă.

Primise răvaş dis de dimineaţă. Nu îndrăzni să deschidă plicul ce-i înroura degetele… Îl aşteptase cu emoţii, cu sete. Acum, n-avea rost să se grăbească.  Scrisoarea sosise, în sfârşit şi asta-i dădea aripi… Zâmbi . ” Va reveni, AN,   VA REVENI , am zis ! ”

Puse plicul cu grijă lângă imprimantă şi se porni pe scris bileţele pe cartonaşe colorate. Le va trimite prin  curier rapid, c-aşa i se căşună.

- Aaaaşaaa… cartonaş galben , către ” stimabilii ” de la UE, tu-vă muma-n cur de farisei, da până când …

 ” Look at the reality of Romania, through the eyes of 7.4 million people who voted YES in the referendum for Basescu’s dismissal…. ”

Gata cu primul ” bileţel ”, că NU se mai poa !

Pauză de duvan. O dureau şalele, înţepenise-n faţa monitorului şi-i lăcrimau ochii. Lucra şi ziua şi noaptea dar nimeni nu dădea vreun semn c-ar observa darămite  să manifeste vreun interes vis a vis de faptul că şi-ar fi comandat  o pereche de ochelari, da n-avea cu ce… ” Grija ” lor….

Duvăni vreo două ţigarete şi se aşeză înapoi la scris. Bileţele. Pe cartonaşe colorate.

- Altul la rând !

Cartonaş violet : ” Mai scutiţi-ne cu ” sugestiile ” şi lecţiile de  ” democraţie ” impuse cu forţa. Voi, ăştia, emisarii USA aveţi două sloganuri, geaba fluturaţi… palavre : ” Nu sunteţi plătiţi să fiţi morali ” că d-aia pe unde treceţi lăsaţi în urmă cadavrele  ” victimelor colaterale ” ale politicii voastre întru cucerirea supremaţiei şi ” interesu-şi poartă fesu, scopul scuză orice fel  de mijloace ”.  Pe scurt : marş ! ”

Simina puse cartonaşu-n plicul lila-n coţche şi scrise cu eding roşu sub timbru : ” prokletaije Amerika ! ”. O făcu meticulos, dar ferm şi fără nicio umbră de reţinere. Şi-o meritau cu vârf şi îndesat , păcălicii. Mesageri ai … celor din umbră. Azvârli cu infinit dispreţ plicul destinat USA , deoparte şi trecu la următorul.

Ei, cum de ce DISPREŢ ? Păi , iaca:

Document SENZAŢIONAL! Ambasada SUA i-a retras viza lui Năstase cu trei luni înainte de condamnare (EXCLUSIV jurnalul.ro) !!!!!! CU 3 LUNI ÎNAINTE DE PRONUNŢAREA SENTINŢEI !!!

NEXT ! Cartonaş roz-bombon, Petală :

” Dear, Crin,

hau du iu du…. tot cu hau, hau…. fapte ceva? Oratorii şi atât ? bă, ţie nu ţi s-o urât ? Ce dracu, bă ! Vruşi musai şi pe mare fugă prezident ! D-apăi comportă-te ca atare, nu ca o… fată mare, am încheiat citat din Ioan Rus, Iudă încă-n viaţă, în puii mei .

Ni l-ai scuipat pe ” bulangiu ” drept în moalele capului şi te-ai fălit cu achiziţia de succesuri, acu fă bine şi NU urmări numai propriile-ţi interesuri, bă Crin, că rişti să ţi-o iei de n-apuci să demisionezi, promit !

Îl luaşi pe Becali-n ogradă, cu turmă cu tot. Bă, disperatule, bey Petală, bey….. mai rămâne să-ţi trânteşti şi propriul Cazino, bezmeticule !!!

Plecă nea Jiji, bun ! Revino-ţi la realitate şi-ncetează să te hlizeşti precum ţăranu !

Acum, n-am timp, dar, într-o zi, ţi-o jur că ne vei povesti, despre Adina-Roşia Montană…. nu scoateţi ţara la mezat, că-i populată, e sărmană, dar nu goală ! Nu insista și nu mă-ntărâta să aduc vorovire despre  Majka Rusie… !!! Apropo de Adina și ” bulangiu ”, te-avertizez !

Îţi dau un vot de blam, deocamdată… : nu-l folosi pe Ponta ca să-ţi satisfaci  nevoia de măriri , că-i groasă situaţia, e lată şi se observă dualismul din avion… Ai mare grijă (!) că-n scurt timp eşti mână moartă ! Hai, pa şi… cum zisăi,  pe-altădată !… ”

Dădu să lipească plicul dar îşi aminti că o rugase un camarad să trimită şi răvaşul de la el  toarăşului Petală . Păi are și driptate camaradu, că-ntinde coarda Crin, auuuu… Cum de ce.. ?

Iaca : in timp ce Ponta isi vede de treaba, Petala e axat EXCLUSIV – si aceasta e f grav – pe obtinerea functiei de presedinte ! Romanii vor normalitate, paine, locuri de munca, etc Toarasu Crin in cardasie cu Stapanul sau frunza”verde” au alte ” prioritati ” ! In pixa-i doare pe astia de romani, tara ! Crin tace numai in fata Stapanului-Frunza”verde”, in rest, multa oratorie ! DOAR oratorie care NU tine de foame si nimic nu rezolva, nici macar in PNL, pardon, acusica PNLPL=PPE ! Sictir!

” Deci, măi dragă, Crin : NU oratoria a adus USL la guvernare, năucule ! USL a săltat pe jilțuri din cauză că  sărman popor s-a scârbit de nelegiuirile nenumărate ale Mafiilor PD MINUS ” L ”, că tot ” uiți ”, măi dragă ! Ce nu pricepi tu, măi dragă, e că noi NU vrem PREȘ ci  Președinte, prin urmare NU vom vota vreodată păcălici, adicătelea  curânzi viitori reprezentanți ai PNLPL=PPE ! ”

Azvârli deoparte răvaşul şi puse deasupra sa un plic mai mare în care era o Misivă . Un Jurnal de  AMINTIRI DE NEUITAT pentru  ” măi dragă, Crin ”…

Misiva din urmă era de fapt un articol din AM Press :

Becali, atac la adresa lui Iliescu și a lui Djuvara: Băbăciuni sclerozate!

” o altfel de politica ” promovată de Crin Antonescu ! Uite-aşa au ajuns oierii filosofi, vai steaua ta Românie, eşti pe mâna unor…. că de unde NU e, n-ai ce cere, aia-i !

