Cu Zoran la Muzeul Banatului Montan din Resita – expozitie – Svabii dunareni

Cu Zoran la Muzeul Banatului Montan din Resita – expozitie – Svabii dunareni

111

Muzeul Banatului Montan din Reșița : expoziția „ Migraţia înspre spaţiul dunărean. Colonizarea germanilor în secolul al XVIII-lea“, deasemeni, o expoziție de aparatură cinematografică a Asociaţiei “Cogito”. Este vorba 74 camere și aparate de proiecție din anii 80, cea mai prețioasă piesă fiind o cameră de 35 mm, donată de Sahia Film. – 18 mai 2013

222

Muzeul Banatului Montan din Resita, Caras-Severin : Istoric

istoric muzeu
Muzeul resitean este o institutie tanara in cadrul constelatiei muzeelor banatene care a aparut dupa mijlocul secolului trecut. El s-a infiripat din initiativa societatii civile locale din orasul industrial Resita, de pe valea Barzavei. S-a constituit in anul 1957 un „Comitet pentru infiintarea muzeului” in cadrul Uzinei Constructoare de Masini din Resita, un trust ce reunea unitati siderurgice si de constructii de masini.

Donatiile unor colectii particulare au stat la fundamentul noii constructii muzeale de la Resita, care a fost inaugurata in iarna anului 1959. Muzeul orasului Resita a fost recunoscut ca atare printr-un act din luna martie 1962 de catre Ministerul Invatamantului si Culturii din Romania. Cel dintai director al Muzeului resitean a fost profesorul Octavian Raut, care a initiat dealtminteri si cele dintai sapaturi arheologice pe valea Barzavei, la castrul roman de la Berzovia precum si la ferma romana de la Ramna.

Dupa reorganizarea administrativa, pe judete a Romaniei, in anul 1968 muzeul resitean a devenit Muzeul de Istorie al judetului Caras-Severin. S-a constituit astfel o institutie care derula activitatea de cercetare si conservare a patrimoniului cultural pentru un spatiu geografic si administrativ de circa 9.000 km2. Activitatea stiintifica si muzeografica a fost sustinuta cu foarte bune performante de un grup de tineri istorici si arheologi incepand din anul 1976 si consolidata in anii urmatori. Din anul 1997 denumirea standard a muzeului resitean a fost schimbata, el devenind Muzeul Banatului Montan, cu acordul autoritatilor locale si guvernamentale. Industrializarea in forta a orasului in perioada comunista a marcat nefericit si destinele muzeului resitean care a fost nevoit sa-si mute sediul si patrimoniul in mai multe locatii incepand cu anul 1976 si pana in anul 1987, cand a fost finalizata, in parte, constructia actuala a Muzeului din Resita.

333

Expozitia permanenta organizata pe baza colectiilor proprii a fost redeschisa in anul 2000, muzeul resitean exercitandu-si in acest fel deplin functiile sale vitale. In perioada post comunista muzeul s-a integrat prin cercetari, expozitii, conferinte stiintifice internationale, prin programe europene, in fluxul cultural al acestui spatiu dunarean si european.

Sursa : Muzeul Banatului Montan

444

colectii
Muzeul Banatului Montan Resita are un patrimoniu de circa 76.000 piese de obiecte de arta, etnografie, mineralogie, istorie industriala si nu in ultimul rand de arheologie si numismatica. Colectiile constituite in cinci decenii de existenta ale muzeului provin din donatii, din achizitii si din cercetarile arheologice.

Donatiile au constituit mugurii din care a inflorit si au crescut colectiile initiale ale muzeului. Amintim aici colectia de roci fosile donata de inginerul Anton Reingesen in anul 1962, donatiile lui A. Vetö si altii din anii de inceput ai Muzeului resitean.

Colectia de arta Stendl are un spatiu anume rezervat in salile muzeului. Cunoscutul artist plastic Ioan Stendl si doamna Teodora Stendl au donat Muzeului Banatului Montan din Resita in anul 2007 un numar de 20 de picturi si cateva lucrari textile de arta ale doamnei Teodora Stendl. Aceasta constituie cea mai importanta colectie de arta a muzeului.

Colectiile de arheologie insumeaza un numar de circa 21000 de piese din paleolotic pana in epoca medievala. Aceste colectii s-au constituit prin cercetari sistematice derulate in: asezarile de la Gornea, Liubcova, Ilidia, Moldova Veche, Valea Timisului, Divici, Cuptoare si Gradinari; cetatile de la Varadia, Liubcova, Gornea, Pojejena, Divici, Ilidia, Socol, Coronini; necropolele de la Liubcova, Moldova Veche, Divici, Sopotu Vechi, Gornea, Ilidia, Ersig, Carnea, Cuptoare, Bazias.

Reprezentative pentru preistorie sunt piesele clasate ca bunuri culturale mobile in Patimoniul Cultural National la categoria Fond si Tezaur (statuete, altare, capace de vas, amforeta).
Epoca romana si romana tarzie este bine reprezentata prin cele aproximativ 11500 de monede care fac parte din tezaurele de la Macesti, Moldova Veche, Curcubata, Radimna, caramida cu scris cursiv amplu de la Gornea, colectiile de vase si obiecte de bronz si fier.
Pentru epoca medievala din cele 700 de artefacte care au fost descoperite in necropole, 300 sunt incadrate la categoria piese de podoaba.
Sursa : Muzeul Banatului Montan 

555

pe 18 mai 2013: Ziua Internaţională a Muzeelor

In fiecare an incepand cu 1977, la data de 18 mai, se sarbatoreste Ziua internationala a muzeelor pentru a promova si a aduce la cunostinta publicului rolul muzeelor in dezvoltarea societatii.

99

În acest an, tema Zilei Internaţionale a Muzeelor este Muzeele (memorie + creativitate) = schimbare / progres social.

667

“Prin obiectele pe care le conservă, muzeele colecţionează, în fapt, povestiri pe care le transmit memoriei comunităţilor în care trăim. Aceste obiecte reprezintă în cea mai mare măsură expresia patrimoniului nostru cultural şi natural. Foarte multe dintre ele sunt fragile, unele dintre ele sunt chiar în pericol de a fi distruse şi au nevoie să fie conservate cu o atenţie deosebită. Ziua Internaţională a Muzeelor oferă, prin activităţile pe care zeci de muzee din România le organizează, ocazia ca vizitatorii să descopere şi să redescopere memoria lor colectivă şi individuală”

777

Muzeele, indiferent de profilul lor, sunt temple comemorative ale temporalităţii, care transmit episoade din experienţa umană. Funcţia educativă a muzeului este considerată astăzi (într-o societate în care explozia informaţională este o realitate) ca una din funcţiile sale principale. A apărut astfel o nouă ştiinţă, „pedagogia muzeală“ (educaţia „în şi prin muzeu“), care introduce principii noi, moderne, de educaţie, bazate pe stabilirea unor tipuri noi de comunicare (instruirea diferenţiată pe categorii de vârstă, nivel de pregătire, diversitate etnică ş.a.m.d.) ce promovează tipul de educaţie multiculturală şi care, în esenţă, se bazează pe sloganul „nimic nu poate fi considerat valoros dacă nu a fost mai întâi înţeles“.

888

Cele de mai sus nu sunt altceva decât parte din principiile noi, moderne, ale muzeografiei contemporane, principii ce vor constitui şi câteva din temele sesiunii anuale a muzeelor din România, ce va avea loc în luna septembrie 2013, la Bucureşti, şi care se regăsesc în definirea pe care I.C.O.M. o dă muzeelor de astăzi: „instituţii de cultură, de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, aflate în serviciul societăţii care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează, comunică, expune – pe criterii logice, ştiinţifice – mărturii materiale şi spirituale ale existenţei şi evoluţiei comunităţii umane, precum şi ale mediului înconjurător“.

sursa : aici 

*******

Si-am mosit ! Moasa lui Ivan Cocar – Lescovita, 11 mai 2013

Hristos a înviat !!

Hristos a înviat !!