Poa că au mână bună la biliard, ”pokăr”, dar s-aude că nici acolo, că cică ierea să piarză un apartament, noroc cu noile achiziții ” di succesuri ” carele au decartat să astupe gaura.

……………………………………………………………

Trecu o oră de când firfirica scria bileţele. Bine că nimeni nu se iţise prin peisaj s-o întrerupă. La cât era de cătrănită dar pornită s-ar fi lăsat cu ceva ” împuşcături ”.  Puţinii care-i cunoşteau temperamentul, o evitau în astfel de momente. N-ar fi îndrăznit să-şi rişte penele. Ar fi rămas, FĂRĂ.

Deodată, uşa sălii de şedinţă se trânti şi se auzi apelată de nea Gheo:

- ” Doamna, Simina, fii bună şi pune de-un ceai, mulţumesc. Când ai timp, vin să lucrăm ceva… ”

Simina se însenină. Îi era drag nea Gheo. O respecta ca om, îl respecta tare. Învăţa din mers de la el, multe.

Nea Gheo se ivi în uşă:

- Unde e colega dumitale ?

- La plătit facturi, da nu-i bai, rezolvăm.

- Da ce scrieţi aci ? Dacă  ai mult de lucru, lăsăm pe mâine…

- Eeehh,  rezolvăm azi ! Scriu răvaşe, nu mai am mult. Chiar acum trimit unul de culoare pământie la bodega din deal. D-a naibii, recunosc.

- Bodega din deal… ??!!

- Dap. Fosta Cameră de Comerţ, acum birtuţu favorit al Împăratului şi-al fanfaronilor, limbricilor de la Curte şi-al slugilor penibile de-l  adulează pentru un codru de pită, deh. Pupă labe, obţin post. Se închină fără rost, nalţă ode la un… FOST.

- Sunteţi irepetabilă, de unde vă vin….

- Nea Gheo, staţi aşe să auziţi ce-i trimet  ” bulangiului ”, ia:

” Măi dragă, bulangiule politic, bagă la mansardă, reţine şi NU te mai lua de mine . Dacă Simina dispare din peisaj, te vei plictisi de moarte. Ode, imnuri, ”trăiţi şefu”, auzi toată ziulica. Najpa, najpa…. Firfirica, vezi, îţi ţine de urât, îţi promit şi pe cuvânt că n-ai cum să hodineşti cât ameninţi, ispiteşti… la rezbel. Io nu-s  nici  velă , nici chelner. Ş-apoi nu-ţi este ruşine să te tot răsteşti la mine ? Dihai baron Împărat, de-o furnică detonat…. ruşinică,  frunză-n vânt… furnica, nume de Sfânt nu ţi-a greşit cu nimic, tu eşti cel ce-ai tot lovit ! Bagă la cap şi reţine, că furnica nu-i oricine şi nici singură pe lume.  Învaţă de la furnică…. mică, mică, da rădică ! ”

- Doaaamna Simina, doar nu-i trimeţi zapisul  ăla…..

Nea Gheo râdea cu lacrimi.

_ Oooo…, ba da ! De ce nu ? Dacă mai are un dram de luciditate, va pricepe. Dacă nu, nu. Hai că mă fugăresc să pun de ceai şi revin mintenaş să dictaţi adresele.

- Mulţumesc mult .

Imediat ce firfirica dispăru să pună de ceai, nea Gheo aruncă o geană pe biroul acesteia : bileţelele se adunaseră, gata pentru a fi expediate. Unul din ele îi atrase atenţia. Plicul de culoare albastră adresat mârlanului alcoolic din uşa garajului. Conţinea un bilet, deasemeni scris pe un carton de culoare albastră:

” Javră ordinară, eşti DEMIS, punct. ”

Nea Gheo luă apoi la puricat bileţelul negru, pentru CCR :

” Să NU vă ierte Dumnezeu, să suferiţi cum sufăr eu, şi tu Zegrean şi tu, Motoc… care-l  serviţi pe matelot ! Fiţi blestemaţi, că aţi trişat ! De Judecată, nu scăpaţi !

semnat – poporul român votant ”

In timp ce nea Gheo ” fila ” bilețelele, Simina isprăvise de făcut ceaiul, cafeaua si intrase val-vartej in sala de sedinte cu tava inclinata periculos, dar reusind să torpileze cesti si căni, nevătămate pe mesele tovarăşilor. Servi pe viteză, evident aruncându-le fiecăruia-n parte câte-o urare de ” dulce ”, unuia care se alinta de unul singur ” Securistu ” îi chiar  servi şi mândreţe de chestiuni abjecte parfumate-n oţet, apoi,  se reîntoarse în biroul său.

- Recunosc, am citit .. cam tot, spuse nea Gheo.

- Aşa, şi ? Da ce, ascund eu ceva, sunt eu  cu agenturilii pretenară, nu-s ajentă sub acoperire că tot zuitaţi toţi. Io-s agentă în descoperire. Mă rog, una cam zbuciumată, nema stăpân, că nu tolerez idiotsky.

- Doamna Simina,  poftiţi, vi-am adus permisul de port-arm, să-l stăpâniţi sănătoasă.

- Aaaaa…. hvala lepooo, danke and mersic, nea Gheo. Tune buba-n japiţe şi fătălăi, unu dacă m-o nervat, zbang, trosc, bum, jar a păpat ! Fie, fie, nu mai râdeţi, trag numa la glezne, să rămână pocitaniile-n viaţă, c-apoi dacă dau colţul, io pe cine mai schingiui…

Râdeau cu poftă amândoi. Nea Gheo avea darul s-o binedispună pe firfirică.  Ştia că-i suflet mare, mâna de om şi era meşter în relaţionare interumană. Cumva, prin onestitate, reuşise să intre la inima veşnicei nemulţumite. Prietenia lor se clădise în timp şi era solidă, bazată fiind pe respect reciproc. În jumate de oră adresele  au fost  tehnoredactate şi trimise.

- Mulţam fain, zise nea Gheo. Merg dincolo la preşedinte să-i spun că-i treaba rezolvată, dumneata vezi de bileţele.

- Nea Gheo, las pe dumneamea! Io-s floare de stâncă, social-democrat autentic, nu numa ” ziceam ” ca unii, alţii, care coabitează cu pedeleprele şi bulangii politici, tu-le muna-n cur de panarame, fătălăi cu şorţuleţe-nsemnate pe dinainte. Le poartă, p-alea, şorţurile mânjite cu compas şi echer ca să-şi ascundă goliciunea mansardei prin care le zburdă câte vreun neoron şi ăla rătăcit şi să-şi pitească neputinţele, fetiţe nevricoase, mârşavii !!