479854_10151615750695609_73763782_n

” De Paşte, mesajul central al sărbătorii este bucurie si speranță! Bucurie pentru ca aceasta a fost starea sufleteasca după Înviere a celor care i-au fost alături lui Iisus, si speranță pentru ca Învierea trebuie înțeleasa ca o șansa dată omenirii si pe care omenirea si-o da siesi in fiecare an. ( … ) ”

945585_10151571430047070_2098989171_n

ХРИСТОС ВОСКРЕСЕ ! – ВАИСТИНУ ВОСКРЕСЕ !!
HRISTOS A ÎNVIAT ! – ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!

descântece. des-cântece…

descântece. des-cântece…

” Fii umil pentru ca esti facut din pamant, Fii nobil pentru ca esti facut din stele ! ” ( proverb sârbesc )

1234567

logodnă ( ?)

da, într-o zi, copita nopții stinse,

ne va ” îmbrățișa ” pe amândoi,

parfumul iasomiei ninse,

să ne dezlege aripele-n ploi…

sibilla

noc

călător.

umbrelor serii, sărut îți taci,

pe buza tainei, roua-mi o calci..

să-mi zăpăcești mirare…

se supăr munții și ne-ntrebați,

răstoarnă pași-ți, să te abați..

iubirea ta, cum doare…

sibilla

 

” Hej, ljubavi, moja prosla
bolje da mi nisi dosla
jos na srcu suze leze
s godinama sve su teze
Hej, ljubavi, moja davna
sta je bilo medju nama
jos na srcu lezi rana
sve je teza s godinama… ”

488007_reka_voda_bereg_derevya_zakat_3840x2400_(www.GdeFon.ru)

“Uneori flacara noastra se stinge, dar este reaprinsa de o scanteie a altuia. Fiecare dintre noi trebuie sa fie profund recunoscator celor care reaprind flacara din noi” – Albert Schweitzer

pe-a tainei pleoapă,  toate, ispită,

izvor de umbre,  hodina dorită… ( ? ! )..

sibilla

imagini preluate google

sărută!

7

sursa imaginii : Bucegi Mountains

sărută!

în loc de motto:

” sărută-mi gândurile in Cuvânt ,

șoptește-le apoi cu rouă, blând… ”

111

sursa imaginii :  Bucegi Mountains

*******

sărută!

sărută ochii munților cu pleoapa minții,
le mângâie sprânceana arc cu dinții
blajini ai dorului și apoi, taci , ușor, ușor…
te lasă doar îmbrățișat de tainic basm
și vină, mă înalță din durere, pas cu pas…
să beau și eu din roua stâncii, iz de dor,
că de-ai să pleci, vei reveni mereu și n-am să mor…

sibilla

222

sursa imaginii : visit România 

verigă!

s-au risipit secundele mirării pe… hai-hui,
se frânge verdele tânguitor spre… nimănui…
polenul depărtărilor  timid se înfioară,
nu te cunosc deloc și totuși, mi-ești: odinioară…

sibilla

333

sursa imaginii : visit România

hoinari..

vârtejuri răsturnate-n clipele de jad ce n-am atins..
ori numai toane, păpădii, dorințele ce s-au tot nins,
că cine știe cui ..te-au profețit, demult, stejarii
și vezi, rămas-au agățați ai primăverii os, hoinarii..

sibilla

*******

” Peisaj de basm. Există stânci măreţe, puternice, inaccesibile, care se pot totuşi prăbuşi de-un simplu ecou: în peisajul sufletului. ”…….

” trec zile, trec… necuvinte. ” Mi-aduc aminte !

nik

” trec zile, trec… necuvinte. ” Mi-aduc aminte !

adagio…

de-a lungul drumurilor care,
păreau a duce spre trădare,
iscatu-s-au cândva furtuni…
cercat-ai tu să le cununi ?
mirări înseninate-n taine,
se zbat căutându-și alte haine…
adulmec roua pașilor cuminți,
știind că n-ai să ierți și… minți.
rămâne-v-or povești nescrise,
pe buza dorului, doar… ninse,
coapsa viorii plânge-va mărgele
de neuitări a.. totuși, mângâiere…

sibilla

munte

Dragul meu,

Ți-aș scrie iarăși un răvaș-poem, dar… frică mi-e că nu mă-ndemn..

Și zile trec.. și necuvinte și… ce să fac, a da, să-ți scriu… Nah, vezi, mi-aduc mereu aminte…

huh ! adie vânt de evadare…
tu-mi spui că încă nu,că n-aș putea, nu pot..
ei… oare ?…

N-am să concurez cu zicerile tale ! Nici gând, dar, am de spus și n-am să tac, cred eu.. și alți, zău nicicând..

Vezi, tu…

produsul răzvrătirilor mele izvorăște bag seama din multele ce nu le spun decât din cele pe care le adun de voie, de nevoie…

Scriu!

” Iubirea îţi dă inspiraţie şi foarte multe provocări. ”…

Mă-nseninează însă gânduri, rânduri, în rarele momente de călătorie în locurile unde șed la taclale cu… mine. Zâmbesc.

E cumva frumos Omul în zbaterile-i de-a-și stăpânii, domina pasiunile, de-a se lăsa luați de valul lor ori de-a înfrunta realități și de-a ne închina cu respect, zic prea rar, mult prea rar în fața a… fie, prea multele multe.

Și-atunci, atunci când ne trezim din somn, ne întrebăm cât să ne / nu ne răspundem cu… vorbe … :

se șuieră șoapte-n șosele
ne-zicerea șarpe-i, cum Iele…
și teama-i durere și joc,
nimic să-i sfâșie din foc,
dar… piatră-i și vânt
și blestem și pământ..
și-s toate aievea și …
rouă deloc … ?..

Uite : Sigmund Freud ” Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. De aceea încerc să învăţ câte ceva pe lângă fiecare. ”.. îți amintești au ba, te scutur de omăt și-ți aștern într-un ritual regal din cufărul cu amintiri…

Și de la tine am cules, ba nu, am chiar furat fără de știre , bobi de rouă : deprins-am să m-ascult și să mă cert, să-mi dau răgaz să ard și să mă iert. M-am împăcat cu mine ?

N-ai vrea să-mi iei din cețuri, deoparte ? N-ai vrea să vreau să pot să văd vii nestemate …

și-am să-ți cuprind curând gându-ți argint, în palmă…

cât să-mi săruți, de vrei, nu vrei: surâs, iarnă și… teamă .

Ce-aș mai putea să-ți povestesc, așa, pe fugă… că aș avea de zis și de tot zis… Fie ! Mă tac până la următor răvaș ” incaș ” cum dragu-mi e să le alint a mele rânduri .. Și-mi dau și-o temă de casă , să nu zâmbești acum, să nu-ndrăznești să-ți râzi în barbă să mă strigi ” ești lașă ” !

Hei, suflet prieten, fi-vei pus la muncă grea, că iarăși am să-ți scriu. Da, știu. Să-mi spui de-ales-am bine tema, ia :

” Mi-am construit un adăpost împotriva ploii, dar nu m-am putut bucura de el în pace. Noua creatură l-a invadat. Când am încercat să o dau afară a început să verse apă din găurile cu care se uita, ştergându-se cu dosul labelor, şi a scos un sunet ca cel al animalelor când sunt în pericol. Mi-aş dori să nu vorbească, vorbeşte întruna. ” Mark Twain

Nu, n-am să mă explic. Doar am să scriu , iar tu…

Bun ! De vorbă om mai sta. Cândva. Nu, nu știu când. Curând. Acum, mă fug.

Da, știu: ” din nou și ca de obicei ”
nu râde..

sibilla

667

” Ceea ce trebuie noi să învăţăm de-a lungul zilei este să rămânem. Trebuie să te opreşti pentru a putea rămâne, dar rămânerea depăşeşte oprirea. Numai rămânând acordăm instrumentul prin care răsună sunetul Fiinţei, mereu prezente în adâncul nostru. Omul care rămâne intră într-un fel de linişte esenţială care formează ecranul pe care se proiectează Fiinţa prezentă în profunzimea lui. A rămâne înseamnă a învăţa să asculţi profunzimea. Când rămâneţi, este ca şi cum o perdea s-ar ridica sau ca şi cum un zid ar cădea. Un obstacol este depăşit şi, încet sau subit, te simţi o persoană diferită. ”…
K.G. Durckheim

Uneori, lăcrimăm nuferi…

395513_320757461376592_80009689_n

Uneori, lăcrimăm nuferi…

în loc de motto :

” Există chei care deschid uşi pentru care nu sunt făcute. ” ( pe urmele gândului ! )

*******

într-o zi și.. pe când…

într-o  zi,  ai să-mi iei..