Rămasă singură, Simina  pune mâna pe telefon şi are o convorbire… :

- Ce, muoăăăă ? S-o crezi tu! ntz, ntz, că-i doar un muritor şi el ! iar dinţii celor care l-au toot ţinut la suprafaţa apei, indiferent de coloratura ” dinţoşilor ” s-au cam tocit şi-aceia. Eu zic că se vor devora între ei.  Ihim, dobro. Znam, Ciuti că nu poci vorbi mai multe acu !

Firfirica a apucat să pună receptorul la loc, înainte ca Boss să se introducă în birou…

- Ai să-mi spui ceva , Simina ?

- De parcă  aţi avea timp să ascultaţi…. Niciodată nu vă faceţi timp, niciodată. No, mergeţi sănătos, că vă văz grăbit . O să vină vremea când veţi regreta că n-aţi văzut oamenii de lângă, nici timp nu vi-aţi făcut… în fine şi la dracu, măî sunaţi la nevoie iar eu răspund dacă am chef ! Dasvidania, Boss !

Boss plecă precipitat . Maşina-i demară în trombă. Primise telefon să ajungă repede…

Rămasă în voia ei, mica făpturică se porni pe cântat :

” ciobănaş cu zeci de mii de oi… ta, na, na, na…. ”

Deodată,  se trezi cu Stan în uşa biroului :

-  Aşa, Simina, îmi place când eşti veselă, da ce cânţi acolo, hhhmmm ?

- Aaah…. nimica, nimicuţa, ziceam şi  io, aşe,  despre neşte ciobansky masonsky.. De plicti, cânt…. am ceva de lucru ?… că dacă nu,  îmi văz de….. ăăăăă, meserie, la naiba ! Am ? Mopul şi mătura sunt ale mele, că cică numa blondele bolunde-s de soi. Pentru boi.  Roşcatele suduie şi ciripesc prea mult şi nah, mă făcui  muhere de serviciu, sunt hărnicuţă,  cuminţică, ascult…

Mă bate gândul să mă jmecheresc naibii, că dacă-i în trend să  fii blondă, proastă și ” artistă ”… he, he, cică dacă ești blondă în câteva luni plouă cu funcții, titluri,  locuri de muncă, bezele ș-alte multe cele….

- Mai lasă şi tu curăţenia, Simina. Poţi pleca mai devreme, azi.

- Ntz ! Sunt extrem de turburată, domn Stan ! Avură iarăşi neşte toarăşi and toarăşe chiolhan şi nah, lăsară cică ceva de lucru şi pentru dumneamea, că dacă purtător de vorbe nu mai sunt, încurcam şi deranjam Împăraţi şi  paţachine, deh….

-  Dap ! Ştii, te admirai că ţi-ai dat demisia din funcţia aceea deşi ştiu că-ţi plăcea şi eşti cea mai bună, dar, a fost decizia ta, zâmbi Stan.

- A mea fu, da ! Şi nu regret, becouse s-ar fi impus neşte reguli, care reguli în opinia mea ( opinie care nu suferă altă părere ! ), sunt făcute a fi încălcate. Ori io, n-am dorit să-l şifonez prea tare pe Boss. Poa că dacă-s numai cu mopul se va fi fiind construi societatea socialistă multilateral dezvoltată, va  creşte judeţeana de partid până spre cele mai nalte culmi de succesuri,  vor câştiga tăţi candidaţii noştri la tăti  alegerile,  imaginea judeţenei nu va mai ave de suferit…. Deci, gata, m-am pocăit şi spovedit.  M-am autopedepsit. Mătura şi mopul mi se chiar potrivesc, ce naiba, doar sunt o doamnă, nu jmecheră, nu fifi naripata ca …. nu dau nume.

- Eşti mortală, zău ! Am plecat, ne vedem mâine !

- Hajde, zdravo, domn Stan !

Mătură pe-afară,  a spălat mai apoi căni şi ceşti, pahare şi  farfurioare, şterse mesele,  adună chiştoacele de pe jos şi goli scrumierele,  goli coşurile de gunoi, puse tot la loc,  deschise geamurile să se aerisească,  dădu cu mopul pe la băi şi pe hol, şi… într-un târziu se torpilă pe scaun chitită să presteze câte ceva pe facebook, dar…

- Am ajuns, drago ! Sunt frântă… mă dor picioarele de mor ! Stai să mă descalţ şi merg să aduc să mâncăm. A întrebat Boss-ul de mine, hmmm ?

Colega făpturicii se întorsese. Adio facebook, la naiba !

- Coleghina, n-a întrebat nimic. Nici eu nu  am catadicsit să-i relatez ceva că n-am chef şi-n rest, e…. cum spun io de regulă : că-i turbo-mprăştiat, ca de obicei. E-n miştouri se dă  mare  jmecher, megaloman, dar, hajde, hajde, nu vă mai strâmbaţi, fie, fie…. e Boss-ul nostru, ce să mai. Avem Boss, avem di tăti, da cu el nu se mai poati…

- Poţi să spui tu ce vrei, Boss ca el nu mai găsim, numa tu, Simina îl bombăni mereu. Altul nu ţi-ar tolera câte-ţi iartă el, aruncă colega din ” vole ”.

- Ce să-ţi povestesc, ha ! Îmi tolerează… îmi iartă… hă, hă… păi e semn că nu-i zmintit ! Dimpotrivă. Io zic că-i mai nimerit  ca ayatollah pe feudă decât alţii, nu dau nume ! Şi-n plus, ştie că am dreptate ! Atât că-l zgândăre că prea am tot timpul şi nah… doar n-o s-o şi recunoască. Ete, pe dumneamea numai de discreţie şi modestie nu mă  poa suspecta careva, dar… de infidelitate….

Simina  se hlizea cu pohtă urmărindu-şi coleghina încruntată. Aceasta se încrunta ori de câte ori furnica îl măscărea pe Boss. Era mercenara boss-ului. Ghici care  din Bossi…

- Auzi, toarăşa , i-ai dat dosarele la semnat ? Ce-a zis, revine ?

-  Păi le dădui, de revenit, habar n-am şi nici nu mă-ntere. Hai păpăm şi la trebi să ajungem şi pe la căsuţele noastre. Am teme de făcut, am copil de crescut, am o mulţime de rezolvat, nu pe Boss de aşteptat.

- Deci n-a zis dacă revine…. Nah, hai să mâncăm apoi să pregătim dosarele, să le aibă .