și în alta, mai vrei,

altă zi, ai să-mi ceri,

iar în alta, mai speri..

într-o zi.. iarăși iei,

ai cu tine… mii ” chei ”…

altă zi… din nou ceri,

eu… rămân cu..  păreri…

dar pe când ai să-ntrebi,

înainte să iei..

și  pe când ai s-observi,

încetând să mai speri:

că sunt  tristă, că.. SUNT,

geaba vrei să ascult,

dacă nuferi în poală,

lăcrimez.. să nu-mi doară…

………………………………..

” într-o zi și.. pe când… ”

o șoptesc, gând cu gând,

obosind să aștept

să existe drum drept,

” într-o zi și.. pe când… ”

poate nu-i prea curând,

însă fi-vor cândva:

nuferi și-n taina ta…

și-ai să vezi că.. nu dor

lacrimi ninse, covor,

că-ntr-o zi, am să iau,

iar în alta, mai vreau..

altă zi, am să cer,

și.. mereu am  să sper…

sibilla

Nuferi albi

” Uneori, lăcrimăm nuferi… Nuferi  cu parfum de speranță și aripi.. aripe Lumină. ” – sibilla

*******

” În dragoste, a iubi înseamnă de multe ori a înţelege. ”

”O atingere uşoară e dragostea. Sub mângâierea ei înfloreşti în tihnă.”

și iarăși gânduri… a senin !!

și iarăși gânduri… a senin !!

vultur

” Dacă accept lumina şi căldura soarelui, trebuie să accept şi tunetul şi fulgerul. ” –  Khalil Gibran

E oare ” nimerit ” să mă și joc cu ele ? N-o pot afla decât când veni-va vremea să aleg… să aleg orice, numai să nu mă opresc a fi Eu. Chiar de n-oi avea încotro și se va fi să lupt cu ele, chiar de va fi să mă regăsesc cumva-n tainele poemelor lor mistuitoare, dar până la urmă, rouă…

maci

Parfum de iederă târzie… țâșnește… lin, a.. poesie..  Și eu… te caut… te caut… Te caut până și-n naltul cel mai nalt din roșul greu…

rătăcind,

construit-ai mie clepsidra cu maci….
să-mi ție de urât cât îmi ești departe și-mi taci ?
dar…  în palme, clepsidra tresare banal..

iz de fagi :
” măi, suflet… ce-mi faci ”… ”

Respiră-mă-n cristalele din carnea norilor … dar, taci. Să nu încerci vreodată legământul bobilor de rouă să-l desfaci! Nu-ți spaimă gândul că mă placi, dar nici n-aștept s-o spui… Ai grijă așadar pe unde calci, că tu mi-ai zăvorât tăceri în… maci !

sibilla

caprioare

” Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia decât de la sine. Iubirea nu stapâneşte şi nu vrea să fie stăpânită. Fiindcă Iubirii îi e de-ajuns Iubirea. ”

Khalil Gibran

șoptește-mă … a zbor…
știu, nu-i ușor
ridică-mă… cum nor…
tu știi, mi-e dor..

sibilla

iubire

” În fiecare om sunt doi oameni; unul e treaz în întuneric, celălalt doarme în lumină. ” - Khalil Gibran ( în darul iubirii )

 

îmi dă târcoale, nu-mi dă pace..
sărut de nufăr mă desface,
se lunecă duios, ușor…
mă zăpăcește cum amor..
el… gândul…

sibilla

cai

” Fiecare dintre noi are nevoie de un loc în care să-şi afle tihna. Locul tihnit al sufletului meu e-o minunată grădină în care prezenţa ta e vie. ” -Khalil Gibran

*******

și iarăși gânduri… a senin !

și iarăși pleci și iarăși vin..

și iarăși vin și iarăși pleci,

și totuși SUNT  în ” noi ”, poteci !

eu te petrec, tu mă petreci,

” doi ” se-nfiripă și în pietre seci,

că încă ne ursim : ” continuă și mergi ! ”..

și iarăși  rânduri ai să-mi ” legi ”…….

că mă iubești deși mă negi..

ori eu, sunt tu și-o înțelegi !

sibilla

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 41 other followers