N-apucară să termine de mâncat că se porniră telefoanele să zbârnăie ca apucatele…. ” doamna Simina, am vorbit cu Boss, a spus să trimiteţi aia, ştiţi dumneavoastră pe ce fir… ”,  ”… la ce oră să fim acolo ?  numai eu sau venim toţi ?… ”, ” faceţi urgent convocarea, îi anunţaţi pe toţi ”… apoi SMS-uri, ” pune-i tot ce-ţi cere la dispoziţie, rezolvă ! ”…

Ca şi cum n-ar fi fost deajuns, sună şi Lin :

” – Mumo, ce mai e pe la Judeţeană ? Anunţă-mă şi pe moa când vine Boss, că trag şi io o fugă p-acolo.  ”

- Băi, ăsta, da ce-s io, secretară cu ziua şi fără plată la fiecare din voi , doică, lache… ia vezi !  Mi se fâlfâie când vine Boss, daaaa ?…

- Mumo,  vezi la măcănitoare,  te spun lu Bossu Io-s un om liber..

- Liber ” cugetător ”, tuuu… tu muăăă ?

- Aloooo, nu fă mişto, mumo, că io am vorbit frumos cu tine, mumo !

- Majkă, tinere talentsky, reţine  : liber eşti dacă nu aştepţi pomană numire de partid, capisci ? Că dacă accepţi numire, joci după cum ţi se cântă, adio libertate,  iar din om ajungi ne-om .

- Hai te rog io frumos, nu te mai lua de mine, ce-ai cu mine, mumo ? Mă anunţi, da, dă-mi un beep şi sar în maşină.

- Bine, fie ! Da potoleşte-te cu ”spuse” şi ”zise” pe la Boss! Ascultă-mă bine, nu obţi vreun respect şi nici onoruri cu d-astea tipic muiereşti şi  practicate de mahalagioaicele din peisaj, că le ştii. Abţine-te, ce naiba ! Eşti macho ori fătălău ? Hajde zdravo şi sictir că-mi făcuşi viaţa venin!

Închise telefonul nedorind să mai asculte  eventuale replici cum nuca-n păreţi.

O maşină opri în faţa Judeţenei de partid.  Cei doi dădură buzna catapultându-se unul pe-un scaun, celălalt cu nelipsitu-i telefon mobil ultima modă atârnat de-o ureche, lângă calorifer.

” Securistu ”  aşeză nelipsitele-i genţi, gentuţe tip ” diplomat ” pe sub mese, scaune şi îşi porni tirul :

- Toarăşa Simina, raportează ! Adă situaţia şi spune ce-ai rezolvat tu cu soră-ta pe ziua de azi ! Ce zici că mai faci, ce pui la cale ? Când ne…. vedem ?..

- Mucles, tavariş că-ţi tai limba cu brifta-n puii mei ! Io-s ŞI sârboaică, iară mă  confunzi cu ” nu dau nume ”… şi nu dau nume  dă silă,  că de fanele şi găinile tale mi se rupe-n figuri. Flăcău… ce te-nfigi cu ordinu-n dumneamea, ce-s io, angajata ta ? Hai sictir şi ciocu mic ! Partida să-şi adune turmele la raport, ordine şi disciplină ! La muncă, toarăşi, la muncă, nu veniţi numa cu pretenţii şi vă lăfăiţi pe scaunele şi mesele şterse de alţii ! Ce junghiu păstrămii răcneşti aşe ?

Făcurăm o groază azi : ascultarăm muzică, ne-am pus la punct manichiura, ne-am coafat, am răsfoit reviste de modă, i-am scris lui Arkan  via Chicago, tigru, srbijn bre,  macho şi inteligent şi aşe şi pe dincolo, nu ca fătălăii de prin zonă, eee-vi-dent, nu dau nume, de MILĂ, of course..

- Huuuooo, huuuuooo…. opeşte-te  ! Aaaalo, pro-tv-uuuu ! Cu tine vorbesc..

- Vorbeşte cu plopii fără soţ , cu mine când răcneşti s-o faci respectuos, altfel…

- Altfel ce, băi, gânganie, râse ” Securistu ”.

- Altfel îţi sparg mufa, că-s capabilă, jur pe siglă!

- Ce mă ? Cum pe… siglă ? Mă, tu nu eşti sănătoasă ! Simina !!!

- Sigla aia  pe care în opinia mea unii, alţii, unele, altele…. o mânjesc fie prin comportament de hoaşte expirate, fie prin activitate care lasă de dorit şi de luat la bătaie şi  snopit, ca să nu-mi vină şi alte idei genialno, că am !

- Sunt convins! Ia spune, Boss-ul vostru fu pe-acilea ? Lasă, că nu-mi pasă, mai bine plecăm şi să dea naiba luni să nu fiţi la zi, că…

- Că pe naiba ghem că de-ale tale fluturate zilnic promisiuni sanchi ameninţări, nu mă tem, nah !

-  Auvidărzent, Simina . La revolvere ! Să te…

- Mucles, tavariş ! Mucles, că nu eşti în stare de sârboaice ş-apoi la judeţana de partid, iaca, una bucată furnică e ” altcumfel ”, nu e blondă, e roşcată, va să zică.

- La revolvere !

- Dispari !

Coleghina râdea cu lacrimi ţinându-se cu ambele mâini de foale. Simina făcu o semi-piruetă şi trânti un scaun de perete, oftând : ” Doamne, dă-mi putere ! ”

- Si-mi-naaaa….. cum naiba să se supere ăştia pe tine dacă tu numa-n figuri o ţii…

- Ţină-i Scaraoţchi laolaltă, c-apoi le-o fac io ăstora de nu se pun pe chestii seriosno, auuuuuu….

- Gata, la treabă !

- Dobro !

Trecură încă ceva ore.  Ceasul arăta trecut bine de 19:00. Oboseala le răpuse pe ambele ” surate ”.

- Nu mai pot şi nu mai vreau, dosta ! Îl sun pe Boss să-i raportez şi go, go, goooo, la familie, că nu se mai poa, ce buba !

- Sună-l tu, Simina !

- Ntz, că sare cum ţânţarul şi zice iară ceva  şi cum io nu rămân never ever fără replici la borsetă, iară-i turez fo douăjdouă…. nu că m-ar şi lua-n seamă, da n-am chef de bufeuri de tensiune acu.

- Bine, fată, îl sun io.

Coleghina sună şi vorbi scurt cu Boss-ul, folosind un ton respectuos. Era extrem de docilă, ascultătoare, lingușitoare.

Simina turba deja de nervi nervoşi.

- Dă-mi-l şi mie pe jmecher  !

- Auzi, Boss….

- ” Simina, scurt, că tu o lungeşti şi nush cum să-ţi spun, dar am şi eu  viaţa mea ” se avântă Boss-ul neavând nici pohtă de vorbă cu obositoarea Simina, nici chef să-i decodifice zicerile-n dodii.

- Aaa, daaaa ? Ai viaţa ta, ahaaaaa…… noi n-avem viaţă, tu-i mama ei viaţă ! Noi nu contăm, noi suntem neica-nimeni,  noi suntem ” alea două de la judeţeană ”…. Zbang. Închise revoltată telefonul renunţând să mai deşarte ceva.

- I-ai închis ? Iară te-ai enervat ?

- Coleghino ! În vieţişoara me de turbo-furnică nu am mai văzut şi n-oi mai videa asemenea impertinenţă, obraznicul, nerecunoscătorul ! Doamneeeee…. fă dreptate, Tu ! M-a scos din sărite jmecheraşu, nu-l ard, da-l ţiu minte, jur !

- Lasă şi tu, acu… ştii că trag toţi de el, e obosit şi numai pe drumuri…

-  Ce, mouăăăă…. dar noi cum suntem, ha ? Tot în boii care trag  şi trag tu-i mama ei cocie şi pentru  ” taorii ” şi ” căprioarele ” care ziceau că ierau  că … nu-i doare gura ! Nu-l iert ! Acasă, acum, am zis, punctum.

- Fată, noi două mergem la Alegeri, ha ?

-  Nooooi ? Meri şi tu cu ei de vrei, no meri… Eu nu! Am zis, NU !

- Da de ce, fată ?

- Nu servesc lansarea orişicui pe orbită, d-aia. Io-s furnică atomică ! Clar ?

- Haide, fată… hai şi noi , te rooog…. e  fain, ne plimbăm, ne…

-  Ne duc ăia la meci, sau ce ? Mă laşi ! Ntz.

- Io mă duc, aşa să ştii.

- Meri !

- Nu ştiu ( şi nici me ne frega ) alţii cum fac de tac şi tac şi se prefac, dar dumneamea dacă nu rosteşte, ficatu-i plesneşte, deci : CU Năstase în peisaj, pe cuvântul meu de Onoare că NU ar mai fi atâta mizerie !!!! Fir-ar al dracului de curvăsărai politichesc, ne-au promis candidaţi ALTFEL decât ai pedeleprelor şi oligofrenilorTV şi , iaca….!! : (

Simina  turuia într-una, dar cine s-o audă, cine s-o asculte, cui să-i pese….

Se obişnuise să  trăncănească de una singură cum se deprinsese  cu eticheta pe care i-o  lipiseră cei ” buni ” : ”  nebuna aia ”.

Se aruncă, deodată-n genunchi. Scoase o poză din pozonariul de la spate, o lipi de  fereastra biroului şi începu să se roage cu voce tare :

” Doamne, Doamne,  sudui mult şi nu mă plac rea, dar  TU şi numai Tu, Tată din Ceriu mă cunoşti şi-mi ştii sufletul…

mi-e dor de PSD, de PNL….!!!! MI-E DOR ŞI-MI DOR PÂNĂ ŞI AMINTIRILE, LA NAIBA !!!

Dumneamea NU e us-LAŞĂ, dumneamea e…. furnica ATOMICĂ, deci : zminteala onor liderilor se va întoarce împotriva lor DACĂ nu îşi revin !!! Doamne, dă-le TU minte, Luminează-le mansardele bântuite de ordinele de le primesc de la baronii locali , AMIN! ”

Îţi făcu Sfânta Cruce şi se ridică  DEMNĂ:

-  Coleghino, lasă tapatul,  lasă rujatul… ţara arde, pedeleprele-s chitite , ce s-o mai scald, hajdemo acasă, vin vremuri grele, grele… Rele !…

- De unde ştii ?

- Am văzut azi noapte-n stele, că-s mai grele, muuult mai grele, dar… nu numai pentru noi, fi-vor  crude pentru BOI, se vor mânca între ei, geaba se dau paralei, vai de noi, dar… VAI de ei…

- Nu mă spăimânta, fată !

- Ba să vă cutremuraţi cu toţii, vine foamete mare şi s-arată şi mingi de foc, paragină şi dărâmături, boală şi sărăcie… vai, ţie, Românie …

- Simina, taci că mi-e frică ! Auzi,  plecăm în juma de oră.. că vreau să fac curat la Boss în biroul de sus. Citeşte tu presa până-s gata .

- Bine coleghina, da să ştii că e aproape ora 21,  zău tre să ajung acasă.

Hmmmm… presa… Se apucă de citit. Şi citi… şi citi…. şi se porni pe un rââââs :

 ” Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni că o apropiere PDL-PNL nu există, precizând că nu a existat un exod al democrat-liberalilor înspre PNL şi că astfel de treceri au existat şi la PSD. ” 

- măi dragă, Petală ! Voi nu vă apropiați, majkă !    Pedele și penele își vor da lăbuțele ! Unificați-vă, contopiți-vă ! Di facto, penelepele=pepeE, rizultă, năucule ! Da nu-ți dă voie Stăpânu lu matale,  frunză”viergie” să  schiauni mai mult, aia-i !

Atât că ” prostimea ” s-a prins, deh, cetește, studiază !  Poporul român știe Decalogul - Decalogul manipulării sau despre domesticirea populaţiei

Ops, oooops … !! Pe FEUDA Caraș-Severino, zvârcoliri. Again.  Diversioniștii diversionesc. La butoane, același ” Împărat ” de us-LAȘI  de tăti păcacili , spălat :

jumacie dîn PNL trece la PNLPL ! c-așa vrea frunză, stăpânul Petalei până când se travestește, Valerica diversionește ! pe FEUDA cărășană se dă ton de primeneală ! Vai dă cine PNL fost-ai lele.. acu PPE !!! frunză”verde” vă belește pe oricare ciripește !

http://www.infocs.ro/valeria-scheleanu-musca-pe-la-spate-la-indemnul-lui-blaga-si-nu-stie-diferenta-dintre-un-vicepresedinte-si-un-secretar-general/

Căzu pe gânduri : ” Nutzo, șezi blândă, fă, fufo  bolundă ! Partida fantomă  PD-L e inche cârmuită de bulibașa lu matale, bă-SECU ! ”, apropo de faptul că și fata lu tanti Petrutza  miaună că nu vrea cu penele, că nu-i deajuns că latră buldogul  cu spume, deh.

PNL-ul ar trebui sa-si reevalueze imnul si sa-l adopte pe acesta…..
Mai propun si o strofa, pentru intro…
“Frunzaverde penele,
Rupt la tine gardul e…
Dar ti-l sare bunaoara,
SRS si Stanisoara…”

 frunză”verde” mărăcine numai dobi cred în tine !

Vrei nu vrei, sunt multi dintre aceia! și inche dăia de se dau politicieni cu viziune… PĂCĂLICI , FĂTĂLĂI ! își vor fi meritând soarta toate preșurile cu care șterge frunză”verde” pe jos !

Râdea deja cu lacrimi…

Iaca ce păți și matracuca nazistă, bolșevica  madam Merkel : ( din categoria “Merkel, go home !”… ) - Germania: partidul Angelei Merkel pierde postul de primar într-o capitală de stat federal

Simina se însenină, ” deodată ”.   Luă repede o coală şi se porni să scrie o Misivă.  Avea s-o catapulteze la Centru :

” Dragi, toarăşi şi pretini, sunt o mare nesimţită, aista pen că NU tolerez spiritul de turmă, NU accept să şed la vălău cu porci/scroafe, am marea vină că SUNT cu adevărat social-democrat, am ŞI vina că sunt anti pedelepre şi anti bă-SECU, anti ayatollahi, anti ticăloşi, daaaar, m-am răzgândit ! Voi participa la confa de Alegeri becouse : pe cuvânt c-ar fi totuşi prin peisaj ŞI oameni de valoare. Să n-avem  discuții, însă, spun direct, pe șleau: nu-mi plac pădurarii buni numa-n măcănitoare ! Sunt un OM onest, nu mă alătur niciunei tabere / găști! Ori mă suportați, ori mă vânturați, depinde  de voi, mai apoi, pe cine contați !

Toarăși , vorba Theodorei : ” Cine are urechi de auzit sa auda – Nu toti cei care au votat USL sunt membri PSD, PNL sau PC – Adevarul este ca unii oameni incep sa fie nemultumiti – Si urmeaza alegerile europarlamentare…. ” !!

Mihai Eminescu: “Nimic nu e mai periculos pentru constiinta unui popor decat privelistea coruptiei si a nulitatii recompensate”

„Voi aratati prin zilnica pilda ca coruptia e mijlocul cel mai lesnicios de trai in Romania. Acesta este spiritul cel rau care desface societatile romanesti si le nimiceste pan-in sfarsit; acesta este veninul care da loc la miscari sociale si la nemultumire […] contribuie a destrama spiritul public, a-l face sa nu mai creaza nici in drept, nici in bine, a nu mai astepta nimic de la munca, totul de la tertip si de la apucatura “
Eminescu, Opere, XIII, Editura Academiei RSR,Bucuresti, 1985, pp.111-120

cu ÎNCĂ o brumă de Speranță în BINE,

Simina…

p.s. pentru BPN al PSD , de citit musai “Maestrul și Margareta”

……………………………………………………………

Deodată,  se auzi o voce inconfundabilă ! Coleghina se-nțepă cu veșnicele-i aere de superioritate în fața Siminei :

- Dragă, am isprăvit ! Biroul Boss-ului e farmacie. Hai, hai, acasă . Eu am treabă,  tu o ai pe mumăta să te ajute, eu am plecat, n-ai decât să mai stai, fă ce vrei !

- Concentrează-te, coleghino,  tu ai dorit să mai zăbovim să deretici în biroul alintatului tău Boss ! No, hai !

- Se putea să nu-mi răspunzi tu, obraznic, Simina ! Mă plâng oamenii de milă cum de te suport…

- Da, da…   mă citez, din nou : cum voi pleca eu din plațul vostru, privata voastră, imediat și peste noapte Firișirile vă vor  zâmbi panseluțe-n cale, veți înregistra succesuri, etc, etc, la, la, la, la… Să mergem că n-am chef de mahalagisme.

Cele două au plecat pe tăcute, fiecare cu gândurile sale. Una, chitită să-l sune pe boss, s-o toarne pe răzvrătita Simina,  aceasta din urmă, medita, evident, pentru sine : ”  ” Politica este cea mai nenorocita tirfa; Se lasa imbratisata de toti neispravitii!!! ”…

- va urma -

Uneori, lăcrimăm nuferi…

Uneori, lăcrimăm nuferi…

în loc de motto :

” Există chei care deschid uşi pentru care nu sunt făcute. ” ( pe urmele gândului ! )

*******

într-o zi și.. pe când…

într-o  zi,  ai să-mi iei..

și în alta, mai vrei,

altă zi, ai să-mi ceri,

iar în alta, mai speri..

într-o zi.. iarăși iei,

ai cu tine… mii ” chei ”…

altă zi… din nou ceri,

eu… rămân cu..  păreri…

dar pe când ai să-ntrebi,

înainte să iei..

și  pe când ai s-observi,

încetând să mai speri:

că sunt  tristă, că.. SUNT,

geaba vrei să ascult,

dacă nuferi în poală,

lăcrimez.. să nu-mi doară…

………………………………..

” într-o zi și.. pe când… ”

o șoptesc, gând cu gând,

obosind să aștept

să existe drum drept,

” într-o zi și.. pe când… ”

poate nu-i prea curând,

însă fi-vor cândva:

nuferi și-n taina ta…

și-ai să vezi că.. nu dor

lacrimi ninse, covor,

că-ntr-o zi, am să iau,

iar în alta, mai vreau..

altă zi, am să cer,

și.. mereu am  să sper…

sibilla

” Uneori, lăcrimăm nuferi… Nuferi  cu parfum de speranță și aripi.. aripe Lumină. ” – sibilla

*******

” În dragoste, a iubi înseamnă de multe ori a înţelege. ”

”O atingere uşoară e dragostea. Sub mângâierea ei înfloreşti în tihnă.”

” Bogojavlenije ” – Boboteaza pe malul Nerei: România-Srbija

În fiecare an,  în data de 19 ianuarie, etnicii sârbi participă la evenimentele organizate  cu prilejul ” Bogojavlenije     ” , Boboteaza.

Conform Calendarului Iulian, ortodocşii de rit vechi, din Banat şi din ţară sărbătoresc astăzi Botezul Domnului, unul dintre marile Praznice Împărăteşti ale Mântuitorului.

La Lescovița ( comuna Naidăș, județul Caraș-Severin ),  slujba de Sfințire a apei s-a săvârșit doar în Biserică în acest an, nu și la râul Nera,  din pricina condițiilor meteo nefavorabile, a  viscolului și  a stratului mare de zăpadă . Cu toate acestea, sătenii au participat în număr mare :

Etnicii sârbi din localitățile Socol ( România ) și    Vracev Gaj  ( Serbia ) au participat la sfinţirea apei de pe râul Nera. Sărbătoarea a continuat cu prăznuirea Sfântului Ioan Botezătorul, care a reunit credincioşii în bisericile ortodoxe sârbe.

Bobotează Sârbească Cu Baie În Apele Reci Ale Nerei La Socol

În numele tradiţiei, creştinii pe stil vechi din satele cu etnici sârbi de pe malul Dunării, înfruntă frigul şi sar după crucea, aruncată de preot, în apele îngheţate, imitând Botezul lui Iisus.
Baie la rece în apa de 3 grade și cu plaja acoperită de 20 de cm de zăpadă. Acesta a fost decorul în care câţiva tineri curajoşi din satele româneşti şi sârbeşti de pe malul Dunării, au serbat Boboteaza pe stil vechi.

În judeţul Caraş Severin, în comuna Socol pe malul râului Nera care desparte Serbia de România, câteva sute de oameni au participat la ceremonialul prilejuit de sfinţirea apelor. De o parte a apei erau sârbii, iar de cealaltă, românii.

Pe malul sârbesc, slujba religioasă a fost oficiată de preasfinţitul Nikanor, episcopul Vârşeţului iar pe malul românesc, de preasfinţitul Lukian, episcopul sârbilor din România.

După terminarea ceremoniei religioase şi sfinţirea apelor, câţiva tineri de curajoşi de pe ambele maluri, au intrat in apele reci ale Nerei după crucea aruncată de episcopi. Apoi, fără a mai ţine cont de graniţe, tinerii au trecut în partea cealaltă în ţara vecină, s-au îmbrăţişat cu rudele şi prietenii, şi-au urat sărbători fericite, după care au sărit în apă şi au făcut cale întoarsă acasă.

Ceremonialul a devenit deja o tradiţie şi se sărbătoreşte în această formă de peste 10 ani şi niciodată nu s-au semnalat evenimente nedorite.

Locuitorii de pe cele două maluri ale Dunării, au de mulţi ani o dorinţă comună: realizarea unui punct de trecere a frontierei la Socol. De o parte sunt satele din România: Socol, Câmpia, Zlatiţa, Clisura Dunării, iar de cealaltă, satele sârbeşti din comuna Biserica Albă cu Vracev Gaj, Straja şi multe altele.

Pe latura spirituală, creştinii de pe cele două maluri ale Dunării, îşi doresc construcţia peste râul Nera în dreptul Socolului, a unui pod de pe care, cei doi capi ai bisericii, să poată oficia în comun, unul lângă altul, serviciul religios de Bobotează.

La ceremonia se astăzi, pe lângă înaltele feţe bisericeşti, au fost prezenţi deputatul Slavomir Gvozdenovici, reprezentantul sârbilor din România în Parlamentul României, primarul din Biserica Albă şi doamna Olga Ghiţă, primarul comunei Socol, principalul organizator.

sursa : InfoCS

19.01.2013

BOBOTEAZA, PE RÂUL NERA, INTRE CREDINCIOSII DIN VRACEV GAJ SI SOCOL.

NERA DESPARTE CELE DOUA LOCALITATI SARBESTI SI DOUA TARI. RUPE BANATUL IN DOUA!

 

Foto – albume :

Așa cum doar sârbii pot trăi Boboteaza….

BOGOJAVLENIE NA RECI NERI – 19 januar 2013 – VRACEV GAJ – SOKOLOVAC

Obiceiuri, tradiţii, superstiţii:

Apa reprezintă un element cu o simbolistica deosebită în ansamblul acestei sărbători. “Sfinţirea mare a apei” se face de către preot, în cadrul unui ceremonial religios, apa căpătând proprietăţi cu adevărat miraculoase şi vindecătoare. Agheasma nu se strică, ci rămâne proaspătă şi “vie” pe tot parcursul anului, este ca un “leac” de orice boală, alungă spiritele rele, purifică şi curăţă sufletul. De asemenea, se bea cu inima curată si credinţă, pe nemâncate, în zilele în care se posteste sau este sărbătoare, ori în vreme de necaz şi suferinţă. Înainte de Bobotează, preotul umblă din casă în casă binecuvântând oamenii şi sfinţind cu agheasmă locuinţele. Apa sfântă reprezintă si purificarea spaţiului, înlătură duhurile rele din locuinţe şi gospodării. În plus, se spune că este mare păcat ca agheasma să fie aruncată, vărsată voluntar, sau băută după mâncare. Dacă oamenii se împiedică sau cad pe gheaţă în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în anul respectiv.

Ca şi Crăciunul, Boboteaza a fost precedată de un Ajun mai deosebit. Pentru mulţi dintre oameni, ajunul Bobotezei a reprezentat un prilej de descifrare a destinului în iubire. Fetele tinere care au vrut să işi viseze ursitul, au trebuit să caute sau să ceară preotului un firicel de busuioc sfinţit. Busuiocul este un element vegetativ investit cu puteri speciale, este una dintre plantele cele mai întrebuinţate în descântecele de dragoste şi cele de măritiş. Fata care a postit, s-a rugat cu credinţă şi a aşezat busuiocul sub pernă în ajunul Bobotezei, avea şanse mari să îşi viseze alesul în noaptea respectivă. Alte superstiţii legate de măritişul fetelor tinere sunt: consumarea unei turte de faină sărate înainte de culcare, înnodarea pe degetul inelar al unui fir de lană roşu sau punerea sub pernă a unei verighete împrumutate.

Un alt moment important în calendarul ortodocşilor de rit vechi va fi mâine (20 ianuarie 2013), când aceştia îl vor sărbători pe Sfântul Ioan Botezatorul, prăznuire cu care vor încheia sărbatorile de iarnă.

Тропар Светом Јовану Крститељу :

În prezent, tradiţiile ortodocşilor de rit vechi din Banat şi din ţară s-au contopit în bună parte cu cele ale românilor, aşa că şi ei se bucură de două ori pe an de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos.

sursa : InfoCS

БОГ СЕ ЈАВИ ♥ !

Mulțumiri pentru implicare și sprijin dăruitorilor ( materiale publicate, foto,  filmări, organizare, etc ) : Vali Popovici și Mircea Popovici  - jurnaliști ( InfoCS,  Antena 1, Realitatea ),  Olga și Vali Ghiță – Primăria Socol, Mara Gorun – director Cămin Cultural Socol care cântă extraordinar de bine și frumos la clape, brate Pera Mateiașevici –  Divici, inimoșilor Vlada Vișatovici și Nicola Velimirovici ( cantor Biserica Ortodoxă Sârbă cu Hramul Sf Ilie din Lescovița ) din Lescovița.

СРЕЋНА СЛАВА СВИМА КОЈИ СЛАВЕ !

La Mulți Ani !

în loc de Motto:

Fir de iarbă …
şi, s-a mai dus un an…deja-i în urmă,
dar vine altul peste noi, l-auzi .. e, nu-i .. ?
Se-nalţă firişor de iarbă cum o glumă,
ne zămislim iubirea, din chinul naşterilor lui …
sibilla

*******

Mi-e drag să citesc scrierile prietenilor mei, ai prietenilor de suflet. Citesc mult. Scriu mai rar… Comentez pe ici , pe colo, mi-e dor de…  BINE.

Azi, Adrian Năstase :

” Ce am înțeles eu, citind versuri de tot felul: poezia te învață că, totuși, nu ești niciodată singur. Mai există cineva, aproape sau departe, care se gândește la tine, cititorule, deși – așa cum spunea Antoine de Saint- Exupery – “e ceva atât de misterios ținutul lacrimilor”. ”

sursa : Adrian Năstase

Adrian Năstase, azi, pentru că la Cumpăna Anilor m-am născut eu, o furnică.

Una pe care acest Om, ” Arogantul ”, a observat-o și nu numai  că n-a strivit-o vreodată , nici din greșeală, dar, atât cât s-a putut și s-a priceput, a ocrotit-o și a învățat-o să CONTINUE…

Acest OM a știut că furnica va continua și  i-a arătat încredere și a zâmbit atunci când furnica s-a zburlit la unul din comentatorii blogului său ( nici nu contează cine și de ce ) și-a scris apăsat, ferm :  ” mică, mică, da rădică.. ! ”. Ridică și-acum furnica glasul și spune :  AN  va reveni, pentru că TREBUIE !

Și-n loc de Pildă,  tot AN ne deschide ochii minții  , să vedem ce se petrece… :

Ce nu avem voie să facem…

Randuri scrise pentru Flacara lui Adrian Paunescu, 15 noiembrie 2012.

Plecat în 1917, la vârsta de 27 de ani, în Japonia, pentru a vizita țara gheișelor și a florilor de cireș, Ioan Timuș a rămas acolo timp de cinci ani.

Alături de generalul Gheorghe Băgulescu – fost atașat militar și apoi ambasador la Tokyo, autor al unei lucrări celebre, “Suflet Japonez”, Ioan Timuș a scris, la întoarcerea în țară, despre experiențele sale în Țara Soarelui Răsare. Am citit, de curând, romanul său, plin de sensibilitate, “Ogio-San”.

Între altele, el povestește călătoria sa la Nikko (“Dacă n-ai văzut Nikko, nu pronunța cuvântul minunat”). Pe poarta unei pagode imense, vede sculptate, trei maimuțe – una astupându-și ochii, a doua urechile, iar a treia gura.

Preotul budist îi explică simbolul celor trei rele de care trebuie să ne păzim – să nu auzim, să nu vorbim și nici să nu vedem fără-de-legi. Călătorul din romanul lui Timuș adaugă – “Așa e în viață, părinte – nu e frumos s-asculți, să vorbești și să privești răul, da de făcut poți să-l faci”!

sursa :  Adrian Năstase

  SĂ LUĂM AMINTE !  Ca să știm încotro și… cu cine !!

Privind cu speranță spre mâine, spre mai BINE, zicem : vă fie Noul An  bogat, cu  traista plină cu de toate : iubire, bucurie, sănătate și   echilibru, împliniri și-un strop de omenie  și Credință… să mai FIM ! Doamne Ajută !!

La Multi Ani fericiti, cu multa sănătate, lumină si satisfacții si, mai ales, să vă ajute Dumnezeu in toate! Un An Nou plin de bucurii!

Sibilla&Leo

UPDATE !!

” LA MULTI ANI cu bucurie! Casa, casa sa va fie, Masa, masa sa ramaie Iar in jurul ei sa vie Oameni buni, de omenie, Sa v-aduca veselie, Ganduri bune, cumpatate si urari de sanatate/ Zile multe si prospere, de la Dumnezeu putere/ Sa invingeti relele ce va-ncurca vietile! ”

Vă doresc sănătate , iubire, echilibru și împliniri ! La multi ani si… sa fie totul dupa sufletul nostru!

HAPPY NEW YEAR !!! SRECNA NOVA GODINA !!! LA MULTI ANI !!!

sinceră prietenie,
sibilla

Și-am primit colindători !..

“Ca Dumnezeu asa a iubit lumea, incat a dat pe Fiul Sau Unul-Nascut, pentru ca oricine care crede intr-Insul sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica” AMIN
(Evanghelia lui Ioan 3:16)

*******

‎”Ce este Crăciunul? E nostalgie pentru trecut, curaj pentru prezent, speranță pentru viitor. E dorința ca fiecare ceașcă a vieții să fie plină de binecuvântări și ca fiecare drum să ducă spre pace.”

” Şi sufletul? Un abur care trăieşte şi el şi se tot plimbă…. ”…
și tot plimbându-se, va tresări, alt zâmbet, sau, mai multe…. poți să știi… ?

Șiu că sufletul meu călătorește și fiecăruia din voi, toți prietenii mei, a lăsat un zâmbet la fereastrele sufletelor voastre… să vă fie rouă !!

Și-am primit colindători :

” Dragi prieteni, sper să petreceţi Crăciunul în linişte, împreună cu familia, gândind, cu speranţă, la timpul care vine.

Vă doresc să fiţi curajoşi în ceea ce vă propuneţi să faceţi şi vă reamintesc un proverb chinezesc „Cel ce gândeşte mult înainte de a face un pas îşi va petrece viaţa într-un singur picior”.

Şi vă rog să mai ştiţi că în grupul de colindători ce vă vor vizita, mă voi afla şi eu, undeva, acolo, nevăzut…

La mulţi ani! ”

ADRIAN NĂSTASE

 Un gând de mai BINE, tuturor și… o povață la care să cumpănim la ceas de hodină :

” Efortul de a gândi seamănă cu săparea unui puţ; acesta dă la început apă tulbure, apoi ea se limpezeşte încetul cu încetul… ”…….

sibilla